3,510 matches
-
ele, precum și după distribuirea accentului pe aspectul pragmatic, simbolic sau structural. Autorul sintetizează pluralismul teoretic în patru perspective: comportamentistă, structural-funcționalistă, interacționistă și dialogică. Primele două disociază comunicarea de politică, privilegiind comunicarea și aspectele pragmatic și structural, în timp ce ultimele două perspective mizează, mai curînd, pe consubstanțialitatea politicii și comunicării, privilegiind, în același timp, aspectul simbolic, dar și cel pragmatic. Primele două pleacă de la o concepție a comunicării centrată pe transmisie și circulație de informație sau, pentru a utiliza termenii lui Quéré, pe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Brașov, București, blocase definitiv această reîntoarcere. Dar, având dinaintea ochilor experiența Europei Centrale, unde restaurarea unei societăți libere începuse deja, demolând bucată cu bucată, ca pe un alt Zid al Berlinului, structurile de putere ale vechiului regim, echipa CFSN a mizat fără ezitare pe continuitate. Noul regim de la București putea crede că fusese acceptat cu o asemenea incredibilă viteză, ba chiar susținut, și de către sovietici, și, în interior, de către aparatul de putere al regimului comunist activiști, ofițeri ai Armatei și Securității
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de slugă, în care „boierul” Mirel Azan îi propune soției lui să se vândă bancherului Schwartz. Caracterele nu au cu adevărat pregnanță, autorul mizând mai mult pe vivacitatea replicilor, pe „spiritualitatea” lor, pe ambiguitatea situațiilor. Sub coasta morții, a cărei acțiune este plasată în Iașii anului 1917, intenționează o antiteză scenică a lumii tranșeelor și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
se face simțit programul de corelare cu ideologia promovată. Adesea literatura ajunge un instrument, o ilustrare nedisimulată a opțiunii ideologice. Scriind din mers, adoptând opinia conform căreia tendința socială trebuie să fie preeminentă, redactorii, colaboratorii pleacă, cvasipublicistic, de la actualitate. Se miza pe posibilitățile naturalismului, orientare înțeleasă inexact, considerată o garanție de sinceritate, de autenticitate. Așa-numita „felie de viață”, „documentele omenești”, prin care pot intra în atenție zone umane ignorate, disprețuite până atunci de literați, reprezintă o țintă și un tipar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496 Evreii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vieți fericite, cum le ține predici și pozează în om evlavios. Este din nou o critică indirectă la adresa clerului superior care permitea unor astfel de impostori să se cufunde în abuzuri, să transforme elementul sacru în ceva vandabil și să mizeze, permanent, pe inocența, incultura și setea de senzațional a mulțimii. Deși am evidențiat pierderea moralității în spațiul eclesial, surprise de Giovanni Boccaccio sau de Geoffrey Chaucer, poate și datorită faptului că aici ea trebuia să fie cu precădere prezentă, deoarece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorinței. Adevărata magie în text nu ține de dispariția stâncilor, ci de schimbarea atitudinii pretendentului, care devine la fel de miraculoasă ca și cea a cavalerului din Povestirea târgoveței din Bath. Magia convertirii sufletești se dovedește mult mai complexă și pe ea mizează naratorul pentru a impresiona. „Magia umană nu este nimic altceva decât puterea ființei umane de a se schimba.”832 Cu toate că este fidelă, virtuoasă, sinceră și oarecum capabilă de jertfă, Dorigena, ca de altfel și celelalte personaje din tipologia donnei angelicata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sale nu prezenta enigme. El folosea limbajul gândirii comune. Nu exista nici o aluzie mistică, nici o referire la ceea ce nu poate fi spus. Ceea ce nedumerea era folosirea de exemple pitorești care în ele însele erau ușor de înțeles, dar la care miza (the point) urmărită putea scăpa. Era ca și cum ai asculta o parabolă fără să fii în stare să extragi morala ei.“5 O relatare convergentă a fost furnizată de către doi dintre studenții lui Wittgenstein din aceeași perioadă. Ei își aminteau că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o responsabilitate a „atitudinii”. „Jumătatea e mai mai mare ca Întregul.” (paradox cu origine necunoscută) Fără Îndoială că valabilitatea acestui paradox se probează În probleme ale vieții sufletești: de ex. cel care-și consumă dintr-odată Întreaga energie și calitățile, mizînd pe o singură carte, este adesea În inferioritate față de cel care acționează cu prudență, rezervîndu-și jumătate din forțe pentru o eventuală nouă Încercare. La fel se poate spune și despre cel care se lasă lesne convins de promisiunile cuiva: va
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
recunoască (respectiv, să coopereze unul cu celălalt). Aceasta s-ar putea întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea înțelege (ceea ce nu este posibil pentru că sunt interogați separat) sau dacă ar avea încredere unul în altul (adică dacă ar miza pe faptul că niciunul nu va recunoaște). Deoarece, însă, nu sunt siguri că celălalt nu va recunoaște, cea mai bună soluție este să recunoască fiecare, ceea ce face ca amândoi să piardă. Pe scurt, acționând în interesul propriu (necooperant), fiecare inculpat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
H. Rheingold, 2005): este o ilustrare clasică "a problemei ridicate de necesitatea de a contribui la asigurarea unui bun public în fața tentației individuale de a ceda în fața interesului individual. Ar trebui, oare, ca vânătorul să rămână cu grupul și să mizeze pe o șansă mai mică de a prinde o captură mare pentru întregul trib sau să se despartă de grup și să urmărească perspectiva mai sigură de a aduce un iepure acasă propriei familii?" (idem, p. 68). 26 Aceasta înseamnă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din unitate a unor componente sau a documentației firmei, în primul rând, trebuie să ne asigurăm că ele nu conțin date importante ale firmei. Este mult mai recomandat ca datele aflate pe unele suporturi să fie distruse, decât să se mizeze pe discreția specialiștilor. Costă mai mult, dar e mai sigur. „Cârpirea” softului este o altă problemă importantă. Sunt cazuri când trecerea peste un punct din program va duce la funcționarea lui corectă în continuare, dar nimeni nu știe exact cum
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atunci când sistemul se defectează sau nu funcționează la parametrii așteptați. Sunt cunoscute suficiente mici necazuri din lumea calculatoarelor, numai că producătorii de sisteme n-au nici un interes să le popularizeze, fie din dorința de a nu-și păta reputația, fie mizând pe faptul că ele nu vor fi ușor sesizate. Aproape că a devenit o regulă supraestimarea caracteristicilor calculatoarelor. Vânzătorii sunt, de cele mai multe ori, nesinceri sau prea încrezători în produsele pe care le comercializează, imboldul venind de la producători, ce își prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la asta, se poate întâmpla oricui... Locutorul nu ia în serios problema interlocutorului. Doriți să adăugați ceva?/ Mai explic o dată?/Să repet? Locutorul își exprimă disponibilitatea de a se raporta la feedback-ul interlocutorului. Utilizarea prenumelor, a supranumelor (poreclelor) Locutorul mizează pe relația apropiată stabilită cu interlocutorul. Folosirea citatelor/invocarea numelor unor personalități Locutorul dorește să-și asigure credibilitatea în fața interlocutorului. Îți amintești când...? Locutorul dorește să sublinieze relația "personalizată" cu interlocutorul. N-ar trebui să vă spun asta.../ Sigur, asta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-a spulberat speranța unei vieți liniștite...). Imaginativă de felul ei, preocupată de detalii, pregătește un plan minuțios (,,haiducul” în timp i-a indus respect și frică). Mizând pe faptul că fratele mai mic (era căsătorit într-un sat vecin) se înțelegea foarte bine cu victima, se duce la el acasă, îl roagă să o ajute, să o susțină în demersul ei, în fapt îl manipulează. Ajunsă acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în operația de excavare arheologică a eului liric - prind corp prin evocarea, similipillatiană, a toamnelor, viei, gutuiului, a bunicilor, ca și a universului formativ livresc (Hans Christian Andersen, Frații Grimm, Walter Scott, romanticii francezi). Evocarea, mizând mai mult pe muzicalitate decât pe imaginea vizuală, e mai pregnantă în rememorarea anotimpurilor, percepute în tradiția vergiliană a lui Vasile Alecsandri, însă într-o expresie la nivelul poeticii parnasian-simboliste. În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
beneficii al companiei are un cost prea ridicat în afaceri. Rareori o condiționare a performanței duce la creșterea beneficiilor. Din păcate, în unele companii, managerii așteaptă creșteri ale motivației și performanței ca urmare a creșterii beneficiilor. Nu ar trebui să mizeze pe asta. În timp ce beneficiile atrăgătoare ajută companiile să atragă oameni capabili, un plan de beneficii bine gândit nu va crește motivarea și performanța decât dacă există condiționări ale performanței asociate cu acest plan. Până și popularele planuri de înființare a
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un sceptic care alege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
sau nu trebuie să se țină cont de acest lucru? Cine rezolvă conflictul dacă nu există nici un fel de regulă? De aici și până la instituirea unui arbitru nu mai este decât un pas. Sau ne putem baza pe moralitatea individului, mizând pe faptul că poate acesta își va da seama de nevoile celuilalt și va accepta să le dea prioritate? Însă modelul pe care este construit Homo Oeconomicus la clasici nu este în măsură să ne facă să tragem astfel de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
natura sa care îl fac să se intereseze de soarta celorlalți”, dar tot el spunea că acesta nu urmarește decât maximizarea profitului cu minimum de efort, și că în acest demers este foarte rațional și perfect egoist. Nu se poate miza pe atitudinea de moment a individului, el trebuie să respecte anumite reguli formale “care au doar un caracter instrumental, în sensul că se așteaptă că ele sa fie de folos unor indivizi încă necunoscuți, pentru scopurile în care acești oameni
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sale nu prezenta enigme. El folosea limbajul gândirii comune. Nu exista nici o aluzie mistică, nici o referire la ceea ce nu poate fi spus. Ceea ce nedumerea era folosirea de exemple pitorești care în ele însele erau ușor de înțeles, dar la care miza (the point) urmărită putea scăpa. Era ca și cum ai asculta o parabolă fără să fii în stare să extragi morala ei.“5 O relatare convergentă a fost furnizată de către doi dintre studenții lui Wittgenstein din aceeași perioadă. Ei își aminteau că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și discreția coexistă, în incursiunile de istorie literară D. cultivă incidental frazarea cu ștaif literar, grațiozitățile metaforei, mizând în schimb pe exactitate, măsură, acuratețe. Circumspectă, dar nu lipsită de îndrăzneală în formularea unor ipoteze, riguroasă până la pedanterie și pertinentă în intențiile atent centrate, practică o investigație densă, impulsionată și de pasiunea documentării. O preocupă ecourile, „modelele”, efectele înrâuririlor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]