6,119 matches
-
Dacă ne arătăm neîncrederea sau îndoiala în vorbitor, acest lucru se va citi pe fața noastră. * Să fim disponibil și să acordăm timpul necesar ascultării. Realizăm ascultarea pentru a ne informa, a primi sugestii sau a împărtăși plângerile și simțămintele interlocutorilor. Să fim în măsură să distingem opiniile celor ce vorbesc de fapte și evenimente. Ne străduim să obținem înțelegerea ideilor, a argumentelor pro și contra, semnificația cuvintelor folosite. * Să fim pregătiți fizic și mai ales mental pentru situația de comunicare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să respingem cele spuse. Dacă avem această tendință nu vom fi capabili să pricepem înțelesul ideilor. Nu respingem o idee sau alta pentru simplul motiv că nu o cunoaștem. Întrebăm, ne exprimăm îndoiala sau refuzăm o idee după ce am ascultat interlocutorul până la capăt. * Sintetizăm ce se comunică. S-ar putea ca interlocutorul să aibă în minte o idee deosebită dar să nu fie în măsură să o exprime. Surprindem ideea, nu ne mulțumim doar să ascultăm cuvintele vorbitorului care uneori pot
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
capabili să pricepem înțelesul ideilor. Nu respingem o idee sau alta pentru simplul motiv că nu o cunoaștem. Întrebăm, ne exprimăm îndoiala sau refuzăm o idee după ce am ascultat interlocutorul până la capăt. * Sintetizăm ce se comunică. S-ar putea ca interlocutorul să aibă în minte o idee deosebită dar să nu fie în măsură să o exprime. Surprindem ideea, nu ne mulțumim doar să ascultăm cuvintele vorbitorului care uneori pot fi înlănțuite confuz. * Exprimăm propriile idei. Nu putem evalua ideile celeilalte
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
însă notițe cu grijă; acest lucru îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult ori că notițele vor fi folosite ulterior ca o capcană. În ambele cazuri, interlocutorul își pierde echilibrul. * Să fim receptivi la ideile noi. Nimic nu este mai semnificativ pentru orizontul nostru spiritual decât capacitatea de a recunoaște virtuțile unor idei noi și decât încrederea care se acordă provenienței acestor idei. * Observăm comunicarea nonverbală a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să mi-o ia înainte"; "...pune întrebări de parcă s-ar îndoi de tot ceea ce spun eu"; "...atunci când vorbesc, el își încheie frazele sau mă completează atunci când cuvintele nu-mi vin destul de repede". Pentru a evita un asemenea comportament care frustrează interlocutorii, am elaborat un tabel care ne spune ce trebuie să facem și ce să nu facem pentru a fi un partener de dialog viabil și, implicit, un ascultător eficient în procesul comunicării în care suntem angajați. Să facem Să nu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care le facem Să evităm să oferim informații despre noi Folosim un ton al vocii potrivit Să fim tăioși în conversație sau gata mereu să ne apărăm punctul de vedere Încheiem discuția întru-un mod adecvat Să intervenim peste răspunsurile interlocutorului Folosim un umor moderat Să atacăm interlocutorul Ne asigurăm că mediul pentru desfășurarea comunicării este adecvat Să fim totdeauna de acord cu spusele interlocutorului Când este cazul oferim informații despre noi Să ne pierdem concentrarea asupra problemei care se discută
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
informații despre noi Folosim un ton al vocii potrivit Să fim tăioși în conversație sau gata mereu să ne apărăm punctul de vedere Încheiem discuția întru-un mod adecvat Să intervenim peste răspunsurile interlocutorului Folosim un umor moderat Să atacăm interlocutorul Ne asigurăm că mediul pentru desfășurarea comunicării este adecvat Să fim totdeauna de acord cu spusele interlocutorului Când este cazul oferim informații despre noi Să ne pierdem concentrarea asupra problemei care se discută Acordăm totdeauna timp pentru răspuns Să folosim
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să ne apărăm punctul de vedere Încheiem discuția întru-un mod adecvat Să intervenim peste răspunsurile interlocutorului Folosim un umor moderat Să atacăm interlocutorul Ne asigurăm că mediul pentru desfășurarea comunicării este adecvat Să fim totdeauna de acord cu spusele interlocutorului Când este cazul oferim informații despre noi Să ne pierdem concentrarea asupra problemei care se discută Acordăm totdeauna timp pentru răspuns Să folosim jargonul Folosim ascultarea activă Să evităm contactul vizual Suntem disponibili pentru momentele de tăcere pe parcursul comunicării În
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
aceste opt întrebări. Dăm răspunsuri scurte și la obiect. Anexa 2 CUM SĂ COMUNICĂM EFICIENT PRIN TELEFON În mediul de afaceri, dar și în multe alte situații sociale, primul contact pe care îl avem cu cineva este adesea prin telefon. Interlocutorul își va forma o opinie pornind de la acest prim contact. Este foarte ușor să facem o impresie proastă prin dezorganizare și lipsă de profesionalism în modul în care folosim telefonul. Invers, prin mijlocirea convorbirii telefonice eficiente putem apărea inteligent și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și text și consideră că analiza textului nu poate să se facă decît sub forma unui enunț, adică ținîndu-se seama de producerea lui într-o situație de comunicare specifică, în care se identifică intenția vorbitorului de a transmite un mesaj interlocutorului său. În centrul studierii textului, după Benveniste, apar diferitele moduri de exprimare a mesajului prin utilizarea codului lingvistic cel mai apropriat. Prioritar devine studiul enunțării în cadrul căruia Benveniste propune distincția dintre povestire și discurs. Studiile asupra textului din perspectiva teoriei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau oricare loc care exercită o constrîngere asupra limbajului. El este reprezentat, mai ales, de edituri sau de grupuri editoriale; destinatarul, reprezentînd publicul vizat de acțiunea de limbaj; trebuie considerat ca "rol social" și nu trebuie confundat cu statutul de interlocutor. Pentru noi, este vorba, bineînțeles, de publicul vizat de paratext; enunțătorul, instanța socială, sursă de acțiune de limbaj care, la fel ca destinatarul, este produsul unei reprezentări sociale; în cazul paratextului editorial, poate fi vorba de diferite servicii prestate de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Mozart; Picasso, înțelept și nebun. 2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor Valorile de adevăr ale campaniei publicitare Teoria polifonică a enunțării (J.-C. Anscombre și O. Ducrot, 1983; J. Authier-Revuz, 1982) subliniază că orice discurs se adresează unui interlocutor. Un anumit număr de forme perceptibile, din punct de vedere lingvistic, înscriu în linearitatea propoziției prezența celuilalt, ca potențial receptor. Recunoașterea interlocutorului nu se poate înscrie într-o comunicare între doi poli între care o informație este vehiculată. Această schemă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
enunțării (J.-C. Anscombre și O. Ducrot, 1983; J. Authier-Revuz, 1982) subliniază că orice discurs se adresează unui interlocutor. Un anumit număr de forme perceptibile, din punct de vedere lingvistic, înscriu în linearitatea propoziției prezența celuilalt, ca potențial receptor. Recunoașterea interlocutorului nu se poate înscrie într-o comunicare între doi poli între care o informație este vehiculată. Această schemă este complet falsă", spunea Medvedev (1982, citat de T. Todorov, 1981): Nu există mesaj gata făcut, trimis de A lui B. El
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
prin mijlocul "exterior" al altor discursuri este un proces constitutiv al discursului, tot așa și orientarea către un destinatar este marcată în conținutul discursului care se produce. Oricum, pentru locutor, celălalt este perceput ca discurs: [...] Pentru a fi înțeles de interlocutor, locutorul integrează, în producerea discursului său, o imagine a "unui alt discurs", cel pe care îl împrumută interlocutorului său (1982, p. 118). Locutorul poate astfel să se distanțeze sau nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
destinatar este marcată în conținutul discursului care se produce. Oricum, pentru locutor, celălalt este perceput ca discurs: [...] Pentru a fi înțeles de interlocutor, locutorul integrează, în producerea discursului său, o imagine a "unui alt discurs", cel pe care îl împrumută interlocutorului său (1982, p. 118). Locutorul poate astfel să se distanțeze sau nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
producerea discursului său, o imagine a "unui alt discurs", cel pe care îl împrumută interlocutorului său (1982, p. 118). Locutorul poate astfel să se distanțeze sau nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează pe faptul că un enunțător este mereu sursa propoziției. Astfel, studiind ancorarea enunțiativă a propozițiilor care alcătuiesc campania publicitară pe care o studiem, observăm că unele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
frazelor ipotetice, această ipoteză care trimite la prezent declanșează o acțiune realizabilă. Structura PR + IMP nu este suficientă pentru a masca efectul ipotetic, încă bine susținut de protaza (p) și, mai ales, prin DACĂ. Totuși, apare un efect imperativ și interlocutorul decodează ipoteza și ordinul așteptat. Structurile cu apodoză (q) la imperativ marchează o angajare totală a locutorului în responsabilitatea realizării procesului. Odată interlocutorul constrîns să accepte Dacă p drept cadru al procesului, necesitatea realizării devine tot mai accentuată. Dacă p
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
încă bine susținut de protaza (p) și, mai ales, prin DACĂ. Totuși, apare un efect imperativ și interlocutorul decodează ipoteza și ordinul așteptat. Structurile cu apodoză (q) la imperativ marchează o angajare totală a locutorului în responsabilitatea realizării procesului. Odată interlocutorul constrîns să accepte Dacă p drept cadru al procesului, necesitatea realizării devine tot mai accentuată. Dacă p este aici cadrul în care se realizează o recomandare. Propunem o descriere unificatoare a ipotezelor prin DACĂ, unde toate semnifică: în cazul sau
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
permite realizarea unei elipse a prescriptorului prezentînd recomandarea de cumpărare ca pe o necesitate absolută și anonimă: "măcar dovediți originalitate". Absența indicilor personali este principalul element al concluziei q oferită de propoziția p, în care, ca în [P10], adresarea către interlocutor este directă ("copilul DUMNEAVOASTRĂ"). Regăsim aceeași structură propozițională în (6): (6) Dacă pentru copilul dumneavoastră nimic nu este mai presus decît televizorul, nu are rost să îl contrariați. Ipoteza trimite la prezent (PR): Dacă p (PR) + q (PR). Aici este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a frazei prin situarea în perspectiva funcțională a cadrului. În poziția tematică a propoziției, regăsim următorul fenomen de reluare: Un copil → el. Pronumele funcționează ca o revenire a informației conținute în stocul de cunoștințe împărtășite, în reprezentările mentale comune ale interlocutorilor; informația apare sub forma unui articol nehotărît care predetermină anafora prin extragerea unui substantiv de sine stătător. În [P4], trecerea este asigurată de folosirea unui prezent cu valoare absolută care corespunde obiectului general al propoziției; în [P4'] apare construcția A
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
că pe parcursul nuvelei, Ghiță i se adresează mereu lui Lică pe numele propriu, marcând prin aceasta entitatea unică și valoarea individuală a partenerului de dialog; pe când celălalt folosește doar pronumele sau pur și simplu persoana verbului prin care minimizează valoarea interlocutorului său. Nici fostul cârciumar nu fusese desemnat prin nume. "Ungurul" murise, un alt pion îi luase locul. Parte din jocul vieții, această nouă piesă trebuia doar să se integreze și să respecte poziția ce îi fusese atribuită. Ghiță însă nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cele care îi provoacă durere sunt escamotate, inconștient, dar salvator, de "gesturile de autoliniștire"120 care urmăresc reducerea anxietății. Frecarea mâinilor, trecerea lor prin păr, râsul ca reacție nervoasă asigură o descărcare, o eliberare de suferința la care o supune interlocutorul agresiv. Un moment de maximă tensiune și solicitare nervoasă cunoaște eroina odată cu plecarea tatălui ei din Curtici la Socodor. Neacșu pleacă singur. Fiica sa a ales să rămână alături de Iorgovan dintr-o responsabilitate asumată pe deplin: ea i-a sucit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorbește în românește, în prezența lui Codreanu. Tot românește îi vorbește și Marei și apoi, din nou, Persidei ca s-o anunțe că pleacă a doua zi pentru timp îndelungat din țară. Alegerea limbii răspunde unei comenzi exterioare toți trei interlocutorii sunt români -, dar și unei nevoi interioare: el vrea să compenseze violența contactului vizual neprevăzut prin cel mai liniștitor mod de apropiere care este calea familiară a limbii ei. La cea de-a doua întâlnire, în prezența fetei mai mici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și ale cărui episoade au ocupat luni întregi coloanele din "Journal des Debats". Primul personaj, aplecat asupra mesei de lucru, este un bătrîn cu "mască lividă", îmbrăcat într-o redingotă veche, ponosită și jerpelită, cu gulerul slinos. Umil, el prezintă interlocutorului său, un bărbat tînăr, cu privire scrutătoare, cu aer de superioritate, un teanc de mesaje, venite din toate colțurile lumii. Dictate de o voce seacă, răspunsurile sînt imediat transcrise într-un limbaj cifrat: Don Ramón Olivares confirmă primirea de la Cadix
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
avem astăzi: cultivarea valorilor, formarea unor cetățeni buni și "învățătura", nu creșterea economică (la vremea respectivă nu existau atâția fraieri), idee subliniată și de Alison Wolf. De asemenea, în vechime oamenii învățau de dragul învățăturii, ca să devină mai buni, să fie interlocutori mai plăcuți, nu pentru a crește capitalul de aur din cuferele bine păzite ale orașului". (Taleb, 2014, p. 220) Astăzi, în universitățile britanice se constată o disjuncție totală între idealurile enunțate în broșurile de prezentare sau înscrise pe frontispiciile somptuoase
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]