3,597 matches
-
zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții. Totul continuă a fi material: Fecioara Maria a legat rod ca un pom. * Lepădați-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi cum pomii își lasă frunza uscată... însă aureolat: Toate turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marile forțe geologice, lava, munții, banchizele, natura inertă: De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în flori sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, întinși și duri. După aceea se lepădă complet de "anecdotă", așezîndu-se "sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri". Poezia se intelectualiza, pitagoreic, prin stabilirea unei ordini pe planul al doilea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
examineze și să-și deie seamă de aceea ce ne trebuia. Că ei n-au greșit deloc nu se poate spune, căci nimic în lume nu poate fi perfect. Era nu numai fatal, dar chiar necesar ca țările române să lepede haina turco-fanariotă și să se organizeze europenește; ca românii să-și îmbogățească limba cu cuvinte noi, corespunzătoare cu lucrurile și ideile noi introduse; ca în locul obiceiurilor fanariote să se introducă obiceiuri europene; ca românii să producă și ei o literatură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce nesocotesc tradiția și "care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei noi ce își tăgăduiesc părinții". Cărțile vechi, zice el, și limba cronicarilor trebuie să fie modele pentru limba românească, nu cum fac "învățații" ce "leapădă tradiția ascunzînd-o sub pretext de baștină latină". Și, în sfârșit, sintetizând și trăgând concluzii, Russo zice: "...între români, moldovenii și între moldoveni, colaboratorii României literare sunt singurii ce nu au împus românilor nici gramatice, nici altă scriere după iscodirile închipuirii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poate vedea că el, și în această privință, are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul activității sale culturale: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru străin și nou, ci în respectul aducerii-aminte a strămoșilor"1 . Acestea le spune cu ocazia constatării faptului că unii își schimbau numele, adăugând la sfârșit un escu, iu, adi, ici... În aceste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl Pogor, mulțumit, începu să cânte pe nas ca un preot și întrebă de trei ori, ca la botez: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului?" ("Săptămîna"), anul 1903, nr. 43; vezi și Amintiri din "Junimea" de Iacob Negruzzi. că "Junimea" nu se ferește destul de pedantism 1. Dorința lui V. Alecsandri - directorul României literare și colaboratorul lui A. Russo - este "ca reușita
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea curățire defel ă care vor, ca A. Russo, ca "limba asta turcită, grecită..." să rămâie așa î, le vom răspunde că ei singuri sunt neconsecvenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse, pe care le întrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe care le scriu dnii Florantin, Negruzzi ș.a. ă...î s-or duce calea celor duse..."1 . El pricepe și explică cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un rol economic cît și un rol strategic pe care romanii l-au luat în considerare mereu la împărțirea teritorială făcută de-a lungul ocupației. Se spune că în această perioadă atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238 să plece cu armele într-o cruciadă asupra acestui lepădat de legea romană și să-i supună țara. Ioan Asan avea soție o soră a regelui ungur. Cererea papei privind organizarea unei cruciade contra lui Ioan Asan nu a fost niciodată realizată pentru că tătarii au spulberat în anul 1241 puterea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
declarația mea că elevii n-au fost siliți să meargă, că din contră, eu n-am vrut să meargă așa de mulți, părintele director a chemat la cabinet 13 elevi cu care dorea să-mi facă dovada că ei se leapădă de mine. Cu severe și repetate amenințări le-a cerut să se desolarideze de mine. Ultima, și poate cea mai amenițătoare încercare, a constat în aceea că Părintele Director le-a cerut „celor care o fac pe eroii” să semneze
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
contrapune un adevăr calomniilor mincinoase, absurde, diabolice, aruncate asupra adevărului faptic, pentru a-l ascunde. Nu scriu cu gândul că ar putea veni la putere și că mi-ar da și mie un ciolan de ros, pentru că eu m-am lepădat de legionari încă din ianuarie 1941, și m-am lepădat de Mișcarea Legionară din nou, în scris, în cele patru zile și nopți din decembrie 1956, când am fost răpit, chinuit și anchetat de securitatea din Iași. Scriu însă ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
faptic, pentru a-l ascunde. Nu scriu cu gândul că ar putea veni la putere și că mi-ar da și mie un ciolan de ros, pentru că eu m-am lepădat de legionari încă din ianuarie 1941, și m-am lepădat de Mișcarea Legionară din nou, în scris, în cele patru zile și nopți din decembrie 1956, când am fost răpit, chinuit și anchetat de securitatea din Iași. Scriu însă ca să spun adevărul adevărat, chiar dacă acest adevăr s-ar arăta împotriva
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o pun la modul general, pentru țară și pentru neamul românesc. Eu, datorită chinurilor pe care nu le-am mai putut suprta și la răspunderea pe care o aveam ca preot și pentru viața celor trei copii mici, m-am lepădat de legionari în decembrie 1956, și după învățătura lor, ar trebui să fiu socotit mai dăunător decât un dușman declarat. Sunt prea bătrân, prea istovit, prea îngenunchiat de cei 45 de ani trăiți în iadul comunist ca să mai pot face
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cei ce ne învinuiesc de naționalism doresc să ne fie rușine de a spune în public că suntem români, că limba noastră maternă este limba română?. Poate că doresc să nu arătăm lumii că avem un specific românesc, să ne lepădăm de portul românesc și de tradițiile românești?! Este prea mult! Ar fi o trădare rușinoasă ! Celor care cred că ne vom strădui să le intrăm în voie și în cazul aberantelor lor învinuiri de naționalism, le spunem că Dumnezeu a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor.// Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”, publicate ambele în Fântâna Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius dă informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune de nota care însoțește poeziile și unde redactorii afirmă că s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Aproape toți suprarealiștii au devenit, mai devreme sau mai târziu, „literatori”, ba chiar militanți. Aragon a publicat nu doar poeme explicit angajate politic, ci și romane. La noi, aproape toți suprarealiștii și-au pus scrisul, după 1948, în serviciul comunismului, lepădându-se de s. cât timp acesta s-a găsit în dizgrație, reasumându-și-l când a început să fie tolerat. Dar literatură au scris în permanență. O spune franc Gellu Naum, într-un text din volumul Poetizați, poetizați (1970): „Am cu mine
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
de unul de seama ei, Ionel Frumosul, femeia îl urmărește pe fascinantul orator, care nu o cunoaște, până la casa lui. Când o descoperă, tovarășul de ideal o duce la el și o ia în posesie cu forța. Indignată, Firina se leapădă de socialism și devine teroristă, la o manifestație trăgând asupra ziaristului. Și Roxane devine, fără ezitare, amanta ziaristului, fiind atât de vrăjită de el încât renunță la cai, la curse, și face pasiune pentru socialism. Intrată pe panta senzaționalului, acțiunea
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
adus telegramele de la „Tribuna” și de la regizorul Petru Valter: „Citește-le, Mișule!” Pe hol cu pălăria pe cap, sta doctorul evreu. În birou, pe marginea canapelei, erau hainele cu care Mișu fusese îmbrăcat în seara precendentă. Stăteau răvășite, așa cum le lepădase. Sergiu a vrut să copieze poezia rămasă în mașina de scris, în care se vorbea de imposibilitatea unei călătorii pînă la capătul lumii (adică al vieții) cu „oasele moi și cu inima mea”, poezia considerată premonitorie. N-avea însă nimic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care mai caraghioase. A mai fost apoi un incident cu pavoazarea taxiului. O dramă deturnată în caricatură! Cît era viu, îl lingușeau, nu-l criticau nici la marginea județului (nu cumva să audă); acum, în mod la fel de laș, s-au lepădat de el. *Ieri, un tip beat se indigna că niște „afurisiți de copii” îi spuneau „poteră” patrulei militare de pe peronul gării. În replică, „afurisiții” l-au făcut „prost și urît”. „Nu se poate să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și iată că acolo va fi strîmtorare, întuneric și scîrbă și nevoie! Dar noaptea va fi alungată” (VIII, 21-22). Același pattern se regăsește la Apostolul Pavel, în Epistola către Romani (13, 12): „Noaptea e pe sfîrșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. Pentru a reflecta la „Cultul personalității”: „Le temps a montré - écrit Varlam Chalamov dans Années vingt [Memoriile sale] - que la prétendue civilisation est une chose trșs fragile.[...] Le culte de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu este din cele bune”. Cred și eu. Numai că Într-un muzeu este bine să fie lucrări din Întreaga viață a unui pictor, spre a se putea urmări evoluția lui. Iser-ul meu este din tinerețe, dar nu este de lepădat, cum a avut aerul să decidă „experta”, de la Palat. La prețul cerut de mine am avut mulți amatori, pe care i-am refuzat. Nu am putut rezista să refuz muzeul din Fălticeni. Dacă nu se poate, nu se poate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au început urmărirea unora din cei 12 care ulterior au fost arestați în mod abuziv, cu încălcarea flagrantă a Codului Penal al RSR. Arestarea a 10 dintre ei Andreescu Mihail, Constantin Ion, Condruț Dragoș, Manolache Florian, Moroșan Gabriel, Marin Aurel, Lepădatu Gabriel, Naum Lucian, Panait Romeo și Proca Mircea a survenit în dimineața zilei de 30 aprilie 1982. Aceștia au fost invitați la Inspectoratul Miliției Capitalei sub pretext că ar fi necesare lămuriri în legătură cu cererile lor de plecare definitivă. Odată aduși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sunt printre puținii care, în România, au îndrăznit, în ciuda terorii dezlănțuite de Securitate, să arate opiniei publice mondiale modul în care autoritățile de la București înțeleg să-și respecte angajamentele internaționale. Aceștia sunt: Andreescu Mihail, Constantin Ion, Constantin Lucian, Condruț Dragoș, Lepădatu Gabriel, Manolache Florian, Moroșanu Gabriel, Marin Aurel, Naum Lucian, Panait Romeo, Petrescu Victor, Proca Mircea. Un grup de muncitori români din Libia, [primăvara] 1983, difuzată la 17 aprilie 1983 Către președintele RSR, Nicolae Ceaușescu, Vă scriem în numele tuturor românilor care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ci și „iarba grădinii”. Grădina Ghetsemani succedă Grădinii Paradisului, Gan-Edenul, din care cuplul primordial se trezise catapultat În aventura cunoașterii: „Scoate-mă din biografia asta Întâmplător de femeie/ din istoria asta cu sânge spermă lacrimi foliculină/ ajută-mă să-mi lepăd epiderma șerpește”, sună invocarea Domnului care poate fi Iubitul sau, mai curând, Nimeni și În care cuvântul „șerpește” se Încarcă de conotații nu doar biblice (Marta În Grădina Ghetsemani). Poeta se adresează Autorității Supreme direct, fără intermediari, În maniera Vechiului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]