547,468 matches
-
acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii la Campionatul European? Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea bucurii meschine? Apropo de uimirea noastră că ne-au luat-o și bulgarii înainte, eu cred că noi nici acum n-am priceput un lucru elementar. Nu că ei ne-au luat-o înainte, ci că noi n-am fost în stare să-i ajungem din urmă. Dacă mai țineți
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea bucurii meschine? Apropo de uimirea noastră că ne-au luat-o și bulgarii înainte, eu cred că noi nici acum n-am priceput un lucru elementar. Nu că ei ne-au luat-o înainte, ci că noi n-am fost în stare să-i ajungem din urmă. Dacă mai țineți minte, pînă în 1989, noi ne uitam la televiziunea bulgară, nu vecinii noștri nu mai știau ce antene să-și facă pentru
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
și Ion Brad. Lui Mircea Zaciu i s-a părut că și acest referat a îngreunat apariția dicționarului și, timp de 12 ani, o prietenie literară intră într-o eclipsă și se transformă, cel puțin din partea lui Zaciu, dacă ne luăm după unele pagini din Jurnal chiar într-o adversitate literară. Se împacă în 1997, prin mijlocirea maestrului Ion Vlasiu, mai vârstnicul prieten al celor doi scriitori. Corespondența continuă (de data aceasta și cu răspunsurile lui Ion Brad), dar nu mai
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
să se regăsească în descrierea celui în cauză pentru a legitima apartenența sa la familia dandy-lor. Tratatul despre dandysm al Adrianei Babeți este o piatră de temelie în literatura română. Firește, nu este întîia oară cînd un asemenea subiect este luat în discuție (monografia lui Adrian Marino despre Macedonski, cărțile despre opera lui Mateiu Caragiale sau excelentele însemnări ale lui Dan C. Mihăilescu despre Claymoor - Mișu Văcărescu, din volumul său București. Carte de bucăți sînt exemplele aflate cel mai la îndemînă
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
Cătălin D. Constantin Întocmai ca un scamator abil - iertată-mi fie comparația - Andrei Oișteanu își "păcălește" subtil cititorul, nu încetează să-l ia prin surprindere, trece pe neașteptate de la o temă la alta, se joacă necontenit și rafinat cu spectatorul său, stîrnește curiozități intelectuale și potolește științific taine pe care le scoate la iveală din texte uitate sau nebăgate în seamă, din credințe
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
cum se spune. Cu cât problema, așadar, este mai complicată, cu atât hazardul intervine de mai puține ori. în general, este o deosebire frapantă între adevăratele soluții și cele produse de hazard. Știința nouă, cu ajutorul computerului, a explicat seriile norocoase, luând o mare distanță față de W. Koehler, marele psiholog cu teoria formelor, gestaltismul său. Adevărata soluție se desfășoară în timp și în spațiu ca un proces unic, cu neputință de a fi înlocuit. E mecanica secretă a creației. Momentul veritabilei soluții
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
ori. Revin, pentru a pune la punct o inexactitudine. Joi, 10 iunie, a.c., orele 20, la Realitatea t.v., distinsul director al revistei noastre, N. Manolescu, fost candidat prezidențial în 1996, la întrebarea dlui Robert Turcescu, povestește cum i-a luat dumnealui un interviu în "90 lui I. Iliescu. Fiind certat rău de tot de Goma, de la Paris, că a scris despre Iliescu că e Om mare (cu majusculă). Vădit încurcat, N.M. mărturisește sincer în fața moderatorului perplex că dânsul e un
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
noi, în patru ani de marginalitate, opoziția n-a reușit să dea la iveală personaje politice credibile. Cu excepția lui Băsescu, bine echipat pentru un pevizibil război de gherilă, nu prea văd un alt politician al alianței "D.A." capabil să se ia la trântă cu baronii, să eradicheze corupția și, simultan, să construiască ceva în loc. Se vorbește deja cu un evident aer de suficiență despre probabilitatea ca viitorul prim-ministru al României să fie liberalul Tăriceanu. Să fim serioși! Nu e suficient
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
ajunge la ele. Discuțiile de la Neptun nu au eșuat totuși în derizoriu, s-au spus multe lucruri interesante, deseori depășindu-se problematica strict literară. Alexandru George s-a referit la emigrarea tinerilor, un fenomen care trebui să alarmeze deoarece a luat proporții. De exil românesc, a spus Alexandru George, nu se mai poate vorbi, întrucât există acum posibilitatea de a circula, de a reveni în țară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
al minoritarului, acela că nu e mărginit la o singură cultură. Gheorghe Schwartz s-a referit și el la "înstrăinarea de vecini" și la necesitatea unei schimbări de mentalitate la scriitorul român care este prea individualist. "Primul român care va lua premiul Nobel, a profețit sumbru-sarcastic Gh. Schwartz, va fi linșat de confrați". Marius Tupan a vorbit despre "confuzia de valori" și despre faptul că există adversari ai noilor formule artistice care nici nu le cunosc. Nu putem rămâne, a spus
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
comparat doar cu acela al lui Frankin Delano Roosevelt (un președinte pe care Reagan l-a apreciat în tinerețea sa). Aparent detașat și neinteresat de detalii concrete, dispus să delege responsabilități, mai degrabă decît să le concentreze autocratic, Reagan a luat în serios ideologia. Lupta împotriva a ceea ce el a definit într-un celebru discurs la începutul primului său mandat prezidențial drept imperiul răului a fost ideea-cheie a Doctrinei Reagan. Pentru el, dictaturile comuniste erau absolut lipsite de legitimitate. El știa
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
obligatorie de învățămînt politic de la Institutul de Istoria Artei și netrecînd niciodată de democrația ateniană. Sau cea cu un copil strigînd în gura mare, în stradă: Mamă, ce e mai secret, că tata ascultă Europa Liberă sau că ne-am luat video?. Un video costa cît o Dacie, iar ascultatul de Europa Liberă, cîteva luni în pușcărie. Nu era ușor lucru umorul în anii "80. În general, se consideră că , pentru istoria orală, îndepărtarea în timp a subiectului de obiectul relatărilor
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
privește ,,maniera neantului existențial", cu tot patetismul ei abia reținut, are două mari probleme. Problema nr. 1, ca să folosim numerotarea deja conscrată de Adriana Mocca, ar fi una de logică, și ea privește o situare contradictorie în timp. Dacă îi luăm ca repere pe Eminescu și pe Bacovia, atunci chestiunea ,,manierei neantului existențial" nu se referă doar la ,,poezia românească actuală", așa cum afirmă profesorul explicit, ci și la întreaga poezie românească a întregului interval rămas neacoperit de la Bacovia încoace. Problema nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
lirică ne propune, de la Tîrgoviște, în revista Litere, nr.4-5 din aprilie-mai 2004, Monica Enache. Mult mai năbădăioasă decît colegele sale dunărene și cu limba atinsă ușor de spurcăciunile argheziene, Monica se zbate în ploaie ca o șerpoaică și se ia la harță directă cu meteorologia, dar are ce are și cu îngerii: Cerul duhnea a ploaie, / a cîntece juvenile îngerești. / Răsăritul versului liber-cugetător / Îl avea-n cap de-o săptămînă de secunde, / acuns printre șuvițe denaturate. / Cerul duhnea a ploaie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
asupra cititorilor într-un fel încă neexplicat; iar în tradiția omenirii, activitatea sa este înconjurată de un imens prestigiu. Așa se face că istoria este plină de șefi de state care au avut ambiția să fie recunoscuți ca autori: dacă luăm numai istoria imperiului roman, vom găsi în ea scrierile de neînlocuit ale lui Caesar sau Marc Aureliu, dar și pretențiile nebune ale unui Nero. Situația scriitorului este simetric opusă. La fel cu ceilalți supuși ai țării, el dorește să-și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
scriitor care este Saint-Simon nu va începe să fie publicat decât 75 de ani după moarte) sau să-și impună o asceză penibilă (sărăcie, tăcere, obscuritate). Acesteia, mulți scriitori din Europa de Est îi cunosc efectele; voi pomeni însă aici un exemplu luat din cu totul altă vreme, cel al poetului chinez Han-Shan, care a trăit în secolul al III-lea după Hr. "Purta", spune primul său biograf, "haine rupte, un acoperământ de cap din scoarță de copac, încălțăminte din lemn"; trăia în
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
plecînd, comentariul se lățește în direcția chestiunii matrimoniale: "Galaction s-a ocupat numai de muzică, religie, literatură și femei, femei, femei. Capacitatea lui genezică depășea pe a femeii minuscule, geloase. O, dacă Gala Galaction și Tiberiu Iliescu și-ar fi luat soții niște țigănci borîte sau niște țigăncușe de iatac, ce menaje ideale ar fi dus, așa cum a dus Pamfil Șeicaru cu țiganca lui la Constanța, așa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest țigan din munții Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
de catehism de către activiștii partidului, e denunțată de insubordonabilul avocat drept "o carte proastă și o colecție ageamie de recenzii în materie de metafizică și teoria cunoașterii". Ne imaginăm lesne reacția comuniștilor fanatici față de angajamentele pe care și le-a luat Pandrea și față de profesia de credință pe care a formulat-o, reacție care, după ani, va fi atîrnat greu în cumpănă la aruncarea în Gulag a insului ce le-a respectat: "Eu nici nu sînt materialist. Eu sînt cu dialectica
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
făcut. Se dezvoltă, astfel, în subtext, profilul unei crize de generație. De ce cred, însă, că românul nu satisface la lectură? Nereușită cărții vine dintr-o serie de indecizii ale autorului. C. Rogozanu spune în prefață mai multe lucruri demne de luat în seamă, dar numai citite (și) printre rânduri. Altfel, lectură prefațatorului poate părea predeterminata: orizontul de așteptare, departe de a fi contrariat, supralicitează opera dintr-o prea puternică nevoie de a fi satisfăcut. Românul ar ținti să fie unul de
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
liniște de regăsire de sine după retragerea din peisaj a bruiajelor și posesorilor lor care te anexaseră ca pe un public numai al lor. A ieși din sala de spectacol e util când spectacolul e de prost gust. A o lua de la capăt e, iarăși, și aceasta, o iluzie, doar un fel de a spune, un obicei păgubos, o amprentă, o urmă veche în care dacă mai calci odată, înseamnă că te întorci de unde-ai plecat, din nou fără șansă. Eu
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
conștient. Această luptă e cel mai înalt titlu al său de noblețe, cuvânt care va reveni adesea sub condeiul meu. Ceea ce urmează să aduc la cunoștința cititorului îmi propun " dacă se va dovedi posibil " să ocupe spațiul unei suite. Voi lua în considerare (lucru deloc ușor!) întregul corp de tomuri, șase la număr, rememorându-i meandrele, adesea încifrate într-un profund mister. Deoarece volumul VI amintit mă implică într-un mod cu totul neașteptat și pe mine, ca unul ce am
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
am hotărât să evoc acum, după atâta amar de timp, nu a făcut mai din vreme obiectul unor mărturii. Adevărul este că nu mi-am acordat importanță, mai cu seamă că nimeni, în absolut nici o împrejurare, nu pare să fi luat notă de prezența mea la cenaclu. Nici unul dintre oamenii de condei pe care i-am întâlnit acolo și dintre care pe o seamă i-am cunoscut destul de bine, nu m-au pomenit vreodată în amintirile lor publicate. Ceea ce mi s-
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
scriitorului E. Lovinescu. Veneam de la București, din internatul "Convictului Sf. Andrei", unde urmam clasa a treia primară. Era într-o vacanță de vară, în mediul familial al unei mătuși, soră a tatălui meu răposat și care, împreună cu soțul ei, își luase sporadic sarcina să mă crească. Fiul lor mai mic (aveau doi fii, unul cu doisprezece ani, celălalt cu nouă ani mai vârstnic decât mine) tocmai absolvise ultima clasă a Liceului "Mircea cel Bătrân", obținând premiul întâi, și căpătase drept răsplată
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
impus atenției. Cea de-a doua fază - când am fost cucerit de figura până atunci pur abstractă a lui Lovinescu " se datorează unui complex de împrejurări neprevăzute. Mătușa mea din Constanța, obosită în a-mi tot purta de grijă, a luat hotărârea să mă transfere în chiar primul trimestru al anului școlar 1933-34, când mă aflam în clasa a treia gimnazială a Liceului "Mircea cel Bătrân", la Liceul "Mihai Viteazul" din Bucure;ti, ca elev intern. Impresia cea mai covârșitoare, încărcată
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Agendele lui Lovinescu cunosc o istorie și evoluează în salturi ondulatorii, ale căror alternanțe nu-și află prin conținutul lor o explicație. în lipsa unor documente care să înlesnească interpretarea, se pot face cel mult speculații sau simple presupuneri ipotetice. Trebuie luate în considerare două momente: când i-a mărturisit Lovinescu lui Monda conținutul și modalitatea formală de structurare a Agendelor (apreciate de ultimul ca alcătuind un Jurnal), destinate de critic unei apariții postume? Și: când și-a notat autorul lui Trubendal
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]