24,388 matches
-
exemplul și Îndemnul lor? Lăsându-l, firește, la o parte pe maestrul dumitale de angajament civil, acel Brunetto Latini, sodomit notoriu, mort taman la vreme ca să scape de pedeapsa pe care ar fi meritat-o. Adăpat, la rândul său, din izvoarele de la Paris, până Într-acolo Încât a scris o operă În acea limbă. - Mulți au iubit patria mea și pot fi dați drept pildă. Farinata degli Uberti, Mosca dei Lamberti și Tegghiaio Albobrandi printre cei dintâi. Acquasparta strânse din pleoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
surescitare, iar bărbia cea dublă Îi tremura. După ce trase de mai multe ori aer pe gura deschisă, reveni: - Veți pieri, e lucru sigur! Și vă veți prăbuși după neamul afurisit al ghibelinilor, gata să trădeze pe toată lumea, Începând cu Însuși izvorul lor de mișelii: acel Frederic pe care Îl admiri atât de mult și pe care ei Înșiși l-au ucis, Îmboldiți de cupiditate! - Ce vrei să spui? - Anticristul a fost asasinat de feciorul bastard Manfred, care a vrut să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Un patarin sau un albigenz ar putea subscrie și el la cuvintele dumitale. Probabil că e adevărat ce se spune despre dumneata. - Ce se spune? Întrebă poetul pe un ton indiferent. - Că la Paris ți-ai adăpat știința din niște izvoare tare ciudate. Inclusiv la ale mahomedanilor, precum Siger. - Siger de Brabant nu era mahomedan. - Dar Îl prețuia pe Averroes, și asta e de ajuns. Dante se trase mai aproape, Întinzându-se către cardinal ca și când ar fi vrut să Îl sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ne rămânea să ne găsim locul în marele mozaic al hazardului. Apoi, fără să ne dăm seama, cuvintele ne-au dus către copilăria noastră, către miresmele pajiștilor pe care ne jucam de-a baba oarba, temerile comune, cântecele, apa de izvor. Amiaza a bătut clopotul, dar noi nu mai știam dacă era o amiază din copilăria noastră sau una din timpul prezent, cel aspru și deja ruginit. Când a plecat, Josăphine m-a sărutat pe ambii obraji. Nu mai făcuse asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
prin revenirile lor ciudate, cu atenții de observator, prin dezbateri cu lumea aceasta și cu lumea cealaltă. Emoțiile lor sunt atât de vizibile, așteptările și asimilările de povești atât de mari, încât pânze freatice, oceane și mări, râuri și pârâuri, izvoare și cascade, uragane, aghiazmă, molecule, toate știu. Apele care știu. Grădina casei din Snagov era acum opera Frumoasei Neli, ea se ocupa de tot, se simțea bine printre copaci și straturi, prin lucerna înaltă, pe pământul măsurat, împărțit în straturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
știi mai bine. Știu, cum să nu știu... Ea mi-a povestit despre mine copil, cică atâta o tot întrebam, de ce curge apa?, de ce cresc pomii?, de ce zboară păsările?, dar de ce nu zboară copacii?, că o și exasperam, iubeai grozav izvoarele, te așezai pe margine de Olt și cântai, așa cântai, că te ascultau toate și toți, se deschideau florile, se mândrea femeia-dăscăliță, maică-mea, nu puteam să te smulg de lângă izvor, dragule, parcă vorbeai cu el, vă înțelegeați. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu zboară copacii?, că o și exasperam, iubeai grozav izvoarele, te așezai pe margine de Olt și cântai, așa cântai, că te ascultau toate și toți, se deschideau florile, se mândrea femeia-dăscăliță, maică-mea, nu puteam să te smulg de lângă izvor, dragule, parcă vorbeai cu el, vă înțelegeați. Ți-am cumpărat odată, îmi tot povestea, când aveai și tu patru ani, un ochean din ăla cu bucăți de sticlă care se reașază de câte ori miști ocheanul și se formează tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să-i toarne aiureli romantice În timp ce ea stătea deasupra lui, În aer! Începea să simtă o gelozie teribilă față de orice lucru legat de Clara: trecutul ei, pruncii, bărbații și femeile care se călcau pe picioare ca să bea cu sete din izvorul proaspăt al bunătății ei, odihnindu-și creierele ostenite ca la o piesă de teatru captivantă. — Se pare că nimeni nu te plictisește, a remarcat Amory. — Cam jumătate din lume, a recunoscut ea, dar socot că-i o medie rezonabilă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
puțin cu Mișu. Domnului Popa i se pare foarte cunoscut tânărul. Asta e, bătrânețea, mă lasă și memoria, în curând n-o să mi se mai scoale, se duc toate. Domnul Popa coboară repede, a ajuns, mai are puțin până în Parcul Izvor, unde a îngropat-o noaptea, pe furiș, pe Contesa. Aici, să-i susure Dâmbovița pe la urechile clăpăuge. Aici a găsit-o domnul Popa acum cinșpe ani, era doar un pui, domnul Popa știa și el problema cu demolările, cu câinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
e cealaltă Contesa, că l-a demascat. Gata, acum a luat-o la fugă. Yo-yo-ul ascultă cuminte de legea inerției. Gata, yo-yo-ul e pe jos, blondul e departe și domnul Popa ajunge la jucărie în aceeași clipă în care Sirena Izvorului se apleacă să-și recupereze plasa ei de țichi pentru blonzi. - Freeze! Glasul lui Popa țâșni cu o secundă înaintea rațiunii. Îi plăceau teribil filmele polițiste. Țiganca nu înțelese exact cuvântul, dar forța lui o lovi direct în posteriorul umflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
este ideea sa, dar este ridicat, evident, cu sprijinul... Și, chiar și în cazul acesta, încă mai sunt obstacole multe până să prindă viață o idee. În urmă cu foarte mulți ani, în amfiteatrul Institutului de Teatru - era atunci la Izvor, deasupra Teatrului Bulandra - auzeam pentru prima oară de Szajna și spectacolele sale de la doamna Berlogea, celebra profesoară de istoria teatrului. Era ceva abstract, evident, chiar dacă fotografiile arătau interesant. Astăzi am în colecția mea de la teatru câteva afișe cu semnătura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
știe (de fapt după cum nu se știe, că doar n‑are nimeni habar de chestia asta), în numeroase dealuri, între care există - ca formă intermediară - niște ridicături mai mici de teren, despărțite de făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul de acum. Adesea prin preajmă se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dărâma personal, fiindcă în acest cămin decăzut n‑au voie să pătrundă moravuri mai libertine. Așa spun genitorii. Printre alte fapte rele comise în copilărie, Rainer a fost și ministrant la biserică, lucru care s‑a transformat astăzi într‑un izvor nesecat de repulsie, la care amintirea revine mereu. Tăticul a spus, acum te duci să‑l ajuți pe preot, iar el s‑a dus imediat pentru că loviturile tatălui erau mai dureroase decât dalele reci de piatră de sub genunchii juliți. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ba nu, din ziua În care devenise conștientă, prima oară În viața ei, de acel impuls dulce și amar care o străbătea pornind dinspre pulpe, trecând pe șira spinării, pe ceafă, urcând spre tâmple, din ziua În care realizase că izvorul acelui fior plăcut se afla În relația dintre două ființe umane, Keiko Kataoka nu Încetase să creadă că va Întâlni un bărbat care Îi va putea satisface cu adevărat și Într-un mod cât mai concret acele dorințe ascunse. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
japoneză de muzică ușoară și actriță, supranumită „Regina erei Showa“; Yamaguchi Mimoe - cântăreață de muzică pop faimoasă În Japonia În anii ’70. Denumire uzuală pentru LSD. Joc de cuvinte În limba japoneză Între „doraggu kuiin“ (drag queen) și „doraggu“ (droguri). Izvoare termale, foarte populare În Japonia. Acum (engl.) Răscoala Boxerilor a avut loc Între 1898 și 1900 și a reprezentat o mișcare xenofobă din China, care a culminat cu o revoltă disperată Împotriva vesticilor și a influenței occidentale. Numele acestei mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
adevăr, Diogene deplângea faptul că nu-și poate satisface dorința sexuală cu aceeași inocență și candoare ca animalul marin. Sau ca oamenii, semenii săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și, mai ales, să nu te sinchisești de privirea și de judecata aproapelui, primă condiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
simțea stomacul plin. Văzând că pilotul Amărășteanu abia dacă se atinsese de ce avea înainte, comandantul îi spuse: — Dacă înghiți, merge. Încearcă. — Cine știe câte-o să mai înghițim, răspunse sumbru Amărășteanu. Fu adusă apoi în două butoaie apă curată, rece, direct de la izvor, și i se dădu fiecăruia să bea dintr-o cană de tablă legată cu un lanț lung care ajungea pânâ-n capătul cel mai îndepărtat al hangarului. Aciobăniței bău cu plăcere, deoarece cana cu lanț îi amintea de copilărie, de satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
suflet jertfit pe zări; spart sirynxul trestiilor; corul de oceanide al frunzelor pe veci întristat! Dar zvonul s-a dovedit de minciună. După ierni pustii cătușele de argint ale fântânilor prinseră să se topească. Alte primăveri coborâră din munte. Luxul izvoarelor și umbra codrului fură din nou cercetate. Încât, dacă trebuie zilei noastre poezie, fie aceea, străveche, a basmelor pădurii. E mai îndreptățită și mai sănătoasă decât nu știu ce tristeți grandilocvente de ti-neri prematur deznădăjduiți. Poeți ai aceste reviste, ați vrut cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Geometria cosițelor. Ar fi greșit să vedem aici sterile jocuri de diletanți, cum ne-au obișnuit unele din revistele noastre de matematice elementare. Aceste titluri dovedesc, în afară de oricare maliție iscusită de gnomi germanici, o cufundare a spiritului de cercetare în izvoarele lui prime și vii: în datele simple ale intuiției. Se știe mai puțin că d. Wilhelm Blaschke e și un scriitor original. Biografiile lui Sophus Lie, lui Mocblus și E. Laguerre de la sfârșitul volumului al III-lea din tratatul său
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al cărei laconism e însăși garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de captare a lor, la izvorul cel mai direct. Idealul său e clasic și a fost admirabil definit de Minkowsky (vorbind de Dirichlet): " un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare". Astfel, Gauss n-a publicat decât o fracțiune din ceea ce a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Și simboliștii l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație. Omul de știință ce se scoboară în infinitul mic prin ajutorul microscopului sau se avântă în infinitul mare prin telescop, astronomul ce pătrunde armonia sferelor cerești sau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la "modul interior" sunt două principii estetice alternative, două metode poetice, pe care spiritul cercetător al d-lui Barbu le-a experimentat în marginile artei pure. Inteligenția sa artistică l-a dus la meditarea mijloacelor de expresie, nu atât la izvoare psihologice variate. Poezia d-lui Barbu este și istoria zbuciumată a unui spirit în căutarea unui concept de poezie. Prin aceste elaborări contradictorii de estetică, d. Barbu își divulgă structura intelectualistă; poezia este pentru d-sa mai ales o metodă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Poezie > Cantec > FEMEIA-N SUSPIN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 956 din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului Femeia-n suspin nu-și iubește umbra, în livezile coapte, ochii ei verzi se măresc. Dincolo de păduri caută izvoarele printre ienuperi și odihnește la pietrele înșirate ca niște statui de regi: privește valea, depresiunea, miracolul întinderii și apoi norii schimbători și vântul. Fața ei uscată și părul fluturând știu că pânzele corăbiei nu mai au catarg, pasărea înălțimii rotindu
FEMEIA-N SUSPIN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364321_a_365650]
-
a deschis și după o răscolire a căzut zdrobit întunericul pe pragul casei; de-abia îmi ajungea la genunchi timpul” Câtă dreptate are Ioan Petru Culianu! „Scrisul îmi sparge deseori gândurile...”, gândurile filosofului înlănțuit de dorința de a (re)găsi izvorul iluminării, printr-o „transfigurare” - coborâre înspre tainițele sinelui. Și merită a reține că acel „strigăt” al răzvrătirii - nici nu mântuie, nici nu nimicește. Pare-un avertisment-extaziere a clipei de taină, a contopirii (pentr-o clipă) dintre sufletul „creat” și cel
SEMNAL EDITORIAL: „NUNTA CUVINTELOR” de LIVIA CIUPERCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364315_a_365644]
-
a soarelui blândețe și trăiesc din nou. Un chip mă tot privește, zâmbindu-mi mereu Tu apari in față, precum... mândru Zeu. Voalul gândului plutește în lin zbor, Alba pasăre... dispare dup-un negru nor. O lacrimă se scurge în...izvorul ei E patima iubirii, ce umple ochii mei! Mă rog în veșnicia visului de dor, A nopții deasă geană s-alunge orice nor! A visului dorință în brațe să mă țină, Căldura ei ascunsă în inimă să-ți vină! O
DORINŢA VISULUI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364326_a_365655]