3,541 matches
-
gen feminin. Majoritatea subiecților au studii superioare (53 din 56). 5.5 Instrumente În această cercetare am utilizat două instrumente, un chestionar care măsoară implicarea motivațională (IM4Constantin et al., 2009) și o scală a atitudinii față de bani (MA) care combină itemi din Money Attitude Scale al lui Yamauchi și Templer (1982 apud Baker și Hagedorn, 2008) și din Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham (1984 apud Baker și Hagedorn, 2008) conform articolului prezentat de Baker și Hagedorn în 2008
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de Baker și Hagedorn în 2008. 5.5.1 Chestionarul Implicații Motivaționale (IM4) Este realizat și dezvoltat de către Ticu Constantin și echipa e-team, varianta pe care am aplicat a fost cea din 2008, care este alcătuit din 40 de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind, cred că mai important este: să am libertatea să fac ceea ce îmi place; ca efortul meu să fie răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mulțumit și are o părere bună despre sine. 5.5.2 Scala Atitudine față de bani Următorul instrument utilizat, MA (Money Attitude) s-a bazat pe o cercetare întreprinsă în 2008 de Baker și Haugedorn, care urmărea determinarea celor mai puternici itemi care măsoară cei patru factori existenți atât în MAS (Money Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care să măsoare atitudinea față de bani mai puternică, alegând 45 de itemi pentru analiză: primii 5 cei mai reprezentativi pentru fiecare factor în studiul lui Yamauchi și Templer și primii 5 de la cei 5 factori al cercetării lui Furnham. Au fost chestionate 200 de persoane prin telefon, dintr-un lot aleatoriu de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile vieții banii pot procura de asemenea putere, prestigiu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu scoruri mici sunt încrezătoare și acceptă situații în care este vorba de bani (Yamauchi și Templer, 1982 apud Pimental et al, 2009). Exemplu item: Spun automat „Nu-mi permit”, chiar dacă îmi permit sau nu. ECONOMIE Cumpătare, grijă și prudență în situații și decizii legate de bani, un management a banilor și o atitudine față de bani conservatoare, se acordă o atenție sporită planificării și bugetului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nu vor avea bani în viitor, deseori se simt vinovați că își cumpără lucruri, chiar și cele necesare, le este dificil să ia decizii ce implică cheltuieli indiferent de suma implicată și dacă își permit sau nu acel obiect. Exemplu item: Prefer să economisesc bani pentru că nu știi niciodată când lucrurile se înrăutățesc și ai nevoie de bani. ANXIETATE Banii sunt priviți atât ca sursă a anxietății cât și un mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea care determină indivizii să întreprindă acțiunile care le fac plăcere, rațiunea comportamentelor vine din interior. Acest angajat va fi motivat să lucreze și să facă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
altfel [4]. Instrumentul cercetării l-a constituit un chestionar standardizat, tehnică de colectare a datelor cel mai frecvent utilizată în științele socioumane, prin care am surprins (în primul rând obiectiv, dar și subiectiv) conduitele, printr-un număr de 90 de itemi de bază referitori la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual. Suplimentar, în chestionarele care s-au aplicat la persoanele de sex feminin s-au introdus încă 15 itemi specifici. Itemii din chestionare acoperă aria de cuprindere a conceptului de sănătate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rând obiectiv, dar și subiectiv) conduitele, printr-un număr de 90 de itemi de bază referitori la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual. Suplimentar, în chestionarele care s-au aplicat la persoanele de sex feminin s-au introdus încă 15 itemi specifici. Itemii din chestionare acoperă aria de cuprindere a conceptului de sănătate sexual-reproductivă, fiind organizați pe următoarea structură: * date socio-demografice (sex, vârstă, localitate, ocupație, statut marital, venit etc.); * activitatea sexuală și natalitatea (vârsta la primul contact sexual, la prima căsătorie
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dar și subiectiv) conduitele, printr-un număr de 90 de itemi de bază referitori la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual. Suplimentar, în chestionarele care s-au aplicat la persoanele de sex feminin s-au introdus încă 15 itemi specifici. Itemii din chestionare acoperă aria de cuprindere a conceptului de sănătate sexual-reproductivă, fiind organizați pe următoarea structură: * date socio-demografice (sex, vârstă, localitate, ocupație, statut marital, venit etc.); * activitatea sexuală și natalitatea (vârsta la primul contact sexual, la prima căsătorie etc.); * contracepția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
subiecți, bărbați și femei de peste 18 de ani, în majoritate din București, urmărindu-se înțelegerea și claritatea întrebărilor, corectitudinea și logica codificării răspunsurilor, rata non-răspunsurilor și timpul necesar de completare. Consistența internă a chestionarului privind scalele utilizate pe seturi de itemi s-a estimat prin analiza de itemi (reliability analysis) folosind coeficienții Cronbach α (Cronbach's coefficient alpha α), și atunci când a fost cazul scalele de măsurare au fost modificate. Un alt obiectiv important al acestei etape a fost identificarea testelor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani, în majoritate din București, urmărindu-se înțelegerea și claritatea întrebărilor, corectitudinea și logica codificării răspunsurilor, rata non-răspunsurilor și timpul necesar de completare. Consistența internă a chestionarului privind scalele utilizate pe seturi de itemi s-a estimat prin analiza de itemi (reliability analysis) folosind coeficienții Cronbach α (Cronbach's coefficient alpha α), și atunci când a fost cazul scalele de măsurare au fost modificate. Un alt obiectiv important al acestei etape a fost identificarea testelor de semnificație care se vor utiliza în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În localitățile Craiova, Târgu-Mureș, Iași, București culegerea datelor a fost asigurată personal, ca operator de interviu, ceea ce mi-a permis înregistrarea unor date de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și reacțiile spontane în special la itemii care au vizat activitatea sexuală. Locul și ora aplicării au fost stabilite astfel încât să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
neobservate, teoretice, conceptuale care ar putea explica separarea în clase (latente), clusteri sau segmente a cazurilor analizate, a modurilor de răspuns la un anumit grup de stimuli. Simplificat, conform acestei tehnici, patternurile de răspuns ale subiecților la un set de itemi (variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
acestei tehnici, patternurile de răspuns ale subiecților la un set de itemi (variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt constructe teoretice care pot căpăta un nume și un sens explicit după ce au fost identificate pe baza modelului analizat. Analiza claselor latente are în principal trei domenii de aplicabilitate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Rezultate preliminare ale cercetării privind debutul vieții sexuale Pornind de la ipoteza dublei determinări (socioculturală și biologică) a comportamentului sexual, căsătoriei, nașterii primului copil, am inițiat un studiu-pilot care să evalueze aceste aspecte. S-a aplicat un chestionar cu 90 de itemi unui număr de 448 femei și bărbați, distribuiți egalitar pe sexe, grupe de vârstă și nivel de instruire, din localitățile Craiova și Constanța. Craiova este un oraș tradițional, al șaselea oraș ca mărime din România (2005), iar Constanța este port
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Vârsta medie la prima relație sexuală [1, 2] În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală. Cu diferențe semnificative statistic (p < 0,05), 6,8% din bărbați și 11,8% din femei nu începuseră viața sexuală. La itemul referitor la vârsta la prima relație sexuală am avut 1 705 răspunsuri valide pe ambele sexe. Vârsta medie pentru ambele sexe a fost de 18,98 ani, mediana de 19 ani și deviația standard de 2,967. Coeficientul de aplatizare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
apropiată, în jur de 17 ani (Figura 21). Figura 21. Variabilitatea mediei de vârstă la debutul vieții sexuale pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.4. Vârsta medie la prima căsătorie S-au obținut 1 182 de răspunsuri valide la itemul referitor la vârsta la (prima) căsătorie. Analiza statistică indică pe ansamblul eșantionului o vârstă medie de 23,38 ani, cu o mediană de 23 ani și o deviație standard de 3,679 ani. Testele de normalitate Kolmogorov-Smirnov și Shapiro-Wilk indică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la prima căsătorie pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului copil au dat răspunsuri valide 946 dintre subiecți. Pe ansamblul eșantionului, vârsta medie observată a fost de 24,81 ani, cu o mediană de 24,00 ani și o deviație standard de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
35 de ani și după 35 de ani Vârsta medie la prima căsătorie și vârsta medie la nașterea primului copil nu diferă semnificativ pe cele două grupe de vârstă. Vârsta medie la nașterea celui de-al doilea copil La acest item s-au primit 459 de răspunsuri valide. Vârsta medie observată la nașterea celui de-al doilea copil este de 26,94 ani pe întreg eșantionul. La femei vârsta este de 26,22 ani și de 27,81 ani la bărbați
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai 2005, Ministerul Sănătății, Banca Mondială, UNFPA, USAID, UNICEF, Buzău, Editura Alpha MDN, 2005. Capitolul 5 NATALITATEA ȘI PLANIFICAREA FAMILIALĂ 5.1. Planificarea sarcinilor și dorința de a avea copii Natalitatea a fost apreciată în funcție de numărul de nașteri. La acest item bărbații au fost rugați să dea informații despre nașterile soției sau partenerei de viață. Majoritatea respondenților (49,9%) au raportat lipsa nașterilor. Atunci când nașterile au fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil (Figura 27). Figura
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de comportament reproductiv în România. Figura 31. Ratele de descreștere a fertilității pe grupe de vârstă 5.3. Planificarea familială o decizie în cuplu? Cu ajutorul a doi itemi, am încercat să evaluăm dacă planificarea familială și alegerea mijloacelor de contracepție sunt decizii luate de ambii parteneri. Din tabelul de contingență (Tabelul 26) putem observa că pe ansamblul eșantionului, în ambele probleme, subiecții s-au consultat cu partenerii în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pentru care oamenii procreează Nivelul de instruire nu diferențiază opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar etc. (trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor pentru propria educație în copilărie și mai târziu în creșterea copiilor (doi itemi). Ajutorul dat sau primit a fost evaluat pe o scală Likert cu trei nivele: 1 = Deloc, 2 = Puțin
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]