28,495 matches
-
cauzelor privind infracțiuni săvârșite de militari. ... 307. Un eventual aviz consultativ al ministrului apărării, așa cum sugerează autorii obiecției, ar însemna că de fapt CSM numește singur proprio motu un ofițer activ, ceea ce este inadmisibil. ... 308. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că numirea, promovarea și evoluția carierei de magistrat a judecătorilor și procurorilor militari se fac în aceleași condiții ca și în cazul magistraților de la celelalte instanțe judecătorești și parchete. Singura condiție suplimentară pe care trebuie
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a fi membri ai persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial și de a face parte din organele lor de conducere. ... 316. În aceste condiții, textul legal criticat urmează să se aplice în concordanță cu dispozițiile Constituției și cu jurisprudența Curții Constituționale. Prin urmare, art. 206 din lege nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 124, art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție. ... (3.23) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (5)-(7
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. c), constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului/procurorului, fiind contrară art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. ... 338. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, limitele inamovibilității trebuie întotdeauna raportate la conduita pe care o are judecătorul, acest principiu aplicându-se în mod plenar atunci când acesta își exercită funcția în limitele și potrivit legii. Principiul inamovibilității este acea stare de drept care, în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
juridic distinct al judecătorului de la ÎCCJ care este eliberat din funcție din motive neimputabile față de cel de la o instanță ierarhic inferioară. ... 347. Cu privire la incidența art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018, Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context legislativ, se constată că o jurisprudență a Curții Constituționale trebuie să fie constantă, să nu cunoască fluctuații și să nu ignore conținutului clar și precis al normelor constituționale. Mai mult, un text care are un conținut normativ antinomic cu Constituția nu poate fi interpretat și aplicat
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
trebuie să fie constantă, să nu cunoască fluctuații și să nu ignore conținutului clar și precis al normelor constituționale. Mai mult, un text care are un conținut normativ antinomic cu Constituția nu poate fi interpretat și aplicat potrivit Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale. Totodată, în final, este de observat că și Legea nr. 303/2004 (art. 11 și art. 76) cuprinde o soluție legislativă identică cu cea analizată, însă acest lucru nu înseamnă că este și constituțională pentru simplul motiv că ea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018 Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context legislativ, se constată că o jurisprudență a Curții Constituționale trebuie să fie constantă, să nu cunoască fluctuații și să nu ignore conținutului clar și precis al normelor constituționale. Totodată, menționăm că este neconstituțională și reglementarea din art. 234 alin. (2) al legii referitoare la posibilitatea judecătorilor/procurorilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ori științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic și își pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau inițiativele legislative în domeniul justiției sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic“. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, independența justiției nu înseamnă o libertate absolută a judecătorului de a se exprima sau manifesta după criterii arbitrare, ci cu respectarea obligației sale de rezervă (Decizia nr. 45/2018, paragraful 136). În acest sens, și Curtea Europeană a Drepturilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (4), deciziile Curții Constituționale a României și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție asigură și garantează supremația Constituției, stabilitatea sistemului judiciar, dreptul la un proces echitabil, predictibilitatea actului de justiție, interpretarea și aplicarea unitară a legislației și unificarea jurisprudenței pe teritoriul României. Cu referire la ambele categorii de decizii, se constată că dau expresie unei competențe specifice, strict prevăzute de Constituție. Or, lipsirea de garanții a principiului supremației Constituției, a stabilității sistemului judiciar, limitarea sau restrângerea predictibilității actului de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cele de mai sus, soluția legislativă de eliminare a răspunderii disciplinare a judecătorilor în cazul nerespectării deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii apare ca fiind contrară jurisprudenței Curții Constituționale în domeniu, întrucât respectarea deciziilor Curții Constituționale al căror efect obligatoriu este consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție, și a deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, al căror efect
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
care deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale le produc în ordinea juridică națională. Prin urmare, se constată o slăbire a caracterului obligatoriu al deciziilor celor mai înalte jurisdicții în stat. În ceea ce privește incidența jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, invocată în cuprinsul Expunerii de motive, apreciem că aceasta nu este relevantă și nu justifică eliminarea abaterii disciplinare în discuție. Această eventuală contrarietate de jurisprudențe are loc în cazuri rare, însă, în cvasimajoritatea situațiilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
înalte jurisdicții în stat. În ceea ce privește incidența jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, invocată în cuprinsul Expunerii de motive, apreciem că aceasta nu este relevantă și nu justifică eliminarea abaterii disciplinare în discuție. Această eventuală contrarietate de jurisprudențe are loc în cazuri rare, însă, în cvasimajoritatea situațiilor nu există o astfel de contrarietate de jurisprudență. Și atunci, omisiunea de reglementare criticată, cu evidentă relevanță constituțională, afectează autoritatea deciziilor instanțelor supreme ale statului, dând judecătorului de caz posibilitatea de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în cuprinsul Expunerii de motive, apreciem că aceasta nu este relevantă și nu justifică eliminarea abaterii disciplinare în discuție. Această eventuală contrarietate de jurisprudențe are loc în cazuri rare, însă, în cvasimajoritatea situațiilor nu există o astfel de contrarietate de jurisprudență. Și atunci, omisiunea de reglementare criticată, cu evidentă relevanță constituțională, afectează autoritatea deciziilor instanțelor supreme ale statului, dând judecătorului de caz posibilitatea de a le evalua, devenind un supra-judecător al acestora, și de a le înlătura de la aplicare, fără
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cărora instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu și cu privire la aspectele ce vizează aplicarea în concret a dispozițiilor unei legi într-o cauză, și în considerarea jurisprudenței sale în această materie (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
din Legea nr. 161/2003 cu cea din Legea nr. 160/1998. Calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari nu este nici retrasă și nici anulată, ci doar suspendată pe perioada exercitării funcției publice. Prin urmare, previzibilitatea și claritatea normei rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv și din considerentele Deciziei nr. 717 din 29 octombrie 2015, în care s-a reținut că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
cea în care a fost numit“ din cuprinsul normei menționate contravine art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal. În acest context, se menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 9. Se afirmă că între Colegiul Medicilor Veterinari și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
nu a fost justificată imposibilitatea reglementării ulterioare, prin lege adoptată în Parlament, a măsurilor ce fac obiectul reglementării; în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 nu există o motivare pertinentă a urgenței reglementării. În acest context, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, apreciată ca fiind relevantă, respectiv deciziile nr. 15 din 25 ianuarie 2000, nr. 255 din 11 mai 2005, nr. 544 din 28 iunie 2006 și nr. 258 din 14 martie 2006. ... 11. Se susține că forma promulgată a
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
a fost numit“ din cuprinsul dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit căreia norma este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal, Curtea constată netemeinicia acesteia. Potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
I, nr. 542 din 21 iulie 2015, paragraful 21, și Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, paragraful 18). ... 37. Relativ la categoria funcționarilor publici, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că aceștia desfășoară activități care implică exercitarea unor prerogative de putere publică, atribuțiile și responsabilitățile acestora sunt stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
I, nr. 821 din 18 octombrie 2017, paragraful 21). ... 38. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu contravin art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 39. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că importanța și necesitatea reglementărilor în materia combaterii corupției și promovării integrității în sectorul public, în cadrul sistemului normativ național, sunt cunoscute și acceptate, aceste reglementări reprezentând răspunsul la o cerință reală a societății românești
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
acesteia, deoarece legiuitorul, stabilind măsura suspendării din calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari a medicului veterinar pe perioada exercitării funcției publice, a instituit o prevedere specială aplicabilă acestei categorii profesionale, având ca fundament particularitățile acestei profesii. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022 și Decizia nr. 638 din 17 octombrie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 2 octombrie 2019 și Sentința penală
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
Obligativitatea respectării legilor implică și obligația pozitivă a legiuitorului de a reglementa prin texte clare și precise, claritatea legii fiind apreciată în lumina experienței juridice normale, iar norma trebuie să fie previzibilă și accesibilă. Se invocă, în continuare, repere din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la cerințele de claritate și predictibilitate a legii, inclusiv la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 10. Cu raportare la această jurisprudență, se consideră că textul criticat încalcă
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]