6,102 matches
-
în Ministerul de Război (1903-1907), comandant al Școlii de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină (1907-1910), director al Direcției personal din Ministerul de Război (1910-1914), comandant al Brigăzii 3 Artilerie, comandant al Diviziei 14 Infanterie (1915); comandant al Diviziei 15 Infanterie (1915-1917); comandant al Corpului 5 Teritorial (1916). În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al: Diviziei 15 Infanterie în perioada 14/27 august 1916 - 25 decembrie 1916/7 ianuarie 1917, Corpului II Armată, în perioada 25 decembrie 1916/7 ianuarie
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]
-
Direcției personal din Ministerul de Război (1910-1914), comandant al Brigăzii 3 Artilerie, comandant al Diviziei 14 Infanterie (1915); comandant al Diviziei 15 Infanterie (1915-1917); comandant al Corpului 5 Teritorial (1916). În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al: Diviziei 15 Infanterie în perioada 14/27 august 1916 - 25 decembrie 1916/7 ianuarie 1917, Corpului II Armată, în perioada 25 decembrie 1916/7 ianuarie 1917 - 28 decembrie 1916/10 ianuarie 1917, Corpului IV Armată, în perioada 1/13 ianuarie - 11/24 iunie
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]
-
august - 1/13 iulie 1918. S-a distins în mod special în cursul Primei bătălii de la Oituz și celei de-a doua bătălie de la Oituz, fiind decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 15 Infanterie, fiind unul dintre primii generali decorați cu acest ordin (al doilea decret pentru generali, împreună cu generalul Paraschiv Vasilescu). Pentru modul cum a condus Armata 1 în Bătălia de la Mărășești din vara anului 1917 a fost decorat cu clasa II a
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]
-
țară, încadrând-se în armată, inițial cu gradul de sublocotenent de artilerie. A avansat în cariera militară, în 1864 fiind numit subdirector al "Stabilimentului de artilerie". A participat la Războiul de Independență al României (1877-1878), în calitate de comandant al artileriei Diviziei Infanterie, luând parte la bătăliile purtate de armata română la Plevna și Vidin. După război, colonelul Nicolae Dabija a intrat în politică, fiind atras de doctrina liberală. A deținut mai multe funcții politico-administrative în guvernele aflate la conducerea României după anul
Nicolae Dabija (general) () [Corola-website/Science/304970_a_306299]
-
a fost un politician și general român. Din comunicatele oficiale ale Armatei Române la începutul lui 1917 reiese faptul că la Măgura Casinului și la Valea Susistei, Regimentul 77 Infanterie Botoșani a respins inamicul până la vechile poziții prin atacuri foarte puternice, iar Regimentul 8 Vânători, condus de colonelul Alexandru Gorski, a participat la bătălia de la Oituz, contribuind și el la oprirea înaintării inamicului. A fost secretar general al Ministerului Apărării
Alexandru Gorsky () [Corola-website/Science/304988_a_306317]
-
direcție specială în cadrul Ministerului de Război subordonată direct ministrului. Printre preocupările sale se numără și perfecționarea instrucției și a pregătirii de luptă. Astfel, au fost revizuite, după 1879, principalele acte regulamentare destinate forțelor terestre, si anume Regulamentul de luptă al infanteriei. Opera vieții sale rămâne Școală Superioară de Război, astăzi Universitatea Națională de Apărare, înființată la 8 august 1889, unde el însuși a oficiat. Este și fondator al revistei "România Militară". De la s-a păstrat „"Istoria războiului din 1877-1878, ruso-româno-turc"”, concepută
Ștefan Fălcoianu () [Corola-website/Science/304972_a_306301]
-
comandând un pluton din Compania 3 Geniu. Ulterior a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu, a Serviciului geniului din Corpul 2 Armată sau în Administrația Centrală a Războiului. Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
diferite poziții în cadrul unităților de geniu, a Serviciului geniului din Corpul 2 Armată sau în Administrația Centrală a Războiului. Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef al Statului Major General, între 31 martie - 18 noiembrie 1911
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
sau în Administrația Centrală a Războiului. Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef al Statului Major General, între 31 martie - 18 noiembrie 1911 și 1 aprilie 1914 - 14 august 1916. La 1 aprilie 1914, a fost
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
Centrală a Războiului. Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef al Statului Major General, între 31 martie - 18 noiembrie 1911 și 1 aprilie 1914 - 14 august 1916. La 1 aprilie 1914, a fost trecut în rezervă
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
Între 1901 și 1904 a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În anul 1904 trece definitiv în arma infanterie, încredințându-i-se comanda unor mari unități cum ar fi: Brigada 4 Infanterie, Divizia 5 Infanterie, Divizia 4 Infanterie sau a Cetății București. Ocupă în două rânduri poziția de șef al Statului Major General, între 31 martie - 18 noiembrie 1911 și 1 aprilie 1914 - 14 august 1916. La 1 aprilie 1914, a fost trecut în rezervă pentru limită de
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
Tratatului de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne la data de 2 septembrie 1829. Între 1831-1834 este trimis, la studii militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, de unde se întoarce școlit, devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din București. După 1834, până în 1838 continuă studiile militare de specializare la Jitomir în Rusia, la vest de Kiev. La 3 aprilie 1838 este avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țării Românești La 14 februarie 1843 este numit
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
A.D. Macedonski este pus în disponibilitate, fiind ostil guvernului revoluționar, fiind reabilitat la 28 septembrie, iar în anul următor în 4 decembrie este avansat căpitan. Între anii 1850 - 1852, traduce din rusește și i se editează Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea II, 1-2), Suplement la Școala recruților de pedestrime (Cap.II. încărcarea puștilor) și "Instrucția pentru împușcarea la țintă" și adăogată cu note deslușitoare la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare naționale. În anul 1852, la 13 octombrie
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
grad cu care a participat la Primul Război Mondial în calitate de comandant al Diviziei a 7-a. 1 noiembrie 1909 - 31 martie 1911 - Șeful Statului Major General al Armatei Române cu grad de General Adjutant. 1913 - Comandantul Diviziei a 9-a Infanterie Mărășești. 1916 - Comandantul Diviziei 7 Infanterie cu grad de General de Brigadă 1917 - 1918 - Comandantul Corpului 5 Armată. În 1920 a încercat să înființeze împreună cu soția sa și alte personalități ale vremii o secție regională a Societății „Ocrotirea orfanilor din
Ioan Istrate () [Corola-website/Science/304986_a_306315]
-
Primul Război Mondial în calitate de comandant al Diviziei a 7-a. 1 noiembrie 1909 - 31 martie 1911 - Șeful Statului Major General al Armatei Române cu grad de General Adjutant. 1913 - Comandantul Diviziei a 9-a Infanterie Mărășești. 1916 - Comandantul Diviziei 7 Infanterie cu grad de General de Brigadă 1917 - 1918 - Comandantul Corpului 5 Armată. În 1920 a încercat să înființeze împreună cu soția sa și alte personalități ale vremii o secție regională a Societății „Ocrotirea orfanilor din război” în Chișinău.
Ioan Istrate () [Corola-website/Science/304986_a_306315]
-
Război. Între 1911 - 1913, locotenentul Mihail urmează un curs de specializare în armată austro-ungară, fiind foarte apreciat de superiorii armatei. Întors în țară este promovat căpitan, participa la campania din Bulgaria din 1913 în fruntea unei companii din Regimentului 34 Infanterie Constantă. În toamna anului 1916, proaspătul maior Gheorghe Mihail se distinge în luptele de pe Valea Buzăului la comanda Batalionului 2, fiind rănit la 7 octombrie. Refăcut s-a întors la comanda unității sale, cu care a participat la bătălia de
Gheorghe Mihail () [Corola-website/Science/304989_a_306318]
-
proaspătul maior Gheorghe Mihail se distinge în luptele de pe Valea Buzăului la comanda Batalionului 2, fiind rănit la 7 octombrie. Refăcut s-a întors la comanda unității sale, cu care a participat la bătălia de Mărășești. Batalionul ÎI/Regimentul 34 Infanterie a rezistat pe poziții și respins 3 atacuri succesive, câștigând timpul necesar intervenției rezervelor și luând 62 de prizonieri și 2 mitraliere. Pierderile regimentului au fost foarte mari (1586 morți, răniți și dispăruți), din rămășițe regimentului se organizează un batalion
Gheorghe Mihail () [Corola-website/Science/304989_a_306318]
-
la data de 26 decembrie 1914, în comuna Liești din județul Tutova (astăzi în județul Galați). A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1933-1935) și apoi a absolvit Școală Militară de Ofițeri Activi de Infanterie din Sibiu. După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 10 Vânători din Tighina. În perioada campaniei militare de pe Frontul de Est, a îndeplinit funcția de comandant de companie la Regimentul 10 Dorobanți din Divizia 6 Infanterie, participând
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
de Infanterie din Sibiu. După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 10 Vânători din Tighina. În perioada campaniei militare de pe Frontul de Est, a îndeplinit funcția de comandant de companie la Regimentul 10 Dorobanți din Divizia 6 Infanterie, participând la eliberarea Chișinăului, a Odessei și la bătălia de la Cotul Donului. A fost luat prizonier de către sovietici și s-a reîntors în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu (formată din prizonieri români), participând la Campania din Vest și îndeplinind funcția
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
satul Chiojdeanca, județul Prahova - d. ?) a fost un general român. Ștefan Gh. Ionescu s-a născut la data de 6 februarie 1881, în localitatea Chiojdeanca (județul Prahova). A urmat între 1900-1902 Școala Fiilor de Militari de la Iași, Școala Militară de Infanterie și Școala Superioară de Război din București. La data de 10 mai 1907 a fost înaintat la gradul de locotenent. Cunoscător al limbii germane, locotenentul Ionescu a fost trimis, în anul 1908, la un stagiu de doi ani, în Imperiul
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
București. La data de 10 mai 1907 a fost înaintat la gradul de locotenent. Cunoscător al limbii germane, locotenentul Ionescu a fost trimis, în anul 1908, la un stagiu de doi ani, în Imperiul Austro-Ungar la Triest, în cadrul Regimentului 97 Infanterie. Avansat căpitan a fost admis la Școala Superioară de Război, de la data de 1 septembrie 1911, pe care a absolvit-o în iunie 1913. Participă la campania militară din Bulgaria (23 iunie -31 august 1913). După înapoierea în țară este
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
Război, de la data de 1 septembrie 1911, pe care a absolvit-o în iunie 1913. Participă la campania militară din Bulgaria (23 iunie -31 august 1913). După înapoierea în țară este numit Șef de Stat Major la Batalionul 3 Vânători (Infanterie) din Ploiești. La 1 aprilie 1914, căpitanul Ionescu este promovat la Statul Major al Corpului 3 Armată Galați. A participat la Războiul de Întregire (1916-1918). Avansat la gradul de maior la 1 noiembrie 1916, ofițerul este numit șef de Stat
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
aprilie 1914, căpitanul Ionescu este promovat la Statul Major al Corpului 3 Armată Galați. A participat la Războiul de Întregire (1916-1918). Avansat la gradul de maior la 1 noiembrie 1916, ofițerul este numit șef de Stat Major la Divizia 13 Infanterie Ploiești. Este avansat la gradul de locotenent-colonel, la exceptional, la data de 1 septembrie 1917. În perioada 01 iulie - 01 octombrie 1918 este detașat la Comisariatul General al Basarabiei. Un an mai târziu, i s-a încredințat funcția de șef
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
și germană, este trimis în Franța, la Versailles, pentru a urma „Cursul de informare al coloneilor și generalilor” Avansat colonel, la 1 ianuarie 1921, a deținut funcția de director de studii și a condus foarte bine „Cursul de Tactică a Infanteriei”, în cadrul Școlii Superioare de Război. Este mutat, la 1 noiembrie 1922, la comanda Grupului 2 Vânători de Munte. La 1 februarie 1924 a fost numit în funcția de Șef al Secției 3 Instrucție a Marelui Stat Major La data de
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
la "dezastru țării și a armatei". A murit la data de 21 mai 1946, în domiciliul său din București. s-a născut la data de 29 martie 1887, în comuna Săliște (județul Sibiu). A urmat „Școala militară de ofițeri de infanterie” între 1907-1909 (an în care a devenit sublocotenent) și apoi „Școala superioară de război” în perioada 1919-1920, perioadă în care avea gradul militar de maior. A participat la primul război mondial, în campania din anul 1916, în calitate de căpitan, cu Regimentul
Ilie Șteflea () [Corola-website/Science/304990_a_306319]