6,081 matches
-
copac, adică renunț area la avioanele lui Băsescu și să-l determinăm să-și întoarcă privirea spre nevoile reale ale poporului. PARTIDELE LOCALE și șefii lor A fost un fel de viitură politică, fără încrâncenări locale și fără prea mare miză pentru locuitorii acestui județ atenți doar la prestația (bună) a Gabrielei Crețu care ne va reprezenta la Bruxelles. Au fost alegeri fără campanii electorale, așteptându-se totul de la bidiviii din frunte, cheltuindu-se pentru pomeni conjuncturale minimum posibil sau deloc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
orice tip: prezidențiale, parlamentare sau locale, la acestea adăugându-se diverse campanii agitatorice, cum a fost, de exemplu, cea făcută pentru referendumul consultativ privind republica prezidențială. Controlul politic asupra televiziunii în aceste perioade este foarte mare, aproape total, pentru că și miza e pe potrivă. „Carul” hârbuit din dealul Schinoasei devine un puternic și de temut instrument în manipularea opiniei publice. Exemplul cel mai concludent și la îndemână este prestația TVM în alegerile prezidențiale din toamna lui ’96, când partizanatul fățiș al
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o tentativă de scindare a Uniunii Scriitorilor, „fieful naționaliștilor români” - o instituție considerată ca având o atitudine rezervată față de actuala conducere de vârf din Moldova. „Castrarea” acesteia în beneficiul unor interese politice autoritariste, în perspectiva alegerilor prezidențiale viitoare - iată adevărata miză a inițiativei druțiene. O inițiativă care pare că se va stinge rapid, asemenea unui foc de paie, deoarece „lista lui Druță”, în mod evident, nu are cum să adune nume importante ale literaturii locului, chiar dacă, la început, se vor vântura
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este cauza principală a încremenirii noastre pe „scara evoluției” politice și instituționale. Și primii care ar trebui să se schimbe, să-și evalueze propriul demers cu exigență și curaj, sunt chiar intelectualii. Nu lupta iluzorie cu „europeniștii” și postmoderniștii este miza acestor timpuri, ci oprirea valului restauraționist care ne pune pe cap căciula asiato-comunistă cu clape. Nu poezia fără rimă a unui debutant trebuie să ne provoace supărarea sau chiar furia, ci faptul că bustul lui Andrei Lupan, un ideolog sovietic
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
exerseze magistral de-a lungul Întregii sale vieți. În felul acesta, am introdus un criteriu extraestetic În judecarea valorii estetice a jurnalului. Însă un astfel de criteriu se motivează, pentru că identitatea artistică a jurnalului provine și din altceva decât din miza pe ficțiune. Ea provine din tensiunile nerezolvate dintre autor și realitate. Însăși această strategie - inconștientă - ascunde, poate, unul dintre mobilurile ținerii jurnalului intim. Între plăcerea de a scrie și greutatea de a scrie se interpune ceva misterios, o forță care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acumulare de senzații, de experiențe, Într-o complicitate crescândă cu autorul, plăcerea comprimării, a redactării fragmentare se descătușează instantaneu. Ea Înseamnă și trecerea unei probe de virtuozitate, de elasticitate a gândirii și a scrierii - un document al dexterității autorului. În ciuda mizei mari a oricărui jurnal - Însăși viața celui care scrie -, unitățile sale de transpunere sunt mai apropiate de instrumentele farmaceutice. Ele intră În logica acestui tip de discurs, care propune fără să conchidă, care se mulțumește cu sugestiile parțiale: contabilizarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Câți savanți respectabili nu par să aibă concepții mult diferite în raport cu cele ale unui copil de școală, atunci când abordează o temă politică, istorică sau națională mai sensibilă, cu rezonanțe identitare! Din asemenea motive, cartea Cătălinei Mihalache nu are doar o miză științifică. Analiza subtilă a practicilor didactice ne invită și la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare note definitorii, iar educatorii consideră că timpul dedicat de către elevi repetării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu a fost concurată, în ultimele decenii, de nici un alt eveniment similar. Deși s-a dorit un consens general nepartinic, celebrările au fost marcate de acerba competiție electorală din România acelui an. În același timp, în Republica Moldova s-au activat mize identitare disjuncte, Ștefan fiind aici, cu precădere, un simbol al independenței statale, apt să alimenteze atât curentul naționalist românesc, cât și discursul istoric regionalist, al moldovenismului 1. Autoritățile române au investit mult în "Anul Ștefan cel Mare", inclusiv în evenimente
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lemn și să recompună o imagine ceva mai apropiată de cea reală a cruntului luptător care a condus Moldova timp de 47 de ani"9. Pledoaria pentru trecut a venit prompt din mediul profesional istoric și patrimonial, criticându-se superficialitatea, mizele foarte lumești și lipsa de reverență față de un asemenea simbol istoric și spiritual 10. Un grupaj de opinii ale istoricilor din România și din Republica Moldova, solicitați să argumenteze posteritatea pozitivă a voievodului, constituie poate cel mai reprezentativ răspuns al istoriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și mai mult de sprijinul partizanilor din Moldova, cei care aduceau apoi lui Ștefan "adeziunea" întregii țări, "adică a Marii Adunări (s.n. C.M.)"82: titulatură mai potrivită în timpul comunismului, decât în Evul Mediu. Expunerea "politicii interne" a devenit aici o miză categoric mai importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost, în realitate, vizat în acest decupaj, ci "puterea centrală", în jurul căreia "clasele sociale" se grupau din motive uneori patriotice. Marea boierime, de pildă, obiect principal al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
politic"113. După un excurs asupra politicii de alianțe antiotomane, povestirea continua cu o țesătură de fapte din anii 1470-1474, în special conflicte cu tătarii (bătălia de la Lipnic, plasată în 1469 sau în 1470) și cu Radu cel Frumos. Dar miza lor depășea simplele neînțelegeri între vecini, vizând o adevărată competiție pentru gurile Dunării. În acest joc de putere, confruntările de la Brăila, Soci, Vodnău și cetatea Dâmboviței erau invocate într-un ritm alert. Iar autorii anunțau că "luptele vor continua în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aduse acestuia din urmă s-a aflat și absența unei expuneri mai consistente despre personalitățile definitorii ale istoriei naționale, inclusiv despre Ștefan cel Mare. A fost un reproș atât de insistent încât, până la urmă, editura și l-a asumat 123. Mizele polemicii au fost însă mult mai complexe, vizând însăși conceptele de "manual alternativ"124 sau de "reformă a învățământului". În plan politic, a fost o ocazie de a se pune la îndoială competențele ministrului Andrei Marga. S-au licitat până la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încheiau apoteotic tot cu Adunarea unionistă de la Alba Iulia. O altă noutate se referea la "statul național unitar", numit acum și "România Mare"48. Pentru elevii de clasa a VIII-a, manualul descria evenimentele dintr-o perspectivă mai atentă la mizele locale decât la cele internaționale, "Războiul pentru întregirea neamului românesc" fiind urmat, în obișnuita logică cronologic-cauzală, de "Marea Unire din 1918 și importanța sa"49. Pentru liceeni, evenimentele au fost prezentate într-o expunere saturată de informații și derutantă prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
le-ar fi aparținut, deci, în totalitate. Despre mijloacele de realizare se discuta foarte puțin. Se adăuga însă, pe neașteptate, o frază justificativă din arsenalul "luptei pentru recunoașterea unirii". Cititorul era informat, fără a fi în prealabil prevenit despre uriașa miză internațională a acestor afirmații, că "deplasarea armatei române în provincii s-a făcut doar la chemarea organelor reprezentative ale populației românești și numai atunci când hotărârea unanim aprobată a populației majoritare a fost pusă în pericol de vreo posibilă intervenție armată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
liniștea nu venise. Ea se găsea încă în război [...], trebuia să cucerească și să păstreze ceea ce i se cuvenea [...], să ducă lupta pe două fronturi (s.n. C.M.)", la Tisa și la Nistru 78. Aceste fronturi erau descrise pe larg, cu mizele strategice, cu dispunerea trupelor noastre în teritoriu și cu toate operațiunile militare importante. În expunerea lui Kirițescu, campania din Ungaria era un segment foarte vizibil al războiului pentru unire, nu un simplu incident ulterior "păcii" de la sfârșitul anului 1918. Manualele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
stabile, drept care Berthelot insista ca ele să intervină și dincolo de Prut, "să repună ordinea în Basarabia, mai ales pe căile ferate". Convins de labilitatea guvernului și de scepticismul comandanților militari români, Berthelot nu părea să fi înțeles de la început gravitatea mizelor politice aflate în joc114. Mai mult, generalul francez bănuia că intervenția preconizată "va declanșa, cu siguranță, în Rusia, noi și aspre acuzații" (nedrepte) astfel încât și-a oferit intermedierea, pentru a da un plus de credibilitate inter-aliată115. Acesta era totuși un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aduse de unire. Serbarea școlară: un exercițiu identitar Practicile comemorative din mediul școlar fac parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare la fel de consistentă ca lecțiile sau examenele formale, dar cu mize academice aparent nesemnificative. Ele nu fixează informații verificabile, ci emoții, atașamente, atitudini, opțiuni identitare și forme consensuale de a le exprima. Cunoștințele "științifice" vehiculate cu acest prilej nu depășesc, de obicei, conținutul obișnuit al unei lecții de istorie, doar îl
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
militantă "Astra" își asumase formal "răspunderea sărbătoririi zilei de 1 decembrie, în cadrul despărțămintelor, în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș"219, declarând-o apoi zi specială a asociației 220. Astfel s-a instituit o adevărată tradiție a devoțiunii publice ardelene dincolo de mizele politice ale momentului pentru simbolistica respectivei aniversări. În 1928, s-a exprimat în mod repetat intenția aniversării celor 10 ani de la unire. Până la urmă, nu s-au mai întreprins acțiuni comemorative de amploare, dar s-a revenit la prima formulă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acei ani (ciocolată, detergent, mașini). Forța acestui trecut, care se lasă atât de greu îndepărtat, se alimentează, în primul rând, din memoriile individuale și de grup, care îl invocă perseverent, reașezându-l pe placul unora sau altora. În ultimele decenii, mizele publice ale rememorărilor au produs și ele mesaje cu efect deja verificat, ajunse în țesătura mereu actualizată de amintiri personale, de povești familiale sau colportaje aleatorii. Între reconstituirile oficiale și poveștile de viață din comunism se deschid încă falii și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
puțin la ceea ce a fost de fapt atunci și mai mult la starea de instabilitate economică și socială din postcomunism. Totuși, politica externă albaneză nu a fost mereu atât de izolaționistă pe cât pretindea propaganda internă, concesiile fiind motivate de serioase mize financiare. Mai exact, liderii albanezi și-au vândut destul de scump bunăvoința, căci până la marea ruptură de Uniunea Sovietică, aceasta "contribuise" la bunăstarea țării cu o sumă ce reprezenta "30% din bugetul Albaniei"76. Recunoașterea "colaborării" cu URSS-ul este iarăși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
viață și încurajarea unui anume consumism. Aceștia au fost anii marilor speranțe, ai unei anume încrederi în regimul comunist, când până și prezența trupelor sovietice nu stânjenea așa de mult, iar socialismul părea o opțiune politică credibilă. Povestirea insista pe mizele economice ale timpului și pe soluțiile politice inadecvate, chiar brutale, care au dus la ridicarea zidului Berlinului: o experiență stranie și traumatică pentru germani, cei care au resimțit cel mai acut absurditatea "războiului rece". Manualul în discuție se remarcă prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elemente specifice, de fapt, viziunii vestice asupra lumii: slaba productivitate economică, lipsa produselor de utilitate zilnică, insuficiența și proasta calitate a locuințelor, alcoolismul 104. În contrast cu aceste deficiențe, sistemul de învățământ era înfățișat într-o manieră admirativă, care nu ignora însă mizele politice și propagandistice ale școlarizării masive 105. Până la urmă, descrierea mai amănunțită a distrus scopul inițial al povestirii, acela de a convinge cititorii că Celălalt este dușmanul total, antimodelul lumii libere. Oricât de imposibilă părea la începutul "Războiului rece", pacea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o faimă proastă, de instrumente ale propagandei. Manualele socialiste au fost văzute ca un rău inevitabil, apoi necesar, dar niciodată scutit de suspiciunile adulților, înzestrați cu o altă memorie istorică. Cele postcomuniste readuceau, în sfârșit, în prim-plan, toate marile mize identitare, fie și conflictuale ale fiecărei națiuni. Aceste grave adevăruri, recuperate după decenii de interdicții și distorsiuni, nu puteau fi expuse de o manieră frivolă, colorată și negociabilă, ca în manualele occidentale. Ducând povara unor repovestiri atât de importante, manualele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Aur" au putut apela la niște impresii vii, desprinse, și ele, de interpretările oficiale. Aparținând unor generații diferite, ambele categorii și-au protejat identitatea de constrângerile didactice, prin recursul la propriile configurări istorice, investite cu forța experienței individuale. Până la urmă, miza întregului itinerariu propus în acest capitol prin fragmentele de manual sau de istorie orală a fost comunismul altora; mai precis, devoalarea unor reprezentări divergente, care se ignoră reciproc, din cauză că pretind o anume exclusivitate. Ne referim, deopotrivă, la discursul didactic, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu spațiul alocat celebrării: Alba Iulia, devenită un personaj în sine. Atașamentul urmașilor s-a putut astfel replia spre o localitate sau o întreagă regiune, ei nemaifiind nevoiți să conștientizeze complexitatea evenimentelor propriu-zise. Analiza reprezentării istorice a comunismului și a mizelor sale identitare s-a dovedit a fi mai problematică. Definirea unui regim este o operațiune dificilă și prea puțin încurajatoare ca să cultive atașamente. Rămâne o noțiune abstractă, vulnerabilă la simplificări radicale. Dimpotrivă, personajele istorice sunt simboluri mai accesibile, ușor de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]