3,504 matches
-
e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că Dumnezeu e cu noi. MORȚILOR NOȘTRI Ecoul luptei voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile lor, țărână sfântă. În inimile celor rămași, amintirea lor aduce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a dispărut într-o țară sumbră unde adevărul este ferecat în lanțuri și betonat precum groapa Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, Fortul 13 Jilava. Câmpiile, tărâm veșnic al românului, cu câmpuri roditoare și codrii de brazi, cu ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mai dragă decât pădurea. Nu sunt un bucureștean autentic, întreg, vorbesc despre "viața la țară" cum vorbesc, la Cehov, cele "trei surori" despre Moscova. Îmbătrânesc, ca arborii care se usucă pe dinlăuntru, golindu-mă de esențele mele. Ce altceva decât miresme mi-a lăsat copilăria? Dar țin să repet: nu mă simt un dezrădăcinat. Probabil, Lisa e ultimul loc unde m-aș retrage, dacă aș crede în refugii. Am impresia că tună. M-am înșelat. Cerul e și azi pârjolit de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste suflete, perechea de pepeni se zbenguiau fascinanți în terminații printre răzoarele frustrate. În magazinul de șiretlicuri ai intrat nesigură, nervoasă că nu mă vezi, ai crăpat din ochi un văl de miresme și-atunci m-ai simțit; epuizată de-atâtea căutări, însă nesupusă ai chiuit s-aud numai eu vâltoarea și-am intrat goi în bulboaca copilăriei necuprinse... Verdele Împărat era vânăt. În magazinul de murături ai găsit pătlăgele pârguite, felii și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
expediați din cameră toți, gazda și slugile, amândoi s-au pus pe treabă. Fata era încântată de atenția ce i-o acorda musafirul și cum amândoi erau tineri, era și luna florilor, șoaptele lor se răspândeau peste toată suflarea satului, miresmele pământului le răscoleau sângele, nu le-a rămas altceva de făcut decât să joace cu patimă rolul, ce le-a fost dat de creatorul tuturor vietăților și lucrurilor, și ca totul să aibă sens, au trăit acele clipe cu sentimentul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pregătită pentru dimineața, la masa rece, cu laptele cald, ce-l scoteau de la mulsul dinaintea plecării bivolițelor la pășunat, să nu piardă timpul, când aveau atâtea treburi de făcut; dar să nu care cumva să uităm fânul încărcat cu toate miresmele pământului, hrana preferată a cailor și bivolițelor. Când s-au mărit și mergeau cu toții la fân, mâncau pită cu slană și ceapă roșie. Slana era groasă cât palma unui om mare și se topea în gură, la fel ca untul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la tombolele organizate de biserică. Dar m-am gândit că voi găsi cu siguranță câteva pe etajera lui Joan: și nu m-am înșelat. Am apucat un cotor colorat și m-am pomenit admirând ilustrația de pe copertă, care emană brusc mireasma prafului plăcerilor din trecut. Mă tenta să iau cartea jos și să încep s-o citesc acolo, în clipa aceea, dar un impuls puritan mă opri, spunându-mi insistent că aveam lucruri mai bune de făcut decât să mă înămolesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
canapele moi, spre o destinație necunoscută și totuși atât de plăcut presimțită, conturându-se ademenitor în închipuirea fiecăruia în scânteieri de cristale, în aburi de bunătăți, în platouri de somon afumat și tartine cu caviar, în cupe adânci încălzite de mireasma celui mai bun armagnac. Și la gândul căldurii și îndestulării care-i așteaptă în viitorul apropiat, toți cei cincizeci și doi de oficiali și oficiale se umplu de o dulce, aromitoare bonomie. Aaaah! Ce bine-i să te simți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Se uita pe fereastră și se gândea la ceva. Nu se întâmplase nimic, era doar vară din nou. Plopii fremătau și se despuiau de lâna lor pe care cu atâta sârg o torc în fiecare an. Păsărelele ciripeau. Florile răspândeau miresme. Știți prea bine cum e. Ce mare lucru? Jos în stradă un băiat și sora lui, așa cel puțin și-a închipuit ea, că era sora lui, cerșeau printre mașini. Băiatul era frumușel, un profil arămiu de amforă grecească. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cealaltă. Wilson se gândi că era o dimineață frumoasă. Câmpul era acoperit de rouă și, cum treceau prin iarbă, printre tufișurile micuțe, putea simți mirosul frunzelor de ferigă strivite de roți. Mirosul aducea cu cel al verbinei și-i plăcea mireasma asta de rouă În zori, ferigile, copacii negri În ceața dimineții, În timp ce mașina Își croia drum prin locurile neumblate care semănau cu un parc. Nu-i mai păsa de cei doi din spate, se gândea doar la bivoli. Bivolii după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o ținu Înainte pe câmpie, urcând dâmburi mici doar ca să vadă altele ridicându-se Înainte și uneori câte o insulă mare și compactă de pini În dreapta sau În stânga sa. Rupse ferigi și le fixă sub curele. Cataramele le striviră și mireasma lor se făcu simțită În timp ce mergea. Obosise și i se făcuse cald, tot mergând pe câmpia vălurită și lipsită de umbră. Știa că dacă ar face stânga ar da oricând de râu. Nu putea fi mai departe de-o milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a-l cunoaște dar niciodată Îndeajuns, nefiind atentă la perorările doamnei Pavel despre avantajele estetice ale acestei camere așezate cu deschiderea ferestrelor spre micul bulevard, căci prin fereastra din curte se vedea și-o parte a bulevardului, invadat acum de mireasma salcîmilor plantați pe marginea trotuarelor largi. În după-amiaza acelei zile merserăm - așa cum aranjasem - la doctor care ne primi la policlinică (vechiul lui cabinet de cu douăzeci de ani În urmă fusese naționalizat, odată cu interzicerea firmelor particulare). Ne primi cu jovială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a pauzelor ce puteau fi reprezentate (datorită respirației și privirii, la care se adăuga ceva ce scăpa atenției), puteau fi reprezentate, spun, prin linii asemeni celor de pe graficele de temperatură, dar nu În unghiuri ascuțite, ci, urcînd În platouri În mireasma aerului tare al semețelor conifere străjuind miracole de iarbă, totul Într-un timp irealizabil, fie coborînd În semicercuri unduioase imaginînd hamacuri de odihnă. În aceeași zi răspunsei scrisorii ce conținea În final și cîteva urări pentru mine. Doamna Pavel umplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
din strânsoare. — Va învinge Skorpius! strigă, lovindu-l cu pumnul în spate pe celtul din fața sa. Tabăra se afla în apropierea zidurilor orașului, printre copaci. Erau puține corturi, dispuse perfect simetric. În aerul după-amiezii de primăvară se răspândeau fumul și mireasma cărnii fripte. Știam că ne vom întâlni aici. Sau, cel puțin, așa speram. Antonius Primus își îmbrățișă fratele. — Am aflat ce ți s-a întâmplat. Îl îndepărtă puțin pe Valerius, ca să-l privească în față. — Știu despre Velunda... Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
multicoloră, gălăgioasă și entuziastă. În aer răsunau notele stridente ale trâmbițelor, cărora li se alăturau flautele și hydraulus, orga cu apă care-i uimea pe cei de la țară cu sunetul ei grav, asemănător cornului. Dinspre nisipul arenei se ridica o mireasmă de tămâie și flori, ce ajungea până în pulvinar-ul construit deasupra treptelor amfiteatrului. La masa aranjată potrivit ordinelor imperator-ului stăteau legatul Antonius Primus și centurionul Errius Sartorius. Lângă ei se aflau oamenii din escorta lui Vitellius, iar în fața lor, întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oraș înfloritor, pentru că acolo se încrucișau drumurile comerciale dintre Italia și teritoriile danubiene, se făcea comerț cu chihlimbar și se extrăgea aur din minele din împrejurimi; Augustus făcuse din ea capitala celei de-a zecea regiuni a Imperiului Roman. Inspiră mireasma de rășină și ierburi ce venea dinspre pădure și dinspre plantațiile de plante aromatice de care Calvia Crispinilla avea mare grijă. Calvia avea vila aceea și mari proprietăți în ținut, în Histria și în Pannonia, mine, fabrici de cărămizi, vase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
umed. Valerius fu străbătut de un fior. — Mă întreb ce l-a apucat pe împărat de te-a pus să lupți cu Skorpius. — Un vis... A avut un vis, răspunse Valerius aranjându-și ocrea pe picior. I se păru că simte mireasma de verbină și lavandă a Velundei, care venea în fiecare noapte în cămăruța lui de la Ludi și îl îmbrățișa, șoptindu-i cuvinte pe care nimeni altcineva nu trebuia să le audă, cuvinte tainice precum riturile cultelor misterice, pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ea, nu mai cheamă mângâierile cândva transparente și naive. Ironie N-ai să petreci vara aceasta cu mine, nu va fi nici nuntă nici moarte rochia mea albă și-a pierdut candoarea acestor mari sărbători. Nici nuntă să ne învăluie mireasma credinței, nici cucernica îngenunchere în fața morții. Este și acesta un portret a trecut ca o ironie ca frunza a apărat floarea de ploaie și furtuni, de soarele pătimaș, ce ne adoarme obosiți la amiază, de iarna aceasta cu veselia pierdută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în mâna lui ca niște pitici. Era un fel de Dumnezeu înfierbântat, în lumea lui de slavă, strălucitoare și suavă. Azi la cimitir eu și Minel am fost întâmpinați de iarba crescută înaltă și păgân împodobită cu flori răstignite în miresme, Imnuri înlăcrimate păreau crucile cu fața brăzdată de ploi. Este vecernie și clopotul nu bate. M-am reîntors la casa lor, să mai respir aer de biserică și de omenie, Doamna va aduce dulceața aromată de gutuie. Acum stau amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
eu n-am băut avar din licoare, nu m-am îmbătat. Angela, vara mea, de mică înțelegea suferința; fără mare popas, am rămas cu tristețea somnului greu, respirând odată cu trupul și sufletul ei și al meu. Simțurile nu mă înșeală, mireasma lor mă învăluie protector ele îmi spun dacă trăiesc sau o să mor, dacă sunt mințită frumos, ca firul ierbii mătăsos, ruginit de vreme ca în albastrele poeme chemat de condeierii bătrâni în pagini de suflet stăpâni. Marea iubire nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
legate de vacă, mamă, grindă sau nevastă. Concomitent, acest muncitor posedă cu briliant dramatism și ceea ce-aș numi parfum isteric, mai ales vara. Prin mijloacele de transport În comun, de la o criză existențială la alta, sau chiar În parcuri, mireasmă prin care-și face-un loc În lume, În viață, În tramvai, mai precis creează un gol circular În juru-i, aproape perfect, care este, pentru el, sinonim cu Prima Regulă de Viață. Și de ce scriu aici despre muncitorul român, veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și iarba să nu fie atât de înaltă, de umedă, de cărnoasă. Aș fi vrut să văd iarăși flori, să mă plimb pe câmpii, asemenea celor din Tamluk, să simt briză sărată sau vânt uscat de deșert, căci aburii și miresmele acelea vegetale mă înnebuniseră. Eram singur cu cei trei servitori și paznicul bungalow-ului, și când pica vreun călător, inspector la vreo plantație de iută sau departament-agent, sau negustor de ceai în drum spre China, beam împreună o sticlă de whisky
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de Graalul care ne-a fost nouă ursit să-l căutăm. Să-l căutăm și să-l găsim! adăugă ridicîndu-se. Îi strânse mâna și porni agale, lăsîndu-și ușor capul pe spate, ca și cum de-abia atunci ar fi ajuns până la el mireasma florii de tei. Porto de Andraitx, august 1975 ---------- Mircea Eliade ȘANȚURILE - N-are să plouă, le-am spus. Dacă ne ajută Dumnezeu și Maica Domnului, în noaptea asta o găsim. Dar eram puțini, vreo douăzeci. Lixandru, cu nepoții, Popa, dascălul, restul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]