4,097 matches
-
nu aparține nici omului, nici lui Dumnezeu, ci unor facultăți specifice omului. Apariția erorii și adevărului în universul cartezian este descrisă aproape astronomic, ele fiind date de raportul care există între intelect (Soare) și voință (Lună). După cum am văzut când intelectul lucrează singur, fără a fi depășit de voință, suntem sub lumina adevărului. Chiar când voința este privită în mod separat nu putem avea eroare (aceasta este luminătorul de noapte). Totuși când raportul este invers, iar voința depășește intelectul ne aflăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
văzut când intelectul lucrează singur, fără a fi depășit de voință, suntem sub lumina adevărului. Chiar când voința este privită în mod separat nu putem avea eroare (aceasta este luminătorul de noapte). Totuși când raportul este invers, iar voința depășește intelectul ne aflăm sub întunericul erorii. Acest raport este cel ce se stabilește când, cât și cum putem cunoaște. Raportul pozitiv dintre ceea ce dorim să cunoaștem și ceea ce putem cunoaște duce la menținerea noastră în sfera adevărului. Apare aici o problemă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și distinctă" a realității, vor duce la adevăr, restul elementelor intrând în zona erorii. Prin meditația a patra au fost introduse în creație două noi elemente, două facultăți prin care trebuie să trecem cunoștințele pentru a separa adevărul de eroare: intelectul și voința. Ele aparțin cogito-ului ca forme separate, și sunt proiecții ale divinității. De aceea ele nu pot fi singure suportul erorii, ci doar raportul dintre cele două pot să ducă la eroare. 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care au zguduit lumea, Editura Moldova, Iași, 1995. *** The Declaration of Independence. *** The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961. Adămuț, Anton I., Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997. Albert cel Mare, "Despre cincisprezece probleme", în Despre unitatea intelectului, Editura IRI, București, 2000. Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. Antohi, Sorin, Utopica, Editura Științifică, București, 1991. Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
frontiere, Editura Fundația Culturală Română, București, 2002. Tatakis, Basile, Filosofia bizantină, Editura Nemira, 2010. Todoran, Ioan, Cât mai aproape de stele, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Tomas D'Aquino, De magistro-disertații despre adevăr, Editura Humanitas, București 1994. Tomas d'Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averroiștilor, Editura Decalog, Satu Mare, 1997. Toro, T., Fizică modernă și filosofie, Editura Facla, Timișoara, 1973. Trevelyan, G. M., Istoria ilustrată a Angliei, Editura Științifică, București, 1975. Trousson, Raymond, Voyages aux pays de nulle part. Histoire litteraire de la pensee utopique
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Imagini ale științei, Editura Academiei Române, București, 1994, pp. 7-8. 19 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 102. 20 Când folosim termenul percepție nu ne referim la percepția ca mecanism senzorio-percpetiv, ci mai degrabă la interacțiunea dintre intelect, percepție și mediu, ce creează imaginea despre lume. Astfel cunoașterea ideilor în concepția lui Platon este tot o modalitate de a percepe lumea. 21 Karl Popper, Obiectiv vs. subiectiv în cunoaștere, în "Filosofie socială și filosofia științei", Editura Trei, București
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București, 2002, p. 25. 120 Ioan Damaschinul, op. cit., p. 72. 121 Ibidem, p. 72. 122 Ibidem, p. 72. 123 Ibidem, p. 76. 124 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 26. 125 Thomas d'Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averroiștilor, Editura Decalog, Satu Mare, 1997. 126 Ibidem, p. 22. 127 Etienne Gilson, La philosophie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922, p. 39; "Averroes n'avait pas hésité à adopter une position beaucoup plus franche. Il pensait
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
est celle qu'atteignent la philosophie et la raison. Sans doute la religion révélée possède ; elle aussi son degré de vérité; mais c'est un degré nettement inférieur et subordonné". 128 Albert cel Mare, "Despre cincisprezece probleme", în Despre unitatea intelectului, Editura IRI, București, 2000, pp. 94-139. 129 Boethius, Despre mângâierile filosofiei, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, p. 109. 130 Ibidem, p. 111. 131 Ibidem, p. 110. 132 Ioan Scotus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Imaginea artistică - este mijlocul artistic (!! nu științific) de a prezenta, de a înfățișa o realitate anume; - ea reflectă substanța senzorială a acestei realități pentru a emoționa; - de aceea se adresează, în primul rând, sensibilității scriitorului (!! în timp ce știința se adresează rațiunii, intelectului); - ceea ce înseamnă că ea are cu preponderență valoare estetică; vizează frumosul, emoționarea, sensibilizarea, impresionarea cititorului; - este (aproape) indispensabilă oricărei opere literare; (!!) a nu se confunda cu imaginile concrete, senzuale, detectabile prin simțuri; - imaginile artistice sunt doar evocate, sugerate, etc., pentru
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
termenul simbolic își păstrează și sensul propriu; 5. deci: are sens propriu + sens figurat + sens simbolic; 6. se realizează printr-un transfer de sens, prin cumul de sensuri; 7. presupune o comparație externă; care este potențială, nerealizată; 8. vizează nivelul intelectului, al gândirii; 9. poate exista mai presus de limbaj. SIMBOLUL ȘTIINȚIFIC *ex.: H (hidrogen); U (tensiune) etc. 1. partea implică și reprezintă întregul; 2. este univoc; 3. este unanim acceptat; 4. are o perspectivă limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
facultăților de medicină. Mai mult, aceștia trebuie atrași încă din timpul studiilor universitare printr-o atenție particulară asupra pregătirii lor. În același timp procesul de instruire trebuie ridicat la standarde înalte de calitate. Chirurgia fiind o profesie în care pe lângă intelect este necesară și o abilitate, agilitate manuală (coordonare neuromusculară, dexteritate, manualitate, talent chirurgical), testarea acestor calități trebuie efectuată la începutul instruirii chirurgicale în laboratoare speciale. Simulatoarele electronice nu trebuie să lipsească din instruirea chirurgicală în era tehnologiei informației. Rezultatele acestor
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri insondabile". Dacă așa stau lucrurile, atunci tomismul Sf. Toma este poate mai aproape de gândirea Capadocienilor decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi factori: eu și noneu. Eul are aceste facultăți: imaginația, intelectul și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul vital, simțul cinetic, bunul simț, care la Descartes este sinonim cu rațiunea, simțul intim, simțul echilibrului și altele (Goblot)". 7 Cf. Petre Țuțea, Omul. Tratat de antropologie creștină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost călăuză în opțiunile care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este cu totul refractar, în asceza sa, la melodioasele plîngeri ale poeților. În marginea ierarhiei din Legile lui Platon - nu și în ce privește poziția
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un optimism de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
modernității globalizatoare. Enciclopediștii francezi au fost fermentul mișcării, ce s-a extins practic în toată Europa. Iluminismul afirma valoarea rațiunii și cerea omului să iasă din starea de minoritate, definită de Kant drept incapacitatea de a se folosi de propriul intelect fără a fi călăuzit de altcineva. Și cere: "Ai curajul de a te servi de propria ta inteligență! Acesta este cuvîntul de ordine al iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" nu are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher"21 - circumscrie spațiul imaginar al invenției artistice, ce nu este decât configurarea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
trăirile trebuie ordonate în concepte. În Phaedrus, prin mitul căilor înaripați și surugiului, Platon configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
singulară. Printr-un fel de grație acordată lui de natură, el depășește condiția percepției cotidiene, împărtășind apoi creația să cu alți oameni, fără a putea însă furniza altora cheia reușitei sale. În teoria romantică, geniul este persoana în care percepția, intelectul și voință nu sunt echilibrate. La el, percepția pare să concentreze toate energiile ale creatoare, iar intelectul este, mai degrabă, letargic. Imaginația - capacitatea de a vedea, dintr-o privire întregul univers 60, de a surprinde asemănările, în contradicții și de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
creația să cu alți oameni, fără a putea însă furniza altora cheia reușitei sale. În teoria romantică, geniul este persoana în care percepția, intelectul și voință nu sunt echilibrate. La el, percepția pare să concentreze toate energiile ale creatoare, iar intelectul este, mai degrabă, letargic. Imaginația - capacitatea de a vedea, dintr-o privire întregul univers 60, de a surprinde asemănările, în contradicții și de a le da apoi expresie sintetică - este limbajul specific geniului, în doctrina estetică kantiana, sursa principala a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din 1-15 martie 1941: "Am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"77. Soarele și Luna ("gemene astre"), la care se face indirect referire, în parafrază barbiana, reprezintă o reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine. Atracția lor reciprocă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
compoziției poetice este, si pentru autorul "Jocului secund", o aserțiune predominat intelectuală, din care poate să rezulte, eventual, emoția, dar una contemplata: "Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii [s.n]"89, formula ce amintește de poescul "Poezia este sentimentul Fericirii Intelectuale"90. Actul de creație nu este rodul unei imaginații sterile, ci implică stabilirea unui contact cu timpul în ceea ce acesta are creator în el însuși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. În literatura, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie 22. Astfel înțeles, actul de creație, prezintă analogii evidente cu felul în care Henri Bergson definește intelectul 23 drept instrument al acțiunii eficiente. Numai că, în "Veghe" "exauția" vizează, în mod explicit, construcția viziunii poetice: ea mediază trecerea de la "percepția pură", caracteristică doar artistului adevărat, la reprezentarea acesteia (în materialitatea operei), cu condiționările și limitările inerente oricărei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la un act de creație autentic. Poetul poate beneficia de acestei sugestii - poezia nu este creație ex nihilo - numai supunându-le, deliberat, reviziei și controlului conștiinței sale critice. Poezia se naște doar când datele primare ale experienței sunt direcționate de intelect spre un efect precis - "sentimentul poetic" - care, apoi, să conducă cititorii la descoperirea "armoniei divine" a lumii, cum ar spune Poe, sau ordinii universului, în sens bergsonian. Să re-ordonezi, conform unui principiu estetic, formele vieții, cu alte cuvinte, să modifici
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
el, revoluția poetica este desăvârșită, explică Ion Barbu, într-o conferință din 1947, de către Jean Moréas, autorul Stanțelor [Leș Stances, I-VI, 1893-1905], a cărui opera constituie un nou moment în evoluția "conștiinței critice", prin restrângerea poeziei la domeniul Spiritului / Intelectului: Deci, problema lui Poe: cercetarea adevăratului domeniu al Poeziei, pe care el a rezolvat-o prin adjoncțiune, Moréas o rezolvă prin excluziune. Domeniul poeziei nu este sufletul integral, ci numai această zonă privilegiată, unde răsună actele lirei. Este locul oricărei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]