5,345 matches
-
obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală. La acoperiș, pe leatul de jos se fixau niște cuie de stejar cu vârful în sus ca să poată ține paiele. Cuiele de fier apar după 1877. La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de tipul Trebuie să... Vreau să...; Sunt... Nu sunt...50; * În ritm de... exerciții de mișcare și de transmitere a unui mesaj verbal prestabilit în ritm de vals, hip-hop etc.; * exerciții de dicție folosind 51: * frământări de limbă: "o sapă lată, două sape late etc."; "nu e anevoie a zice bou breaz-bârlobeaz, dar e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să... Vreau să...; Sunt... Nu sunt...50; * În ritm de... exerciții de mișcare și de transmitere a unui mesaj verbal prestabilit în ritm de vals, hip-hop etc.; * exerciții de dicție folosind 51: * frământări de limbă: "o sapă lată, două sape late etc."; "nu e anevoie a zice bou breaz-bârlobeaz, dar e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
jumătate de oră, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire, o lăsăm să stea la zvântat timp de douăzeci de minute, apoi o tăiem fâșii lungi și, cu un cuțit bine ascuțit, le tăiem foarte subțiri - pentru supă sau late - pentru garnituri. Dacă se folosește mașina, este mai bine deoarece tăițeii sunt uniformi. TĂIȚEI DE CASĂ (2) 3 ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fâșii de hrean, apoi turnăm baițul pe deasupra și adăugăm cinci aspirine pisate. Dacă punem în borcane mici, punem în fiecare borcan câte o aspirină. GOGOȘARI MURAȚI FELII 4-5 kg de gogoșari se spală, se curăță și se taie felii late de un centimetru. Se pun într-un lighean, se toarnă peste ele 450-500 ml de ulei și se amestecă. Separat, se pun la fiert 500 ml de oțet, 1 l de apă, 2 linguri de miere, 4-5 linguri de zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
peste care se întinde cu cuțitul aluatul al doilea, apoi se împăturește în trei. Operațiunea se repetă de 3 ori, după care se lasă la rece cel puțin două ore. Se pot face foi pe dosul tăvii, se taie fâșii late, care se umplu cu gem, rahat sau mere. FOI RULADA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și 2 linguri de ulei. Se bat albușurile spumă, se adaugă gălbenușurile, pe rând, apoi se pun făina și uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
strat de căpșuni și două treimi din brânză. Se pune a doua foaie, după care crema și fructele. Gelatina se amestecă cu zahăr și suc, apoi se toarnă peste fructe. Marțipanul se amestecă cu zahărul pudră și se întind fâșii late cu care se înconjoară blatul. TORT CU CIOCOLATĂ (1) 9 ouă, 3 linguri făină, 8 linguri apă, 400 g zahăr, 400 g unt, 100 g cacao Se dau la fiert apa, zahărul, untul și cacaoa, apoi se face un sirop
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
decupăm silueta unui copac. Pictăm copacul cu acrilice. Perforăm frunze în culorile toamnei. Pe coroana copacului aplicăm frunzele de sus în jos cu pastă de lipit transparentă. Frunze „laminate“ Materiale - frunze - hârtie albă -culori cerate - bandă dublu adezivă - bandă adezivă lată - farfurie plastic Mod de lucru: Prin metoda imprimării texturii desenăm frunza. Așezăm frunza reală sub hârtia albă și desenăm deasupra. Cu bandă dublu adezivă lipim frunza pe farfuria de plastic. Decupăm frunza. Pe partea exterioară aplicăm banda adezivă lată. Decupăm
Activități creative cu materiale reciclabile by Mihaela Albianu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84044_a_85369]
-
adezivă lată - farfurie plastic Mod de lucru: Prin metoda imprimării texturii desenăm frunza. Așezăm frunza reală sub hârtia albă și desenăm deasupra. Cu bandă dublu adezivă lipim frunza pe farfuria de plastic. Decupăm frunza. Pe partea exterioară aplicăm banda adezivă lată. Decupăm și obținem o frunză „laminată“ rezistentă la apă și praf. Pom cu fructe Materiale - hârtii protectoare cutii bomboane - hârtii protectoare biscuiți - acrilice - perforator decorativ motiv mere - bandă dublu adezivă - pânză sac Mod de lucru: Decupăm coroana și trunchiul copacului
Activități creative cu materiale reciclabile by Mihaela Albianu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84044_a_85369]
-
formă neregulată care să fie mai mare decât cercul format din franjurile tăiate. - Lipirea cartonului tăiat - Desenarea pe tub cu creionul a diferitelor modele (flori, pești, casă, copac). Se aleg modele simple și mari. - Se taie pătrate de hârtie creponată late de 8 cm care apoi se fac cocoloașe. Lipirea cocoloașelor divers colorate pe tub, unde se află modelul începând cu conturul și apoi cu interiorul modelului. Coronitță pentru carnaval Materiale și ustensile: carton colorat, hârtie creponată; acuarele, penson, creion, riglă
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
un suport realizat dintr-un dreptunghi de carton care se lipește sub forma unui cilindru. Materiale și ustensile: hârtie colorată, hârtie velină albă; riglă; model (iepuraș, rățușcă) - vezi planșa 2. carioca; Etape de lucru: - Se taie din hârtie colorată benzi late de 10 cm și lungimi de 40-60 cm. - Se alege motivul și se desenează la începutul benzii de hârtie care se pliază în funcție de mărimea modelului. - Se decupează banda pliată după modelul ales. Nu se taie partea punctată pentru a ține
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
57 II. PATOLOGII ALE SACRULUI / 61 Cumpărăturile de sărbători. Simbolistică sacră și patologie ostentativă / 63 Crăciunițele sexy / 67 Cadourile swarovski și magia lumilor de cristal / 71 Sfântul Valentin. De la iubirea de Dumnezeu la vibratoarele superexcitante / 75 Blajinii, pușca și cureaua lată / 79 Văpaia Sfântului Ilie / 83 Sfânta Cruce și paradoxurile netransfigurate / 87 Pelerinajul un Woodstock al ortodoxiei românești? / 91 Halloween, între mitologia celtică și superdistracția românească / 95 Avatar și reactivarea religiozității cosmice / 99 III. PATOLOGII RELIGIOASE / 135 O nouă provocare: Biologia
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al iubirii de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Blajinii, pușca și cureaua lată După unele versiuni ale tradiției populare, un moment cu totul special este Paștele Blajinilor. Cu el începe Săptămâna Neagră. Este un interval sacru esențial din ciclul sărbătorilor pascale, unul care trimite la tradiții străvechi, pe nedrept uitate sau (iremediabil?) vulgarizate
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată" ar putea fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine din România, asemenea interdicții se pot rezuma doar la asumarea unor probe spirituale. Săptămâna Neagră este un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aici și pe morții din cealaltă lume. Este familia creștină totală. De aceea în Săptămâna Neagră ne asumăm cu toții lecția dură a blajinilor și ne rugăm pentru mântuirea morților noștrii. Noi cu ei, iar alții doar cu "pușca și cureaua lată". Văpaia Sfântului Ilie Conform calendarului creștin ortodox și tradiției populare, o dată pe an (21 iulie) este ziua Sfântului Prooroc Ilie. Mă întreb: ce semnificații mai poate avea ea pentru omul modern al anului 2009? Dincolo de interpretările clasice de tip teologic
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele de la anchete/ pus pe ochiuri și omlete/ care mă umplu de borș/ ca mațu' de caltaboș/ și care mă lasă lat/ ca pe-o zdreanță la uscat". Loviturile primite în timpul anchetei sau pe durata executării pedepsei sînt atît de frecvent cîntate, încît ajung să contureze clar un univers al violenței. Bătăile încasate de la mascați sau chiar de la gardieni ori ofițeri sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
facă scoica plinu'/ din muștiucu lui vecinu'". Poetul anonim aruncă blestemul și asupra sistemului politic de tip comunist-totalitar, ce dă putere discreționară gardienilor asupra deținuților: "Ăștia cu partidul lor/ și nu vreau s-apuc să mor/ înainte să-i văd lați/ și cu marafeții luați". Unele cîntece descriu resemnarea în fața unui destin implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta/ cu lacăte și zăvoare/ și paznici cu trăgătoare/ ca să crapi de foc și dor/ fără drept de vorbitor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
azi trebuia să te trezești devreme. Mă ridic și mă duc să mă spăl pe dinți. Exces de zel Hotelul e o ruină. Sunt doar vreo douăzeci de oameni în tot stabilimentul. Și toți au fețe de prim secretari. Ceafă lată, pantaloni de ofițer, nasul roșu. O fi vreun congres al mafioților din politică. De fapt nu. Exagerez. Aici nu găsești crema, spuma și unguentul. ăia stau în Mamaia, la o fiță de șase-șapte stele. Asta e o clădire în plin
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
vreo oră eram deja obosită, mă durea mușchiul ăsta de la umăr. Și mă opresc. Eram hotărâtă să dorm un pic. Și-l aud cum zice, încet și clar: mângâie-mă-n paștele mă-tii, că te bat de te las lată. Am început să-l mângâi ca o apucată. Îmi bătea inima rău de tot. Cred că l-am mângâiat până la cinci dimineața. La un moment dat a-nceput să sforăie. Mi-am retras mâna, cu mii de precauții, și-am
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
luat viața pe sus și am lăsat-o baltă. Încă 20 de ani de activitate! — Sar de la una la alta: ați ținut vreodată un jurnal? — Începusem când am plecat la Toulouse, dar nu a avut o viață lungă. Seara cădeam lată, chiar dacă nu dormeam. Mi-a părut rău, pentru că am cunoscut atâta lume, atât în viața privată, cât și ca artistă. De întâlnirea cu Arthur Rubinstein ți-am povestit de o mie de ori! S-au dus... Cei născuți aici aveau
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
spațioasă a unei case mari, aerisite, aproape eclec tice în alegerea ac cesoriilor, genul în care ai nevoie de o zi doar ca să te uiți cu atenție la tablouri, cărțile din bibliotecă, afișe și discuri. În spatele unor ochelari cu rame late stă unul dintre cei mai îndrăzneți regizori ai ultimelor decade, din avangarda celor care au scuturat teatrul, dar și teatrul liric, de previzibilul desuet al montărilor ridicole sau anacronice. Dacă biografia sa artistică e aproape intimidantă ăașa cum, nu o dată
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
coordonați de un profesor de chimie din Chicago, Lee Marek, făcea spumosul experiment în studioul lui David Letterman - paradoxal, chiar cel care avea să-i invite în emisiune, peste multă vreme, și pe cei doi autori ai filmulețelor de pe YouTube. Late Show, emisiunea lui Letterman, are o audiență foarte mare, ceea ce înseamnă că experimentul cu Diet Coke și Mentos a fost vizionat, în 1999, de milioane de oameni simultan. Spre comparație, Grobe și Voltz au spus unui singur prieten atunci când au
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ca să asigure, prin mici amenajări, câte două fiecăruia: dintre cei patru frați și două surori, fusese exclus Salustiu, deja la casa lui prin căsătoria cu Elenuța Gabor. Singurul avantaj, singura frumusețe în acest curios „complex“ imobiliar o alcătuia grădina destul de lată și cel puțin de două ori atât de lungă cât lungimea „trenului“; însăși curtea oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
voinică și frumoasă mai corpolentă decât el, amabilă cu noii ei vecini, dar nu fără instinctive rezerve „patriotice“ (cu tristețe oare și-a văzut mai târziu copiii implicați în căsătorii mixte?) -, poseda și dânsul o grădină la fel de lungă, dar mai lată, despărțită de a bunicilor printr-un gard de lemn, în care predominau florile cultivate în scop comercial. Din fundul celor două grădini, porneau altele, aidoma, încât aveai impresia că tot ce se clădise aici impieta livada uriașă a unui stăpân
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]