6,103 matches
-
manevrarea cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control, diminuează motivația intrinsecă. Autonomia personală în cadrul muncii crește motivația intrinsecă, în timp ce supravegherea și controlul au efect asupra motivației extrinseci, generând adesea sentimente de incompetență. Acțiunea corelată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control, diminuează motivația intrinsecă. Autonomia personală în cadrul muncii crește motivația intrinsecă, în timp ce supravegherea și controlul au efect asupra motivației extrinseci, generând adesea sentimente de incompetență. Acțiunea corelată a celor trei tipuri de motivații conduce la efecte specifice și interesante. Deci, Connell și Ryan (1989
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control, diminuează motivația intrinsecă. Autonomia personală în cadrul muncii crește motivația intrinsecă, în timp ce supravegherea și controlul au efect asupra motivației extrinseci, generând adesea sentimente de incompetență. Acțiunea corelată a celor trei tipuri de motivații conduce la efecte specifice și interesante. Deci, Connell și Ryan (1989) au organizat o cercetare în cinci departamente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fapt este explicat de cel puțin trei motive: cultural, funcțional, istoric. Motivul cultural se referă la faptul că americanii valorizează libertatea individului care ,,incită” la fericire, la obținerea satisfacției. Motivul funcțional vizează faptul că satisfacția nu are doar o valoare intrinsecă, ci este legată de alte variabile importante, cum ar fi absenteismul, fluctuația, performanța, chiar dacă nu știm în ce măsură între ea și celelalte variabile există o relație cauzală. Motivul istoric este demonstrat de evoluția cercetărilor care au arătat că muncitorii au sentimente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai puțin sau chiar deloc întâlnită la alte forme și structuri psihice, și anume din dihotomizarea lor. Formele și structurile motivaționale se grupează în perechi polare. Astfel, există o motivație pozitivă și o motivație negativă, o motivație extrinsecă și alta intrinsecă, în fine, o motivație cognitivă și una afectivă. La prima vedere, faptul în sine are o mică semnificație. El își sporește însă importanța de îndată ce este interpretat din perspectiva finalității lui. Pe bună dreptate un manager s-ar putea întreba care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cunoșințele sumare din domeniul psihologiei organizațional-manageriale l-ar putea conduce spre concluzii greșite. El ar fi tentat să opteze pentru una sau alta dintre formele fiecărei perechi, considerând-o mai eficientă. De exemplu, n-ar fi exclus ca motivațiile pozitive, intrinseci și cognitive să fie apreciate ca fiind eficiente, iar celelalte trei (negative, extrinseci, afective) ca neeficiente. S-ar putea, de asemenea, ca el să rămână surprins când va afla că fiecare dintre cele șase forme și structuri motivaționale sunt la fel de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
complex Epoca Industrializare TAYLOR Mișcare a relațiilor umane MASLOW, HERZBERG etc. Gândire sistemică și viziune globală MANAGEMENT INTUITIV Motorul motivației Teamă/speranță Avantaje materiale sau financiare Ascultarea salariaților Adaptarea posturilor Recunoaștere a contribuției Posibilitate de exprimare și realizare personală Motivație intrinsecă Tabelul 15.1 - Sistematizarea teoriilor motivației propusă de Le Saget Interesant este că în această perioadă unii autori selectează și grupează teoriile motivației nu doar după criteriul tematic sau după cel tematic cuplat cu criteriul istoric, ci și în funcție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asupra rezultatelor care semnalează momentul realizării scopului sau atenționează asupra necesității schimbării strategiilor acționale în vederea realizării scopurilor); implicarea realizării obiectivelor pe termen lung, care arată că nevoia lor de realizare este permanentă (și nu accidentală, aleatoare); urmărirea obținerii unor satisfacții intrinseci, personale (și mai puțin pentru ceilalți). Persoanele cu nevoia de afiliere dezvoltată se caracterizează prin: dorința de a stabili contacte interpersonale amicale; dorința de a fi plăcute de alții; evitarea relațiilor competitive și mai ales conflictuale cu alte persoane; tendința
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de autorealizare) se grupează independent. Aceasta ar însemna că angajații ar putea fi împărțiți în două categorii: unii pentru care motivația extrinsecă (indusă prin factori din afara muncii: salariu, titlul slujbei etc.) este cea mai adecvată și alții pentru care motivația intrinsecă (indusă prin factori ce provin din conținutul activității, și anume conținutul ei creativ, autonom, responsabil) este cea mai adecvată. O altă concluzie importantă a fost următoarea: trebuințele predominante, potențiale nu apar neapărat una câte una sau singure la un moment
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și o a treia. Revenind la metafora cu plăcinta, în timpul negocierii, datorită faptului că aceasta este fărâmițată, dezmembrată, ciuntită de tot felul de oferte și contraoferte, propuneri și contrapropuneri, s-ar putea ca în final ea să-și piardă consistența intrinsecă și chiar proprietățile specifice, așa încât deși fiecare parte obține „ceva” sau ce a dorit, ea nu mai mănâncă plăcintă, ci firimituri de plăcintă. Aceasta este situația ce desemnează o negociere de tip pierdere-pierdere în care ambele părți au de pierdut
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilități limitate de promovare, contract de muncă inflexibil; nesiguranța postului); relațiile sociale la locul de muncă (conducere proastă, neeficientă; susținere socială redusă; insuficienta participare la luarea deciziilor; discriminări). Cooper, Dewe, O’Driscoll (2001) enumeră 6 tipuri de agenți stresori: caracteristicile intrinseci ale muncii; rolurile organizaționale; relațiile de muncă (cu șefii, egalii și subordonații); dezvoltarea carierei; factori organizaționali (structura și climatul organizațional, comunicarea, politicile organizaționale, cultura organizațională); interfața om/muncă (conflictul dintre rolurile legate de muncă și cele legate de viața particulară
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresului organizațional. În continuare, autorul se centrează pe caracteristicile celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort extrinsec (necesitat de anumite categorii ale muncii, cum ar fi presiunea timpului, condițiile fizice, responsabilitățile etc.) și efort intrinsec (ce reprezintă un fel de autoangajare a individului interpretată ca un tipar personal rezultat din combinarea cerințelor muncii cu recompensele obținute). Pornind de la acest ultim tip de efort, autorul introduce conceptul de supraîncărcare (nevoia de aprobare, competiție și ostilitate latente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de-a lungul timpului. Cât privește recompensele, acestea sunt considerate a fi reprezentate de bani (salariu adecvat), stimă (respect și sprijin), securitatea muncii, carieră cu oportunități (stabilitatea statutului, posibilități de promovare etc.). Se observă că și recompensele sunt extrinseci și intrinseci. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 17.4 − Modelul neechilibrării efort-recompense Modelul a generat o serie de cercetări interesante, dar și numeroase semne de întrebare. De pildă, nu prea este clară caracteristica de stabilitate a supraîncărcării și nici măsura în care se relaționează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1981), burnout este „o stare de oboseală fizică, emoțională și intelectuală”, în timp ce pentru Shirom (1989) el este doar o „oboseală fizică”. Faptul că oboseala se asociază cu burnout-ul este de domeniul evidenței. Problema este de a ști dacă oboseala este intrinsecă burnout-ului. În literatura de specialitate se conturează din ce în ce mai mult ideea potrivit căreia oboseala, indiferent de natura ei, este doar o parte a burnout-ului, acesta din urmă fiind mult mai mult decât oboseala. Spre această concluzie conduc și precizările făcute de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și a randamentului, în fine, la golirea organismului de resursele sale energetice ca urmare a dezechilibrului dintre cererile mediului și capacitatea persoanei de a face față acestor solicitări. Toate aceste caracteristici sunt prezente sau pot precede burnout-ul, dar nu sunt intrinseci burnout-ului. Și atunci ne putem întreba: Dacă burnout-ul nu este oboseală (indiferent de natura ei), dacă el nu este nici oboseală cronică, atunci ce este? Se pare că soluția la această problemă se conturează mai clar dacă investigăm cauzele celor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deciziilor, recurg la utilizarea unor strategii de coping care vizează modificarea situațiilor etc. Am încadrat modelele burnout-ului centrate pe coping și pe gestiunea resurselor în categoria celor nespecifice deoarece, așa cum am văzut, ele nu se centrează pe explicarea unor elemente intrinseci ale burnout-ului, ci mai ales pe condițiile în care burnout-ul apare la locul de muncă. Aceasta nu înseamnă că ele sunt mai puțin valoroase. Dimpotrivă, am oferit un cadru conceptual care a favorizat construirea altor modele mai direct legate de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest lanț cauzal sau cei care inversează secvențele vor acredita eronat ideea că simptomele victimei mobbing-ului sunt cauzate de factorii de personalitate specifici acesteia. Dacă tipul de personalitate al victimei nu are suficientă tărie pentru a acționa ca factor determinant (intrinsec) în instalarea mobbing-ului, atunci cum ar putea fi explicat fenomenul? Care ar fi factorii explicativi pertinenți? Cercetările mai sus invocate au arătat că, în esență, procesul de marcare socială și distrugere sistematică a victimei mobbing-ului este o problemă de management
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personalizării conflictului și dezvoltarea mobbing-ului. 5.4. Efectele mobbing-ului și expansiunea lor Importanța acestui subiect, relativ nou, în psihologia organizațională (mai ales cea românească) ar putea fi insignifiantă dacă am putea face abstracție de efectele sale. Acestea însă au proprietatea intrinsecă de a spori capacitatea de concentrare în lectură a atenției cititorului lor, fie că acesta este un individ, o organizație sau, așa cum vom vedea, o instituție cu prerogative legislative. Considerate după natura lor, efectele mobbing-ului afectează trei mari planuri: planul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere suplimentară Înaltă Scăzut Scăzut A B C Efort ridicat extrinsec intrinsec Recompensă scăzută Angajare/implicare de nivel foarte înalt Cerințele postului bani stimă securitate, oportunități de carieră Orientare Sarcinile de muncă Stimularea Domeniul contactului cu clientul Autonomia Scopuri instituționale Conducerea/supravegherea Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile din afara
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inevitabil în situații de interacțiune, devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală cât și pentru cea socială a individului. Astfel, noțiuni precum „comunicare", „limbă", „limbaj" sunt polisemice, ele comportând o pluralitate de sensuri. Acest fapt provine nu numai din complexitatea intrinsecă a fiecărei noțiuni, ci și din aceea că ele constituie obiectul de investigație al mai multor discipline științifice : lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc. Aceste discipline aduc propriile lor perspective de abordare, care nu sunt întotdeauna identice sau măcar complementare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a vorbi, de a scrie, de a citi și de a înțelege limbajul semnelor, cauzată de o leziune a emisferei cerebrale stângi. Agitație excesivă - Limbaj al trupului care trădează agitația sau stimularea excesivă. Analogii - Semne care au o relație directă, intrinsecă cu lucrurile pe care le reprezintă. Analogiile sunt mesaje continue care arată sau sună ca lucrurile pe care le simbolizează. Anosmie - Pierderea simțului olfactiv, care poate de asemenea reduce gustul și diminua libidoul. Ascultare nonverbală - Manifestările de limbaj ale trupului
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
rebus, probleme cu conținut haios, dezlegarea unor puzzle. Folosind jocul: elevul învață de plăcere cu efort minim; elevul devine interesat de activitatea pe care o desfășoară; îl facem pe elev să fie dezinhibat; elevul nu este constrâns, ci este motivat intrinsec; elevul își reglementează comportamentul; elevul iese din egocentrismul său și învață să colaboreze.
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
soluție de tip universalist care ține seama și de normele diferențialismului, cu condiția ca acestea să fie „corectate” prin impunerea unor limite. Recunoașterea alterității celorlalți drept ceva demn de respect, altfel spus drept Întruchipare a unei valori În sine (sau intrinseci), este actul care singularizează antirasismul diferențialist prin excelență. Acest imperativ implică obligația de a respecta necondiționat și În mod egal, fără distincții (așadar fără excluderi și fără ierarhizări), toate atitudinile și comportamentele celorlalți, În calitatea lor de forme particulare de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PHILIBERT Jean-Pierre și SAUVAIGO Suzanne (1996), Immigration clandestine et séjour irrégulier d’étrangers en France, Raport al Adunării Naționale a Franței, tomul I, Paris. Φ STRĂIN, Zone de așteptare Btc " B" Bilingvismtc "Bilingvism" Între limbă și cultură există o legătură intrinsecă. Ele nu pot exista una fără cealaltă. O cultură se exprimă și creează semnificații prin limbă, iar fiecare limbă se manifestă În același timp ca memorie și expresie a acelei culturi. Dacă termenul de bilingvism Își are locul Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]