5,446 matches
-
Totdeodată vă veți pune la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea iar de urmare veți raporta pe dată. Ministru de Rezbel ad-interim, Ion Brătianu“20 Bineînțeles această telegramă a fost plăsmuită la Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte puțini la număr, câțiva hamali, câțiva pompieri și un număr de mahalagii. Complotul a fost descoperit mulțumită șefului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Buzău; data insurecției amânându-se, Candiano-Popescu, neinformat la timp sau dorind să se afirme, a proclamat la Ploiești detronarea lui Carol și instaurarea republicii. „Revoluția“ a fost înăbușită ușor, a doua zi, de un batalion sosit de la București, comandat de maiorul August Gorjan; 41 de persoane implicate în evenimentele din august 1870 în frunte cu Candiano-Popescu și Eugeniu Carada au fost judecate, în octombrie 1870, de Curtea de jurați din Târgoviște, dar au fost achitate, mărturie clară a spiritului antidinastic care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trageri au fost organizate de către generalul Ion Emanoil Florescu, ministrul de Război, și la ele a participat și domnitorul. Tragerile s-au făcut în zilele de 23 și 24 iulie. Ofițeri, cu arma Peabody: Distanța mare, 300 metri: 1-ul) Maiorul Constantin Cruțescu, din I-ul de geniu, medalia de aur. 2-lea) Locotenent Celăreanu, din Dorobanți, dublă medalie de argint. 3-lea) Sublocot. Poenaru, din Călărași, medalie de argint. 94. În 1924 primăria Capitalei a transformat Târgul Moșilor în expoziție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Creditul rural și nimic din ceea ce se vede: tipografia Gobl, Palatul Naționala, casele dr. Rădulescu, casele Karagheorghevici, strada Karagheorghevici 187, banca Marmorosch Blank 188 etc. Totul e nou. Strada Karagheorghevici nu exista, în loc era o casă mare în care locuia maiorul Mișa Anastasievici, administratorul averii principilor Karagheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei actuale din Serbia, suspect și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gheorghi) Karagheorghevici (n. 1859) din cunoscuta familie domnitoare sârbească avea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai multe proprietăți în România, printre care, în București, corpurile de case de pe strada Doamnei nr. 6-8 (foste ale vornicului Alecu Vilara, apoi ale maiorului sârb Mișa Anastasievici), altele, mai noi, în apropiere, pe strada Karagheorghevici (astăzi strada Eugeniu Carada, care leagă strada Doamnei de strada Lipscani), sala de spectacole Hugo (de pe strada Karagheor ghevici, în spatele Băncii Naționale) ș.a.; în casele „maior Mișa“, cum erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vilara, apoi ale maiorului sârb Mișa Anastasievici), altele, mai noi, în apropiere, pe strada Karagheorghevici (astăzi strada Eugeniu Carada, care leagă strada Doamnei de strada Lipscani), sala de spectacole Hugo (de pe strada Karagheor ghevici, în spatele Băncii Naționale) ș.a.; în casele „maior Mișa“, cum erau cunoscute în epocă, de pe strada Doamnei 6-8, și-a avut sediul, în 1890-1891, Clubul muncitorilor din București (actele acestor case se găsesc la Biblioteca Centrală, Fondul St. Georges, pachet nr. CCCXLI, dosar 3); pe aceste locuri s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în 1871 Hotel de Englitera (Hôtel d’Angleterre - M.E. Weingber, Calea Victoriei 42) încă nu exista; în aceeași clădire (casa Vanic), la etaj, se afla atunci Hotelul Lazăr („à l’angle
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt constrânși îndatoririlor disciplinei militare în limitele regulamentelor școlare, în ceea ce privește penalitățile. 13) Școalele din București și Iași vor fi puse, cât pentru instrucția militară, sub direcțiunea unui colonel șef de regiment, în celelalte orașe reședință de prefectură sub direcția unui maior, iar în comunele rurale sub aceea a șefului companiei de dorobanți. anul 1874 223 14) La finele fiecărui an școlar și înainte de Sf. Petru 7 un examen public se va face în prezența comandantului fiecărei scoale: rezultatul examenului va fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Mazar-pașa se agita împotriva guvernului lui Lascăr Catargiu. Ce era opoziția de la Mazar-pașa? Pe locul ocupat astăzi de Baia Centrală din strada Enei era o casă boie rească în fundul unei mari curți, după obiceiul vremii. Această casă era proprietatea maiorului Lakeman, fost ofițer în armata turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul Telegraful, la care Macedonski își începuse colaborarea în primele luni ale anului 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmări - din iulie 1874, pentru articolul amintit din gazeta Oltul, acuzație în temeiul căreia Macedonski a fost arestat la Craiova și „depus“ la închisoarea Văcărești la 24 martie/5 aprilie 1875 (Adrian Marino, op. cit., p. 529, nota 35). de Mazar-pașa. Maiorul Lakeman era liberal, el își pusese casa la dispoziția coaliției care lupta împotriva regimului conservator. De aci porecla dată acestei opozițiuni.17 Legea electorală, cred că am mai spus, împărțea corpul electoral pentru Cameră în patru colegii. În Colegiul I
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ponosul ideilor răsturnătoare. Acest partid reprezenta în România toată democrația și, venind la cârmă după revoluția din 186618, adusese câteva reforme care aminteau opera revoluționarilor francezi de la 1848, între altele și garda națională.19* 244 bucureștii de altădată 17. Fostul maior englez Stephen Bertlett Lakemann (1825-1897), care servise în armata turcească sub numele de Mazar-pașa în timpul războiului Crimeii (în 1854 fusese șeful poliției otomane din București) se căsătorise în 1856 cu o româncă, Maria Filipescu, stabilindu-se la noi; în 1875-1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
programul sunt semnate de: M. Ferekide, D. Sturdza, I.C. Brătianu, V. Maniu, I. Câmpineanu, C. Cos tescu Comăneanu, D. Giani, A. Stolojan, M. Kogălniceanu, G. Vernescu, A.G. Golescu, dr. N. Calinderu, Petre Stoicescu, Candiano Popescu, I.Al. Sturza, C. Plitos, maior Radu Mihai, C.A. Rosetti, G. Petrescu, Pâcleanu, Em. Protopopescu-Pake, Romulus Opran, Remus Opran, D. Brătianu, C. Fusea, Manolache Costache Epureanu, D. Cariagdi, A. Puricescu, colonel N. Bibescu, Gr. Vulturescu, [doctor P. Iatropolu, Em. Costinescu], Petre Opran, Pantazi Ghica, Cr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Petrini din Galați.“27 Aceștia erau cei dintâi medici din București. Suflarea de înviorare trece peste tot. Studenții universitari, cari ceruseră instructori militari, sunt convocați, încă din luna ianuarie, în marea curte din dosul Prefecturii poliției și puși sub autoritatea maiorului Comăneanu. În zăpadă până la genunchi, facem exercițiile comandate. Văd încă în ca pul flancului drept silueta înaltă a doctorului C. Istrati, pe atunci doctorand în medicină, a d-rului Apostoleanu, doctorand de asemenea, și atâția alții. Mai târziu am urmat exercițiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede. Dar „Xenia“, voind să se retragă spre a nu fi atrasă în viitoare, se aplecă pe o parte și primi apă la mașină. Era primejdie de înecare. Atunci maiorul Murgescu, cu prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din nou în stare de a funcționa. A doua zi seara, ofițerii ruși aflați în Brăila dedură un mare banchet spre a sărbători pe eroicii ofițeri. Când intră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din nou în stare de a funcționa. A doua zi seara, ofițerii ruși aflați în Brăila dedură un mare banchet spre a sărbători pe eroicii ofițeri. Când intră în sală maiorul Murgescu, toată sala izbucni în strigăte de: Jivia Murgeski! 75 356 bucureștii de altădată 75. Atacul asupra vaselor de război turcești de pe brațul Măcin a avut loc în noaptea de 13/25- 14/26 mai 1877, așa cum preciza pe prima
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după alte surse, Cesarevici, însemnând același lucru), era, de fapt, șalupa torpiloare cu vapori Rândunica, din flota română, construită în Anglia în 1874 și pe care autoritățile noastre o cedaseră temporar, împreună cu alte vase de război, „cu inventar“, armatei ruse. Maiorul Ion Murgescu (1816-1913), care urmase școala navală din Brest (Franța), ajutor al comandantului flotilei române, era detașat pe lângă comandamentul flotilei ruse de pe Dunăre. El nu se afla pe șalupa Xenia, ci pe șalupa Rân dunica, alături de comandantul expediției, locotenentul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1816-1913), care urmase școala navală din Brest (Franța), ajutor al comandantului flotilei române, era detașat pe lângă comandamentul flotilei ruse de pe Dunăre. El nu se afla pe șalupa Xenia, ci pe șalupa Rân dunica, alături de comandantul expediției, locotenentul de marină Dubasov. Maiorul Murgescu a dovedit curaj și prezență de spirit în momentul în care mecanicul român al Rândunicii, fiind rănit, i-a luat locul, reușind să redreseze șalupa. Rezultatul expediției nocturne a fost scufundarea - cu ajutorul a două torpile de scondru - a canonierei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu ajutorul a două torpile de scondru - a canonierei cuirasate „Duba-Seifi“ („Hivizi Rahman“), construită în 1868 la Bordeaux, înarmată cu patru tunuri Krupp și care avea la bord 12 ofițeri și 120 de soldați. Ca urmare a actului său de vitejie maiorul buzoian Ion Murgescu a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată („a dat probă în această împregiurare de mult curaj și sânge rece și a reprezentat bine armata română“ - MOF., nr. 127, 7/19 iunie 1877, p. 3679
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au venit în București.78 Prefectul de poliție C. Ciocârlan nu este judecat la înălțimea situației, afară de asta nici nu vorbea limba franceză. Ciocârlan este mutat la Brăila, iar la București, în capul prefecturii poliției e adus prefectul de Brăila, maiorul Radu Mihai. În ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din 27 august/8 septembrie, a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat de maiorul Leonida Iarca. În general, informațiile pe care le furnizează aici Constantin Bacalbașa referitoare la participarea armatei române la războiul împotriva Turciei din 1877-1878 sunt lacunare și nesigure. Relatările din ultimele două paragrafe se referă la lupta din 27 august/8
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de superioară artileriei rusești și ca material, și ca îndemânare, încât nu o dată la Plevna comandamentul rusesc a cerut ca 2 baterii ruse care trăgeau aproape fără folos să fie înlocuite cu o singură baterie română.119 Vine știrea morții maiorului Șonțu, a căpitanului Valter Mărăcineanu, rănirea maiorului Lipan etc.120 374 bucureștii de altădată 118. ROM., an. XXI, 3 septembrie 1877, p. 787. 119. În acest sens este revelatoare mărturia scriitorului rus V. I. Nemirovici-Dancenko, corespondent de război al revistei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și ca îndemânare, încât nu o dată la Plevna comandamentul rusesc a cerut ca 2 baterii ruse care trăgeau aproape fără folos să fie înlocuite cu o singură baterie română.119 Vine știrea morții maiorului Șonțu, a căpitanului Valter Mărăcineanu, rănirea maiorului Lipan etc.120 374 bucureștii de altădată 118. ROM., an. XXI, 3 septembrie 1877, p. 787. 119. În acest sens este revelatoare mărturia scriitorului rus V. I. Nemirovici-Dancenko, corespondent de război al revistei Siècle-russe: „Românii s-au arătat bravi în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au trebuit să străbată și o vale neînregistrată pe hartă (numită apoi Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]