3,559 matches
-
românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
artistul a identificat componenta artei bizantine existentă în monumentele medievale, din România. A recomandat-o cu ardoare, dar nu ca un element de împrumut lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare florale, se păstrează: mucenicii, în decor pe nișe, apostolii, înșiruiti la marginea bolții; iar pe perete sud
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
pictură reprezintă vechiul curent de pictură moldovenească, în care, ca și în arhitectură, miniatură și broderie, sunt destul de puternic conturate trăsăturile de tradiție bizantină. Fragmentele de pictură păstrate sunt de o mare sensibilitate plastică, existând aici primul ansamblu de picturi murale conservate din epoca premergătoare lui Ștefan cel Mare. Cercetătorul român I.D. Ștefănescu a emis ipoteza conform căreia imaginile Sfântului Gheorghe, a Sfântului Nicolae, a Sfinților Probus, Tarasios, Andronic, Bonifat și a Sfântului Nedelia au paralele stilistice în arta monumentală a
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
articolul Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi de tradiție postbizantină în Maramureșul istoric prezintă o comparație între iconostasele realizate de pictorul Alexandru Ponehalschi printre care și cel din Desești, încercând să urmărească evoluția stilistică a picturii acestuia.. În lucrarea intitulată Pictura murală maramureșeană, A. Pop Bratu redă programul iconografic al picturii parietale din Desești, într-o manieră bine structurată, cu detalii amănunțite. În cadrul aceleiași lucrări autoarea analizează trăsăturile caracteristice ale stilului picturii lui Radu Munteanu, unul dintre zugravii care au decorat interiorul
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
are 1,5 metri înălțime. Bani pentru lucrări de restaurare de la Ministerul Culturii nu s-au primit, cu excepția a 50.000 de lei, utilizați pentru refacerea acoperișului de șiță care era practic distrus și a reprezentat și cauza deteriorării picturii murale. Maria SPĂTARIU - Sângătin: pictura celei mai vechi Biserici de lemn din Sibiu este grav deteriorată (Ziarul Tribuna)
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni”, probabil cea ridicată de Antonie, egumenul mănăstirii
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
din 7329, era bizantină, adică anii 1819-20, și poartă următorul text, pe față: "„cu ajutorul Sfintei Troițe au ridicat această sfăntă cruce în hramu ...”" și pe lateral: "„7329 Nicolae Costa...”". În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din "„1843 iulie 22”". Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: "„Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”". Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: "„Acest sf: tablou sa plătit de George Balintescu și Cos: Balintescu. de L. Dimitrescu”". Cel din urmă semnat este desigur zugravul picturii murale. Tot atunci probabil a fost biserica ridicată pe fundație nouă, în aceasta fiind folosite pietre de mormânt din anii 1826, 1843 și 1864. Cu această ocazie biserica a primit aspectul unei construcții de zid, conform practicii din secolul 19 în
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin semnele de mutare păstrate. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe pereți. Biserica de lemn din Anghelești a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2004, având codul de clasificare . Biserica
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
se află în localitatea Măgureni, comuna Gușoieni, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserică a fost ridicată în 1766. În forma ei actuala, îmbrăcată în picturi murale exterioare și interioare în tradiție neoclasica, caracteristice spiritului de modernizare din a doua jumătate a secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20, este rezultatul renovărilor de la 1887, cu reveniri semnificative în 1931. Se distinge drept una dintre primele
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
După curățarea integrală a unor scene de pictură interioară s-au scos la iveală o pictură de un mare rafinament estetic. Sfinții militari sunt reprezentați în posturi marțiale. Sorin Ulea a remarcat o scenă interioară, din primul registru al picturii murale, plasată la vest de absida sudică, în care Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe este înconjurată de arhanghelii Gavril și Mihail într-o poziție de adorare. Arhanghelul Mihail are ochii ridicați spre cer și colțurile gurii coborâte, transmițând o
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
al XIX-lea menționăm pe arhimandritul grec Inochentie care a devenit în anul 1820 mitropolit de Ilicopoleos și pe ieromonahul Iosif Gheorghian (1864), viitor mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada administrării mănăstirii de către călugării greci s-a refăcut pictura murală originală în tehnica „a secco” (tempera), a fost adăugat un amvon baroc fixat în peretele nordic al naosului și un cafas în pronaos. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea au fost realizate prin ignorarea totală a concepției medievale a monumentului, rezultând astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate lucrări de restaurare a picturii murale în interiorul bisericii de către pictorii Ștefan Stroyni și V. Gallin, sub coordonarea lui I. Mihail, pictor specialist al Comisiunii Monumentelor Istorice. Aceste intervenții nu au păstrat decât parțial asocierea cu materialele și stilul original. Unele fresce au fost spălate și s-
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
serie de lucrări de restaurare ale bisericii monument istoric. După finalizarea cercetării arheologice (2000-2001), nivelurile pavimentului bisericii și al trotuarului exterior au fost coborâte la nivelul original. În perioada 2001-2002 s-au executat lucrări de conservare și restaurare a picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de cercetare inițiat de MLPTL, în colaborare cu Institutul de Cercetare PROCEMA din București. Intervențiile de conservare și restaurare a picturii murale au constat în următoarele: îndepărtarea reparațiilor cu diverse tipuri de mortare, injectare
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
perioada 2001-2002 s-au executat lucrări de conservare și restaurare a picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de cercetare inițiat de MLPTL, în colaborare cu Institutul de Cercetare PROCEMA din București. Intervențiile de conservare și restaurare a picturii murale au constat în următoarele: îndepărtarea reparațiilor cu diverse tipuri de mortare, injectare de adezivi minerali în zonele care prezentau desprinderi ale stratului de preparație, stoparea biodegradării, înlăturarea depunerilor groase de praf și fum de pe suprafețele pictate, îndepărtarea repictărilor din secolele
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit și cu o tribună. În naos bolta este pictată cu scene din minunile și patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
clădire din oraș, turnul a îndeplinit funcțiunea de punct de observație al pompierilor. Violentul incendiu din 1854 a pustiit întregul oraș Suceava, fiind distruse atunci acoperișul bisericii, cu acel turn fals plasat pe pridvor, iconostasul pictat în 1788 și pictura murală interioară. Acoperișul a fost refăcut de Mendel Eisenberg din tablă de calitate inferioară și a fost construit un fronton în partea de vest a bisericii. Iconostasul a fost înlocuit în anul 1876, cu un altul pictat în parte de pictorul
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, preoți fiind Pr. Nicolae Horga. După Revoluția din decembrie 1989, s-au efectuat lucrări de restaurare a turlei și exteriorului bisericii, încheiate în 1997. În anii 1996-2004 s-au efectuat lucrări de restaurare a picturilor murale interioare de către prof. univ. Nicolae Sava din București, pictor restaurator, ajutat de 18 studenți. Cu sprijinul financiar al dr. Michael Ronette (român stabilit în America), care a suportat 80% din costurile lucrărilor, s-a finalizat repictarea bisericii în anul 2004
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
în prezent mai existând urme din vechea pictură pe fațada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui Iesei) și pe turlă (câțiva sfinți cu aureolă în relief). Pereții exteriori au fost ulterior tencuiți pe celelalte laturi, pictura murală fiind deteriorată. Pictura murală interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
urme din vechea pictură pe fațada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui Iesei) și pe turlă (câțiva sfinți cu aureolă în relief). Pereții exteriori au fost ulterior tencuiți pe celelalte laturi, pictura murală fiind deteriorată. Pictura murală interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
mai află grafite de la sfârșitul secolului al XVII-lea, unele în limba latină, provenite din timpul ocupației polone de sub Ioan Sobieski (1691) - "Hic fuit Teophilus, Rex in 1691 Ponicz" și unele în chirilică, a unui oarecare Ioan Zugravul (1596). Pictura murală interioară a fost restaurată în anii 1996-2004 de către prof. univ. Nicolae Sava din București, pictor restaurator, ""în spiritul unui total dispreț față de momentul istoric"", fresca fiind grav alterată prin integrări cromatice masive și repictări. În pridvor și în pronaos se
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
în secolele 17 și 18 și reprezintă un ansamblu valoros. Altarul datează din secolul 18. Biserica din Kežmarok a fost construită în 1717 și este probabil cea interesantă din cele 5 biserici articulare existente încă în Slovacia., prin valorosul ansamblu mural conservat aici ca și prin frumusețea decorațiilor în lemn. Construcția este opera meșterului Juraj Müttermann din Popradu și are lățimea de 30.31m, lungimea de 34.68 m, și o înălțime de 20.60 m, având o capacitate de 1500
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
mai mare fiind clopotnița. Pe acoperiș mai apar mici turle de formă bulb cu cruci de fier. Stilul bisericii este baroc. Lângă clădire se găsește cimitirul, un turn clopotniță din secolul 19 și ziduri de piatră. Se păstrează câteva fragmente murale din secolul 18, iconostasul, precum și icoane din același secol. Două din turnuri au fost avariate în timpul primului război mondial, fiind reconstruite în 1920. Între 1968 și 1990 biserica a fost folosită atât de greco-catolici cât și de comunitatea ortodoxă. În
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
fost intercalată o travee), supraînălțarea turnului, înzestrat cu un foișor în console și cu o elegantă poală de ,prăștilă”, adosarea a două laturi suplimentare la nivelul absidei, precum și tencuirea interioară a bârnelor, însoțită de pictarea iconostasului și a întregii suprafețe murale; în 1800, zugravii ,ereu Mihail și Nicolae” primul identificat cu autorul picturii de la Certeju de Jos, iar celălalt cu Nicolae, artistul originar din Lupșa Mare) au executat împodobirea dulapului proscomidiar. În anul 1888, de-a lungul pereților de sud și
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]