4,850 matches
-
copii, ați demonstrat că orice societate umană funcționează ca un corp. Și Biserica este un corp. Corpul lui Hristos. — Soră, șopti Camilla, ridicând mânuța, trebuie să merg la baie. De ce n-ai mers În pauză? răbufni educatoarea. Apoi, Îmbunată, căci micuța și delicata Fioravanti părea gata să izbucnească În plâns, o trimise afară. Camilla străbătu coridorul - pipăind pereții cu mâinile de teamă să nu-i cadă peste ea. Grăunțe mici și luminoase dansau În razele de soare. Era o tăcere copleșitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că purta mărimea 33 și că-i erau, cu siguranță, buni. Maja Încercă să-l convingă că papucii nu se cumpără fără probă, dar nimic - și, În cele din urmă, Îi spuse proprietarei că le cumpăra pe toate - smochingul cel micuț, papionul, cămașa albă brodată, chiar și pantofii. — Rămâne Îmbrăcat? Întrebă patroana privind mirată etichetele ce atârnau din costumul cel nou al lui Kevin. Da, răspunse Maja privind numerele verzi care pâlpâiau pe casa de marcat. Suma Îi păru Înspăimântătoare. Magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pregătea pentru poză. Prima, mama lui Aris, de patruzeci și șase de ani, cu părul vopsit Într-un blond cenușiu și trăsături puternice - colega lui de facultate, avocat și ea, asociata lui, de-acum sora lui. Cea de-a doua, micuță și firavă ca Audrey Hepburn, cu părul castaniu și scurt, cu breton, cu ochi de căprioară, tânără, așa cum ar fi vrut și Elio să fie. Aris - fiul nereușit pentru care tatăl Își reproșa nașterea, educația, gusturile, totul - refuzase s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de medicamente. Era acolo și mama ei, o damă În taior, cu nasul cioplit de un chirurg estetician și cu pielea nefiresc de Întinsă pe pomeții obrajilor. Cu o voce stridentă, spunea fiecărui nou-venit că nu avea să permită niciodată micuței să-i spună bunică, deoarece era o surpriză cam amăruie să fie deja bunică la patruzeci și cinci de ani (avea aproape șaizeci). Era acolo și tatăl ei, un slăbănog cu părul de un negru suspect, țeapăn, Într-un costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Ba să știi că sunt creștini, replică mama lui Lorenzo. Aceasta vorbește perfect italiana, a făcut chiar și școala italiană, cândva Eritreea făcea parte din Imperiu, nu? Apoi lăsă baltă lecția de istorie, căci ospătarul Începuse să aducă prăjituri mamelor micuților invitați. — Țin să precizez că nu sunt rasistă, spuse absentă mama Guendalinei. Cufundându-și lingurița În tort, observă că era plin de fișcă, și așeză scârbită farfurioara pe măsuță, fără a-și da seama că atinsese poșeta Majei - un săculeț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de Murano. Când Elio o recunoscu, se Învioră - și instinctiv Întoarse capul pentru a vedea dacă Maja era În apropiere. Dar se liniști, căci devotata lui soție rămăsese Înăuntru, pentru a rezolva problema bacșișului. Nu, spuse Întorcându-se spre bunica micuței Carlotta. Aceasta Îi solicitase permisiunea de a-l săruta - și, În timp ce-l cuprinse Într-o Îmbrățișare stângace, Îi spuse vizibil marcată: — Ce emoționată sunt, onorabile, simt că leșin. La televizor nu se vede atât de bine, dar de aproape arătați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
te urmăresc dacă te Îndepărtezi. Probe. Un pahar de carton de la McDonald’s cu paiul Încă trecut prin capac - găsit pe aceeași canapea. De fiecare dată când agenții trec pe lângă el, mișcarea aerului face ca balonul roșu, agățat la Încheietura micuțului, să oscileze. Și de fiecare dată agentul principal tresare, căci legănarea aceea Îi dă impresia că mititelul Încă se mai mișcă. Copilul. Îl numesc Victima Numărul Unu. Încă nu are un nume, o identitate, o poveste. E bine să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Se uita în ochișorii ei albaștri și își țuguia buzele ca sa spună tot ce-i traversa mintea. Ghighina îl asculta mirată de mimica lui și mai ales de planurile amănunțite pentru noaptea aceea. Se uitase discret spre cele două răni micuțe de pe gât, iar în cele din urmă îl întrebase: - Unde crezi că ne întâlnim noi la noapte? - Te găsesc eu. 3. Spătarul Gongea era mai mult plecat. În special către seară punea caii la trăsură și pleca doar cu vizitiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în seara aceea a descoperit cu emoție o față delicată și înmiresmată a vieții. În rând cu toată servitorimea, îmbrăcat cu o cămașă curată și cârpită frumos, a intrat în biserică. El era cu ochii după Ghighina, îi urmărea silueta micuță care se strecura printre șirurile de oameni și plănuia o întâlnire de dragoste, așa cum zăcea ea de multă vreme ascunsă în închipuirea lui Pampu. Știa ce urma să se întâmple în biserică și la început nici n-a fost atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
subraț o picătură de miere amestecată cu ierburi descântate, și-a frecat buzele cu hrean, le-a vopsit, începând o cutiuță nouă de cremă amestecată cu Phytolacca Decandra. În zorii zilele de 22 aprilie, arăta ca o păpușă de porțelan: micuță, durdulie, cu ochii albaștri ușor tiviți cu negru, cu fața albă și buzele foarte roșii. S-a așezat în trăsură cu satisfacția de a se ști frumoasă. Zogru a privit-o cu ochii lui Pampu, buimăciți de somn, și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ai putea să mori. Dezbracă-te! Adică dă-ți chiloții jos. Giulia s-a așezat pe spate, acolo, pe linoleum, în timp ce femeia își punea o mănușă chirurgicală, nu-ți fac nimic, îți bag o sondă în uter, uite, furtunul ăsta micuț, să stai liniștită și să lași burta moale. Mda, e destul de mare, pare să aibă mai mult de cinci luni, uite acum l-am pus, pe capătul ăstălalt pun seringa și îți pompez puțin ser, nimic rău, așa, gata. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Iași profesor coordonator Parasca Mihaela Surioara mea, Sara Am o surioară mică, Gingașă și frumușică Are ochișorii-albaștri Parcă e cerul cu aștrii Obrăjorii roșiori Îi sărut de mii de ori. Și năsucul mititel Parcă e un năsturel, Iar gurița ei micuță N-are dinți, numai limbuță. Perișoru-i castaniu E scurt și zgribulit. Cu mânuțele ei mici Prinde tot ca un arici. Și când plânge câteodată Mama o hrănește-ndată. Îi vorbim și ne ascultă Parc-ar vrea să ne răspundă. Doar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu ochișorii mici Îmi spune că mă iubește.... Eu?! Sunt tare fericită Că visul mi s-a-mplinit Să am surioara mea Ce viața-mi va bucura! Primăvara E primăvară, soarele surâde! Prin pomii albi și ninși de-atâtea flori O pasăre micuță se arată E albă, pare că-i din nori! Și cântă, cântă neîncetat Răsună tot în adieri ușoare, Iar glasul ei duios ne-a alinat După o iarnă neîndurătoare. Un ghiocel îngândurat ascultă. Este un tril atât de minunat! Parcă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Este un tril atât de minunat! Parcă venit dintr-o orchestră sfântă De îngeri albi cu ochii de smarald. Prima iubire La locul potrivit La momentul potrivit Unde două vieți Într-o seară s-au unit. Un compliment frumos O micuță istorioară Și acum două priviri S-au întâlnit întâia oară. A fost de-ajuns doar un cuvânt Un simplu te iubesc! Și acum două inimi Pe viață se unesc. Un cuplu fericit Un copilaș iubit Andrei numit! Prietenia Prietenia-i
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Buna doamnă directoare Cu ochi calzi și glasul dulce Ne-a-ntrebat pe fiecare: Oare bucurii ne-aduce? S-o primim în curtea noastră? Viorel, din clasa întâi, A-nchis ochii supărat, De sub gene, imediat Lacrimi mari s-au strecurat: Acest copăcel micuț, Sub povara brumei reci, Își va pierde haina verde Și va îngheța pe veci. N-ai dreptate, spune Ana. Ia privește la gutui Cum așteaptă mâna toamnei, Să-i dea pufușor de pui! Crizanteme din grădină Vrea să-și scoată
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
E deștept chiar ca și noi. E pisoiul meu Și îl voi iubi mereu. El mereu mă miaună Să-i plătesc vreo daună. Cățeii nu îl latră Că stă-ntins colo, pe vatră. Eu grijă mare am de el Că micuțul motănel, E pisoiul ce-l dorești Pentru că e din povești. Pufoșilă Pufoșilă e pufos Și este cățel gelos Pe pisica ce stătea Pe patul din camera mea El mereu îmi repeta Hei, domniță nu uita Că eu exist în casa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
floricele Ce sunt tare frumușele. Cu un stol de fluturași, Cu alai de toporași Primăvara-i muncitoare Dar și plină de culoare. A adus încetișor Printr-un simplu zborișor, Vestitori ai primăverii Oamenii mândrii ai țării. Viorea și ghiocel Sunt micuță și suavă De ce-s mov toți mă-ntreabă. Sunt micuță parfumată Și la toți eu le sunt dragă. Răspândesc parfumul meu Și se duce lin în jos a câmpul cel mai frumos. Ghiocelul cel mândruț A ieșit doar un picuț
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Cu alai de toporași Primăvara-i muncitoare Dar și plină de culoare. A adus încetișor Printr-un simplu zborișor, Vestitori ai primăverii Oamenii mândrii ai țării. Viorea și ghiocel Sunt micuță și suavă De ce-s mov toți mă-ntreabă. Sunt micuță parfumată Și la toți eu le sunt dragă. Răspândesc parfumul meu Și se duce lin în jos a câmpul cel mai frumos. Ghiocelul cel mândruț A ieșit doar un picuț Să se bucure nițel De-un miros îmbietor. Care umblă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a trecut Și niciodată aceste clipe Nu am să le uit. Copilăria Când inima mă doare Și simt că nu mai pot, Când gândul meu străbate Meleaguri, sate, porți, Mă-ntorc cu duioșie La anii din copilărie. La fata cea micuță Ce veselă alerga Din zori și până-n seară. Ce bine mai era! Inima mi-era voioasă, Că eram mereu acasă Și visam cu bucurie La ziua ce va să vie. Pe deal mergeam adesea Și flori eu culegeam, Făceam buchete
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
clasa a VI-a Școala Gimnazială Mușătești Argeș profesor coordonator Avram Laura-Mădălina Copilăria mea Am primit prima păpușică Cu păr lung, subțire și dulcică O pieptănam, o îmbrăcam mereu Să fiu ca aceasta era visul meu. E simplu atunci când ești micuț: Toți îți spun că ești dulce și drăguț. Cadouri și jucării vin din plin Iar mie toate astea-mi convin. Șotron, pititea ne jucam, Eu cu prietenii mei multe inventam Și rămâneam afară până târziu. Tot timpul copil aș vrea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Zâmbete copiilor. O, prea buna mea măicuță... Ești frumoasa mea măicuță Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
zânei să-i îndeplinească promisiunea cât mai curând și se duse degrabă să-i spună împăratului de minunea petrecută acum când își pierduse orice speranță. Acesta primi vestea cu același entuziasm de nestăpânit, fără a ști de virtuțile celor doi micuți care vor veni pe lume din sângele său. Peste câteva luni în familia imperială au apărut doi copilași adorabili, așteptați cu atâta nerăbdare și de atâta timp, dar împărăteasa râdea cu un ochi și cu celălalt plângea, amintindu-și mereu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o aripă rănită ți nu am mai avut puterea să zbor până la un izvor. Stejărel, cu ochii luminoși și surprins de cele auzite, îi spuse: Nu trebuie să-mi mulțumești! Pe mine nu m-ar fi ajutat prea mult acea micuță cantitate de apă și cred că Dumnezeu te-a trimis în calea mea. Te-aș ruga să mi arăți drumul spre ținutul Nicăieri. Aș vrea să te ajut, dar nu pot zbura! răspunse tristă pasărea. Nu-i nimic. Vei călători
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pornit în zbor spre Împărăția Fericirii. Au ajuns acasă, tristețea s-a ridicat ca o ceață de pe chipurile tuturor locuitorilor și Stejărel s-a căsătorit cu Stela așa cum fusese promisiunea împăratului. Dar ce s-a întâmplat cu rândunica? A redevenit micuță, iar apoi și-a luat adio de la Stejărel, explicându-i că numele ei „Niciodată” provine de la destinul său de a nu-i mai revedea pe cei dragi vreodată... Așa era de fiecare dată întâlnirea cu bunicul meu iubit și-mi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și copii de 7- 10 anișori după ei! Deși, nu pot încadra teribilismul în sporturile extreme, să zicem că le-am înțeles dorința de adrenalină, dar n-am putut și nu pot pricepe de ce au jucat ruleta rusească cu viața micuților! Prima călătorie a fost în Knossos (Heraklion - orașul lui Heracle sau Hercules în mitologia romană), pentru a vizita palatul lui Minos structurat pe mai multe nivele și un subsol cu peste 1200 de camere, un adevărat labirint. Sunt sigur că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]