5,593 matches
-
ideea calculului pesimist, ca la Hobbes: tirania nu-și poate afla originea nici în starea naturală, nici în contractul social. În interpretarea optimistă a naturii umane, contractul nu servește numai în scopul securizării vieții și proprietății, ci și în scopul moralității, dat fiind că proprietatea este fundamentul vieții morale. Dacă monarhia absolută e văzută ca o stare de război, aceasta este pentru că orice îngrădire a proprietății (în ambele sensuri) este pentru conștiința puritană un atentat la fundamentul moralității (pentru Locke, conștiința
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și în scopul moralității, dat fiind că proprietatea este fundamentul vieții morale. Dacă monarhia absolută e văzută ca o stare de război, aceasta este pentru că orice îngrădire a proprietății (în ambele sensuri) este pentru conștiința puritană un atentat la fundamentul moralității (pentru Locke, conștiința religioasă ține de proprietate, în primul sens al termenului). Puterea absolută nu numai că nu se întemeiază pe nici un drept, dar ea este ruina oricărui drept, fiind singura formă de guvernare care, în structura ei esențială, nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aceste legi rămân "abstracte", cum ar spune Hegel 94. Individul le recunoaște în forul său interior, dar nu recunoaște, în virtutea lor, dreptul și libertatea celorlalți. Obligația care decurge din aceste legi pentru fiecare individ nu este suficientă pentru a justifica moralitatea. Hobbes spune că obligația este constituită de conștiință - "legile naturii au de a face cu conștiința", spune el95 -, dar conștiința individuală nu este decât o opinie privată 96 sau o manieră de a judeca, iar aceasta s-ar putea dovedi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
așa, ar însemna fie că natura umană este "bună", fie că ea se transformă în societate, dar exemplul războiului civil demonstrează contrariul. Ideea de conștiință la Hobbes este mult prea îndatorată paradigmei mecaniciste pentru a înțelege în acest fel raportul moralității cu conștiința. Nu putem vorbi, la Hobbes, despre libertatea conștiinței ca despre un principiu liber de acțiune (omul nu este cauză primă), cu atât mai puțin despre o conștiință "politică" universală care ar fi condiția pentru interpretarea comună a legilor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că moravurile (manners) nu au alt fundament decât convențiile artificiale, iar acestea vor fi cu totul pierdute dacă se întâmplă ca oamenii să rămână fără suveran. Pentru Locke, dacă oamenii rămân fără suveran, ei au în legea divină însăși sursa moralității, iar acest lucru îi face sociabili, adică le furnizează suficiente "maniere" pentru ca ei să nu dorească să rămână în starea de natură. Dacă un guvern a înșelat încrederea oamenilor, obligația lor politică nu este abolită, ci numai suspendată, pentru că ei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rol primordial în formarea noilor familii. Iar pe lângă opțiunea și controlul părinților se adăuga un riguros control din partea comunității, a statului, a bisericii. Toate s-au străduit să impună reguli, scrise sau nescrise, care să mențină un anumit grad de moralitate și supușenie, mai ales în lumea satului. Până în zorii secolului XX domeniul matrimoniului a aparținut, cu precădere, bisericii, care s-a străduit pe toate căile și a uzat de toate mijloacele pentru a păstra privilegiul încheierii și controlării actelor ce
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții mai cu seama... nu suntem tocmai modele de moralitate: căci nici unul dintre noi nu se mai mulțumește nici cu zece femei”, spune Menandru, În versuri care ne sunt raportate de Strabon. Poligamia favoriza de asemenea și corupția fetelor minore care, de altfel, erau uneori vândute străinilor, Întreținându-se astfel
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
afectează scopurile și, pe de altă parte, firesc, s-a spus, cu referire la retorica lui Reagan, că a enunța un obiectiv nu înseamnă a îl atinge. Însă răspunsurile lui Reagan, în fiecare situație, ilustrează modalitatea în care "accentul pe moralitate poate influența argumentarea publică"598. Astfel, atâta timp cât publicul consimte că este mai constructiv să vorbești despre principii și scopuri decât despre caracterul practic al unei acțiuni sau despre mijloace, strategia propusă în contextul narativ al discursului rămâne "imună la majoritatea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
se descurca în viață"614. O poveste va fi apreciată din două puncte de vedere: atât potrivit unor criterii interne, de natură "estetică", cât și în baza unor criterii externe, ce țin de "adecvarea" (poveștii - adăugirea mea) la experiența și moralitatea publicului"615. Astfel, devine evident că cele două paradigme, "concurente, însă nu contradictorii"616 invită raportări diferite ale criticului retoric la discurs, în general, raportări ce presupun criterii de justificare și fundamente ale aprecierii, evident, diferite. Unul și același discurs
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
fost aduse, de la acuzele de ignoranță sau dezinformare până la militarism, nu au afectat în nici un fel nici popularitatea, nici credibilitatea președintelui american, întrucât "adevărul a fost apreciat în contextul poveștii, iar povestea a fost apreciată din perspectiva adecvării sale față de moralitatea populară și față de bunul simț"621. Astfel, nu putem ignora, zice Lewis, "atracția enormă"622 pe care forma narativă, mânuită cu artă, o exercită asupra noastră, a oamenilor. Însă, observă criticul, retorica lui Reagan se caracterizează, nu în ultimul rând
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
probleme în privința ambelor chestiuni de interes academic. În esență, criticul denunță, pe acest temei, pretenția lui Fisher, potrivit căreia paradigma narativă ar fi, dintr-un motiv sau altul, superioară celei raționale. Chiar dacă retorica lui Reagan se angajează profund în regimul moralității, punând accentul, cum am văzut, pe argumentele morale, în detrimentul "elitismului tehnic"628, iată că tocmai am constatat cum această retorică, în baza apelului la o unică macronarațiune, poate, în fapt, "periclita moralitatea publică"629. În orice caz, în urma examinării cazului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
retorica lui Reagan se angajează profund în regimul moralității, punând accentul, cum am văzut, pe argumentele morale, în detrimentul "elitismului tehnic"628, iată că tocmai am constatat cum această retorică, în baza apelului la o unică macronarațiune, poate, în fapt, "periclita moralitatea publică"629. În orice caz, în urma examinării cazului Reagan, încheie Lewis, nu reiese în mod suficient de concludent cum că paradigma narativă ar fi, într-un fel sau altul, superioară paradigmei raționale. Cu alte cuvinte, paradigma narativă "nu furnizează un
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
În orice caz, în urma examinării cazului Reagan, încheie Lewis, nu reiese în mod suficient de concludent cum că paradigma narativă ar fi, într-un fel sau altul, superioară paradigmei raționale. Cu alte cuvinte, paradigma narativă "nu furnizează un gen de moralitate sau un adevăr superior altor forme de discurs sau al unor combinații de astfel de forme"630. În final, William Lewis descoperă și alte neajunsuri ale viziunii teoretice a lui Fisher: presupunerea acestuia din urmă, potrivit căreia cele două paradigme
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Caracteristicile sunt legate de personalitatea indivizilor, de credințele normative și codul lor moral și de apartenența lor la "comunități imaginare".1 O măsură a capitalului social ar fi puterea corelațiilor dintre încredere, pe de-o parte, și mulțumirea față de viață, moralitate și identificarea națională. Pentru James Coleman (1990) "capitalul social este definit de funcția sa (...) Ca alte forme de capital, capitalul social este productiv, făcând posibilă atingerea anumitor scopuri care nu ar putea fi atinse în absența sa (...) ca alte forme
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
social este cea utilizată de European Values Study un sondaj pe scară largă realizat de European Values Systems Study Group (van Schaik, 2002). Chestionarul EVS a fost conceput să măsoare valorile fundamentale din diverse domenii ale vieții, precum religia și moralitatea, politica, munca, timpul liber, familia, căsnicia, sexualitatea ș.a.m.d. Cele trei valuri de sondare au cuprins din anii '70 până în 1999, treptat, tot mai multe țări europene, dar și Japonia, Africa de Sud, Statele Unite și Canada. După o scurtă descriere a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
European Values Surveys, Oorschot, Arts și Gelissen (2006) dau capitalului social o definiție aproape identică, ce cuprinde trei dimensiuni (rețele, adică participarea în asociații voluntare și sociabilitatea; încrederea, atât cea interpersonală, cât și cea instituțională; civismul, adică angajamentul civic și moralitatea, pe de-o parte, interesul politic, pe de altă parte). Autorii împart Europa în patru regiuni, nord (Suedia, Finlanda, Danemarca), vest (Austria, Belgia, Germania, Franța, Irlanda, Olanda și Marea Britanie), sud (Grecia, Italia, Spania și Portugalia) și est (Bulgaria, Croația, Cehia
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
avem conducători aleși de către popor (r = 0,148, p < 0,001, N = 2195). Nu trebuie să credem că cei mai competenți politic sunt neapărat și cei mai naivi. Din contră, ei sunt mai dispuși decât alții să recunoască faptul că moralitatea politicienilor ar fi foarte scăzută (r = 0,147, p < 0,001, N = 2195) sau că salariile acestora ar fi prea mari (r = 0,099, p < 0,001, N = 2195). 2.2.1.4 Competență politică și interacțiune socială Atitudinile politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să-și făurească viața după principiile morale primite de la părinți. Copiii încearcă să facă tot ce văd că fac părinții lor și cei mari de lângă ei. De aceea, orice gest, vorbire sau faptă a părinților să poarte pecetea adâncii lor moralități. Altfel, ei devin niște falși educatori, deoarece, cu toată dorința și stăruința depuse, munca lor nu va avea succes. încă din familie, urmând apoi să ne lămurim definitiv în școală, învățăm că totdeauna trebuie să ne rugăm. Cum zice Sfântul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pornind de la comportamente observabile. Viața poate lua turnuri neașteptate dacă nu-i oferi suficientă grijă. Ori grija pentru viață (viața de lângă tine ar trebui să fie mai importantă decât propria ta viață căci răul este contagios, transferabil, cuceritor) se numește moralitate. Dar moralitatea presupune urmarea unor principii morale. Filosofia vorbește despre morale, nu despre morală. Trebuie să admitem o pluralitate a sistemelor morale. Pare deconcertantă ideea că nici măcar în acest punct oamenii nu au căzut de acord. Însă în orice sistem
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
comportamente observabile. Viața poate lua turnuri neașteptate dacă nu-i oferi suficientă grijă. Ori grija pentru viață (viața de lângă tine ar trebui să fie mai importantă decât propria ta viață căci răul este contagios, transferabil, cuceritor) se numește moralitate. Dar moralitatea presupune urmarea unor principii morale. Filosofia vorbește despre morale, nu despre morală. Trebuie să admitem o pluralitate a sistemelor morale. Pare deconcertantă ideea că nici măcar în acest punct oamenii nu au căzut de acord. Însă în orice sistem moral ne-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care nu lipsește jocul atât de complicat al afectivității, astfel încât cititorul să-și recupereze funcția sa de om întreg, cu minte și suflet într-o lume din care sufletul a fost izgonit ca ineficient. Literatura te previne că dacă abandonezi moralitatea, abandonezi de fapt verticalitatea, civilizația, că poți involua până la stadiul de animal care se autodevorează. Cum s-a ajuns la nesocotirea valorilor, te poți întreba, și dacă mai există vreo cale de întoarcere. Savatie Baștovoi realizează și el o proiecție
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
negustorese de prăjituri care se trezește că binefăcătorul ei client îi lasă o sumă atât de mare fără să cumpere măcar o prăjitură... Singura lui constantă este nevoia de a crea. Singura lui componentă predictibilă este nevoia de a crea. - Moralitatea sub colții cumpliți ai foamei. Scriitorul intuiește că destinul său este să experimenteze stări extreme, dar încă nu știe că acestea îl vor propulsa cândva la altitudini pe care puțini oameni le ating. Hamsun va fi laureat al premiului Nobel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de meserie / 11 1.1.2. Conștiința ecologistă / 15 1.1.3. Constituirea eticii mediului / 18 1.1.4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]