3,426 matches
-
1985, pp. 68-78 (autorul are și alte contribuții în același sens). Un excelent rezumat la Earl Miner, op.cit., pp. 129, 165, 166, 168; A. Owen Aldridge, op.cit., p. IV. 25. Ramón Menendez pidal, Espaæa, eslabón entre la Cristianidad y el Islam (Madrid, 19682). 26. Alexandre Soljenitsyne, Les droits de l'ecrivain suivi de Discours de Stockholm, tr. fr. (paris, 1972), p. 122. 27. Constantin Noica, La ruse de la raison et le destin d'un homme, in: 70 Duiliu Sfintesco. L'ingenieur
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Britanice rămase deoparte încearcă cu francii din Austrasia o unificare pe care o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
titlul de "rege al francilor și al lombarzilor"; către Spania unde eșuează la vest de Pirinei la Roncevaux, în 778, ariergarda armatei sale, comandată de contele Roland, este masacrată de basci dar unde reușește, în partea de est, să smulgă Islamului *marca Spania, viitoarea Catalonie; către Germania mai ales, unde își instalează controlul direct asupra Alemaniei și Bavariei și unde, la capătul unor campanii cumplite, reușește să-i supună pe saxoni și să ajungă la Elba. Francii sînt acum în contact
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
probleme de etic], evoluție și natur] uman]. Azim Nanji este profesor și șef al Departamentului de Relige din cadrul University of Florida. Este specialist în studiul culturii și filosofiei islamice și este autorul a numeroase c]rți și articole legate de Islam și studii comparative. Lucr]rile sale cele mai recente trateaz] valorile culturale și etice ale Islamului în context istoric și modern. Onora O’Neill pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Essex. Este autoarea c]rților Faces of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Relige din cadrul University of Florida. Este specialist în studiul culturii și filosofiei islamice și este autorul a numeroase c]rți și articole legate de Islam și studii comparative. Lucr]rile sale cele mai recente trateaz] valorile culturale și etice ale Islamului în context istoric și modern. Onora O’Neill pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Essex. Este autoarea c]rților Faces of Hunger și Constructions of Reason și se ocup] de studiul eticii, al fiolozofiei politice și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Christian Ehics (London: Collins, 1971) Smart, Ninian: The Phenomenon of Christianity (London: Collins, 1979) Thielicke, H.: Theological Ethics Vol.1, Foundations Vol. 2, Politics (London: E.T. A&C. Black, 1968 și 1969) 9 Etică islamic] Azim Nanji i. Introducere Islamul este cea mai recent] dintre principalele religii ale lumii, aparținând familiei credințelor monoteiste, care include, de asemenea, iudaismul și creștinsmul. De la începuturile sale, acum 1400 de ani, în teritoriul actualei Arabiei Saudite aceasta s-a dezvoltat și extins pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu și societ]țile lor. Asemenea iudaismului și creștinismului, începuturile Islamului se reg]sesc în ideea c] porunca divin] este fundamentul pentru stabilirea ordinii morale prin str]duința omului (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”). În alte p]rți din Coran, acelasi termen indic] conceptul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființă uman] și nesfârșita șaga a reacției umane în fața revelației divine pe tot parcursul istoriei. Această exemplific] lupta permanent] din sânul umanit]ții pentru a descoperi calea spre acțiuni echilibrate și spre supunerea în fața criteriilor divine. În acest sens, cuvantul islam înseamn] revelația originar], pretinzând supunere pentru a atinge echilibrul, iar un musulman este cel care caut] s] ating], prin acțiunile sale, acel echilibru, atât în viață personal], cât și în societate. Calitatea uman] care cuprinde conceptul de valoare etic] ideal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din punctul de vedere al tradiției, musulmanii au înțeles aceast] practic], în contextul secolului al VII-lea, la fel cum au înțeles c] trebuie s] dețin] flexibilitatea necesar] pentru a r]spunde diversit]ții sociale și culturale, determinate de expansiunea Islamului. Totuși, unii musulmani moderni, conținu] s] cread] c] direcția reformei coranice era orientat] înspre monogamie și al susținerea unui rol public al femeilor. Tot ei consider] c] dezvoltarea și frecvența obiceiurilor și a practicilor de retragere și doliu al femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltat și o serie de ipoteze morale care articulau valorile etice, generate de o concepție mai speculativ] și mai filosofic] cu privire la conduită uman] că r]spuns la Coran și la viață Profetului. În ciuda unor opinii generale, anumite grup]ri din Islam, precum și unele școli de drept, nu au fost clar definite în primele trei secole ale istoriei musulmane. Majoritatea se aflau, inc], într-o faz] de cristalizare, iar hotarele și pozițiile acestora nu erau elaborate și definite în totalitate. Instituțiile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Averroes) și mulți alții, preocupați de filosofie, comentatori și exponenți ai tradiției clasice, pan] la Aristotel și Platon. Discursul public adab, bazat pe limbaj și preocup]ri filosofice și morale, reprezint] o parte important] a moștenirii cosmopolite a eticii în Islam și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman] are dubl] semnificație: deoarece conținu] și dezvolt] filosofia clasic] greac] și pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și gândirea filosofic]. Al-Farabi (m. 950 d.Hr.) susținea armonia dintre idealurile religiei virtuoase și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tori ai ideilor eretice. Ap]rărea lui Ibn Rushd constă în concepția să potrivit c]reia Coranul se bucură de utilizarea reflecției și a rațiunii, iar studiul filosofiei era complementar abord]rilor tradiționaliste ale islamismului. El susținea c] filosofia și Islamul au scopuri comune, dar mijloace diferite de a le atinge. Deci, exist] o indentificare a interesului dintre musulmanii care adopt] cadrul filosofic de invetsigare și cei care îl afirm] pe cel juridic. În concluzie, diferiții filosofi musulmani, prin extinderea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii viziunii coranice pentru individ și societate. Șiismul, asemenea primelor școli teologice și filosofice, a afirmat utilizarea discursului rațional și intelectual și s-a dedicat sintetiz]rii și dezvolt]rii elementelor potrivite, prezente în alte religii și tradiții intelectuale din afara Islamului. Un exemplu de oper] etic] care aparține unui scriitor șiit este cunoscută Etică nasirian], scris] de Nasir al-din Tuși (m. 1275). Dezvoltând abord]rile filosofice deja existente printre musulmani și asociindu-le cu concepțiile de conducere șiit], Tuși atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în Iran, ei și-au asumat un rol în viață politic] a statului, încercând s] o adapteze modelului lor de organizare statal] musulman]. Printre grupurile Ismaili care recunosc un imam în viat], prezența acestuia este considerat] necesar] pentru a contextualiza Islamul în vremuri și circumstanțe schimb]toare, iar înv]ț]turile și interpretarea acestuia conținu] s] conduc] adepții s]i în viață material] și spiritual]. Un exemplu îl constituie rolul actualului imam din Ismailii Nizari, Aga Khan, care conduce o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aga Khan, care conduce o comunitate global]. Deci, continuitatea Shi’a cu tradițiile și valorile musulmane r]mane legat] de autoritatea spiritual] conținu] investit] în imam și în reprezentanții acestuia. vi. Perspectivele sufiste Sufismul este dimensiunea mistic] și ezoteric] a islamului și pune accentul pe cultivarea vieții personale în c]utarea iubirii și a cunoașterii divine. Având în vedere faptul c] o mare parte din înv]ț]tură sufist] trebuia s] îi faciliteze musulmanului c]utarea unei relații personale cu Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
catalogate drept „moderniste” sau „fundamentaliste”, toate acestea reflect] citate specifice din simbolurile și modelele musulmane mai vechi, iar prin regândirea și reafirmarea normelor și a valorilor se utilizeaz] diferite strategii de includere, excludere și codificare a reprezent]rilor specifice ale Islamului. Din perspectiva vast] a preocup]rilor morale și etice, acest discurs continuu încearc] s] stabileasc] norme pentru viața public] și privat], fiind simultan cultural, politic, social și religios. Având în vedere faptul c] cea mai cunoscut] concepție religioas] din Occident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1983), conține articole excelente pe tema eticii islamice. Khadduri, Majid:The Islamoc Concept of Justice (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1984). Lapidus, I.: „Knowledge, virtue and action: the classical Muslim conception of Adab and the nature of religious fulfilment în Islam”, Moral Conduct and Authority, ed. B. Metcalf (Berkley: University of California Press, 1984). Mottaheden, R.: The Mantle of the Prophet (New York. Pantheon Books, 1985). Nanji, A.: „Medical ethics and Islamic tradition”, Journal of Medicine and Philosophy, 13 (1988) 257-75. Nasr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterii. Atitudini iconoclaste Prăbușirea civilizației grecești, a imperiului lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și instituționalizarea lui, ruptura dintre Bizanț și Roma în secolul IV, reluată apoi în diferite forme până în secolul XI, triumful Islamului, cruciadele au fost tot atâtea momente de răscruce, și pentru istoria imaginii, și pentru structurile puterii, reflectate deopotrivă în imaginarul politic și religios. Celebra criză iconoclastă din Bizanț, depășită în secolul IX, își va spune cuvântul mai târziu în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la nord de Gaul și Insulele Britanice. Cu siguranță, țările nordice nu erau considerate parte din ceea ce anticii considerau a fi „Europa”. Biserica Catolică argumentează că religia creștină este liantul cultural al Europei. Dar atunci cum putem explica faptul că Islamul a domnit peste părți ale Europei din secolul al VIII-lea și până la Începutul secolului XX? Acestea nu sunt simple chestiuni academice. Există o dezbatere aprinsă atât Înăuntrul, cât și În afara Uniunii, dacă Turcia și eventual chiar Rusia să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imigranților musulmani. El scrie: „Tocmai am cumpărat ziarul de la chioșcul unui musulman, mi-am luat rufele de la o curățătorie musulmană și medicamentele de la o farmacie musulmană, iar asta În Înfrunzitul North Oxford”59. Influența musulmană este o provocare specială fiindcă Islamul s-a considerat pe sine ca pe o frăție universală a credinței. Se presupune că loialitatea față de Islam o Înlocuiește pe cea față de oricare altă cultură, locație sau instituție politică. Mulți musulmani devotați cred că loialitatea lor fundamentală este față de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de nuanță șiită-zaidiții din Yemen sau ibadită-în Oman).
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de vector. De altfel, în orice religie autentică se vorbește, într-un fel sau altul, despre această depășire a formelor instituționale : prin tensiunea dintre sacerdot și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care suflă unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]