4,239 matches
-
Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ținut"2. În analiza noastră, îi vom considera intelectuali ai zonei nord-moldo-venești pe cei născuți în regiune sau deveniți moldoveni "prin adopție", însă, îi vom avea în vedere, în primul rând, pe cei care activează, după finalizarea educației, pe aceste meleaguri. Dicționarele de personalități ale provinciei includ în cap de listă figuri ilustre, precum Iorga sau Eminescu, exclusiv pe criteriul locului nașterii. Nu vom proceda în această manieră tocmai în ideea de a surprinde antrenarea locală a energiilor celor care s-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
despre Siret, Bucovina sau personalități locale, în revista Freamătul literar. Este autor al unor conferințe și studii despre Eminescu, învățământul bucovinean, probleme culturale, istorice și politice ale vremii, semnând 32 de titluri în deceniile interbelice. Amintim: Un muzeu la Siret, Meleaguri străbune, Cu gândul la frații din Lumea Nouă, Aspecte din Siret, Din viața fraților de peste Nistru, Crâmpeie din trecutul Siretului, Pe urmele unei vechi cetăți medievale din Siret, etc10. 39. August Karnet (1870-?), compozitor german, dirijor al corului sucevean Ciprian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984, p. 64. 97 Ion I. Ipăteanu, Din cele mai vechi amintiri. 1884-1920, vol. I, dactilografiat, 1975, p. 30. 98 Asociația..., Amintiri..., p. 38. 99 Cei mai mulți dintre absolvenții ce au revenit pe meleagurile formării inițiale au alcătuit elita intelectuală a zonei. 100 Asociația..., Amintiri..., p. 85. 101 Gabriela C. Leonărdescu, Monografia Liceului de fete "Carmen Sylva" din Botoșani 1887-1937, Tipografia B. Saidman, Botoșani, 1937, p. 36 102 Ibidem, p. 48. 103 Ibidem, p.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
primară. Clar ca lumina zilei zicerea prelatului grec, dar erau și în Palestina acești eseni, adică geți din Frăția Celui Ales, amintiți chiar de tartorii iudaismului, marii rabini plăsmuitori și scornitori Filon și J. Flavius, însă își duceau viața pe meleagurile Palestinei cu vreo 200 de ani înaintea minciunilor lui Saul. Episcopul Meliton din Sardes spunea pe la anul 176 că filozofia creștină a venit de la barbari și s-a răspîndit în imperiul roman iar Justin Martirul înainte de anii 150 scrie despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de alimente în Balcani în rîndul ostrogoților veniți de curînd pe aceste meleaguri. Grecii care erau samsarii locului, au ridicat prețurile foarte mult, fapt ce a dus la revolta goților și în bătălia de la Adrianopol din 9 august 378, trupele imperiale sînt înfrînte iar împăratul Valens cade pe cîmpul de luptă. În noiembrie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a slobozit haitele de draci pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. și a adus cele mai cumplite geruri peste Carpați. Sîntem Fiii Oii și nu ai ploii sau prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri și de aceea ne-am legat existența de o Mioriță, care prin harul și darul ei ne-a vegheat calea în istoriei și înveșnicire. Dacă eram înfrățiți cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Avram și nimic mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
teoriile absolut hilare care apar în presa din Republica Moldova este cea a identității dintre stat și națiune sau, mai exact, formarea unei națiuni odată cu statul și întemeierea națiunilor pe baza unor structuri politice. Astfel, după Vasile Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
introducerea în planul de învățământ a istoriei integrate, ce să cuprindă istoria locală (istoria satelor), istoria națională (istoria statului moldovenesc), istoria regională (istoria Europei de sud-est), istoria Europei și istoria universală (după cum se arată într-o adresare a membrilor asociației Meleag Natal către redacția ziarului Comunistul, într-o formulare specifică unor vremuri de tristă amintire). În Post Scriptum-ul la această cerere, apare din nou reacția la adresa limbii române, „care-i limba oficială a statului vecin - România”. Revenind la același Vasile Vieru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai vechi cu cel puțin trei secole decât apariția statului România. Și din nou autorul basarabean, într-o rătăcire logică aberantă, inversează raporturile cauză - efect și consideră că apariția statului cu numele România (nume apărut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost enunțată și dovedită în studii de mare autoritate), dar afirmarea rolului geneticii în constituirea unei națiuni pune problema competenței autorului în enunțarea unor asemenea teorii. Ne punem, în același timp, întrebarea justificată a compatibilității deosebite dintre Vasile Vieru, Asociația Meleag Natal și publicația Partidului Comunist din Republica Moldova. Și ne punem, de asemenea, întrebarea, de ce consideră Nicolai Cojuhari, „profesor de limbă și literatură moldovenească”, în aceeași publicație, că „limba rusă trebuie să rămână o limbă de comunicare interetnică”, deoarece „Moldova este
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
viață la Tomis, o cetate cosmopolită, atacată de geți și izolată în timpul iernilor crunte. Aici, poetul latin, deziluzionat și trist, ia contact cu barbarii, le învață obiceiurile și limba, căutând răspunsuri la întrebările vieții. Ovidius a fost primul cântăreț al meleagurilor noastre. Cartea lui Vintilă Horia Dumnezeu s-a născut în exilîJurnalul lui Ovidius la Tomisă îl prezintă pe Ovidius departe de Roma, de civilizație, iubirile și zeitățile latine. Un nou zeu se naște sub cerul iudaic, aducând cu sine pacea
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
erau mulți „inarei”, termen care ne este transmis de Herodot și Hipocrat, ca expresie lingvistică pentru această stare secuală complexă. (3, 4) Și la geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții erau consumatori permanenți de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții mai cu seama... nu suntem tocmai modele de moralitate: căci nici unul dintre noi nu se mai
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
în logica acelui proces început cu mult timp în urmă, pas care încheie un periplu mai vechi, o aventură care a început cu cincisprezece ani în urmă, pe vremea când, proaspăt absolvent al școlii de Filosofie de la Timișoara, descindeam pe meleaguri străine și îndepărtate, cu dorința de a îmi desăvârși educația printr-un doctorat în altă țară. Nu întâmplător a fost America și nu orice alt loc din lume. Rămân recunoscătoare și mulțumesc, pe această cale, colegelor și prietenelor mele din
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și se pare că și de cultură, deși le iubește deopotrivă pe amândouă și nu-i dispus să părăsească pe niciuna: „Din ce în ce căutam mai dârz refugiul în biserici, în cărți creștine, în rugăciune, în nădejdi care părăseau meleagurile neprecisului și se conturau treptat în fermitate.” Ajunge să poată concluziona: „Mă lămurisem cum e cu lumea, doream să o privesc nu cu animozitate. Dar de la distanță.” - Retragerea în credință. Cum poate un om însetat de cultură și de viață
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un mediu subțire. La Paris toate acestea sunt condiții obiective. Mama Monicăi îi reamintește continuu, așa cum doar un părinte preaiubitor o face: Nu-ți neglija doctoratul! Ai un grup care e mult mai mult decât ți-ar fi putut oferi meleagul dâmbovițean. Trebuie să excelezi! Apoi grija pentru viitorul fiicei se camuflează în alt îndemn repetat: căsătorește-te! Inteligența excepțională a Monicăi pare a fi și un impediment în a-și găsi iubitul, soțul. Mama întărește ori de câte ori are ocazia, acest îndemn
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Datorită poziției geografice și climatice, pământul românesc posedă, În covorul verde, un tezaur floristic foarte bogat și diversificat, rar Întâlnit În alte zone ecologice ale Europei, fiind influențat de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nesiguranța generală cere ca zidurile de întărire să fie întreținute, să fie reconstruite în caz de distrugere, să se dea bani cetelor de soldați prădători ("routiers") pentru ca aceștia să cruțe cetatea și să părăsească împrejurimile, luînd cu ei pe alte meleaguri "teroarea și jalea". Din toate acestea rezultă o îndatorare serioasă a orașelor și o fragilitate financiară care se manifestă prin cîteva falimente spectaculoase. Cele ale Bardilor și ale Peruzzilor (1345) sînt provocate de împrumuturile pe care cele două companii italiene
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime ca Tătăreni, Tătărăști, Tătăruș, etc. ... indicând nu numai un moment de trecere al oștilor tătărești, ca în cazul piscurilor de munți și cheilor, ci o mai lungă sălășluire. Tătaru și Tătărăscu se regăsesc și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trecute cu vederea, căci sunt transmise prin tradiție de la o generație la alta și, mai ales, pentru că tot pe ele hoardele stepelor vor fi în căutare de pradă în secolele următoare. Afară de aceasta, ele confirmă continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, atâta timp cât păstraseră din bătrâni, și pomeneau la 1608 tragicul episod al rușilor de la Nipru, care, luați prizonieri în războiul din 1169-1170, fuseseră aduși în robie într-un convoi nesfârșit de către hanul cuman Conceac, pe „drumul zis al lui Conceac”, amintit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pregătiți în permanență 100 de frați, înzestrați cu arme și cai de luptă. Dintre aceștia, 60 erau pentru oaste regală „împotriva tătarilor, dacă s-ar întâmpla ca aceștia să intre în regat”. Judecând obiectiv, actul ne redă realitățile politice de pe meleagurile românești aflate sub stăpânirea tătarilor: cnezatele lui Ioan și Farcaș, cu voievodatul lui Litovoi în dreapta Oltului, și voievodatul lui Seneslau cu o țară a Cumaniei, în stânga acestui râu, nedesființate în 1241 și existente în 1247. De la acestea, regele ungar nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Țara Românească suferiseră înfrângerea, alături de bulgari și cei 20.000 de tătari, din partea oștilor bizantine, iar aceia din Moldova au fost îndreptați de către suzeranii lor să ajute pe regele polon contra Mărcii de Brandeburg, tocmai dincolo de Oder. Înapoiați de pe îndepărtatele meleaguri ale Oderului, războinicii moldoveni au fost aceia care au încălcat și prădat Transilvania, pentru a răzbuna pătrunderea lui Phinta în țară, desigur, în compania tătarilor și nu oamenii lui Basarab, voievodul Țării Românești, cum greșit afirmă L. Makkai. Intrarea trupelor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
da, dar recomandă, în februarie 1327, lui Toma voievodul Transilvaniei, lui Solomon, comitele de Brașov și lui Basarab voievodul Țării Românești, să protejeze pe călugării dominicani, amintindu-le de isprăvile săvârșite recent în Transilvania, de către „dușmanii Crucii veniți din îndepărtatele meleaguri ale Germaniei și Poloniei și din ținuturile înconjurătoare”. De o închinare a lui Basarab față de Carol Robert nu poate fi vorba, căci el își întinsese stăpânirea în dauna regelui ungar. Problema aceasta era cea mai greu de rezolvat de către Coroana
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din urmă, ci în lupte de apărare pe meleagurile Ungariei și Transilvaniei, mai ales în Țara Bârsei și în jurul Brașovului, și probabil și în Maramureș, invadate de mongoli și românii de dincoace. Dacă însemnările cronicarilor saxoni diferă în ce privește data noii invazii, unele punând-o în anul 1335 și altele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
noastre a sosit. E ultima escadrilă ce părăsește baza sa de pe front. Către prânz cerul se limpezește. Ne luăm sborul <deasupra, scris: "drumul"> către casă. Sburăm peste locuri pustii acum, lăsăm în urma noastră doar cimitirele de eroi rămase singure pe meleagurile acelea din depărtare. Le dăm un ultim salut înclinând aripa avionului ca omagiu. Privim înaintea noastră întinderea dealurilor și câmpurilor basarabene și ne dăm seama că bucata asta de pământ românesc a fost cu adevărat frumoasă. Aterizăm la Pipera pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]