73,760 matches
-
mare parte comun, fiindcă multe legături, si de multe feluri, s-au țesut prin ani între cele două prietene. Chloé fusese căsătorită cu Rémy, dar înainte de căsătoria acesteia cu el, Lăură avusese cu Rémy o legătură de patru ani. Rémy murise în urma unui accident, lăsând-o pe Chloé văduva și mama a unui fiu care este bun prieten cu Bernard, fiul Laurei din căsătoria ei cu Gilles. Dar Lăură divorțase de Gilles și acum are un iubit, pe Arnaud, bărbat căsătorit
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce au murit, ci să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri, care, am putea spune că au făcut toate cu chibzuință, cu înțelepciune și cu ajutorul Duhului Sfânt 28. Tot în acest sens, 23 Pr. Prof. M. Șesan
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
secondate de o dublură artistică. O pancreatită acută e vindecată prin "rugăciunea inimii", a doua soție trebuie să scrie, să păstreze vie amintirea primei soții, pe care n-a cunoscut-o și care i-a făcut viața imposibilă înainte de a muri, René compune o sonată după un moment de mare tristețe, autoarea își alină dorul de țară pictînd icoane în stil tradițional. Nu descrierea unei vieți noi este ceea ce oferă acest jurnal, ci mai degrabă efortul de a construi o viață
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
Cînd scriu acest jurnal viața mea s-a schimbat radical, dar gîndul la sinuciderea tatălui meu mă urmărește oriunde m-aș duce. E ceva eroic să refuzi viața cînd ea te silește la degradare, să putrezești de viu și să mori de două ori, nu o dată. în acel inel de timp cu sinuciderea tatălui meu stă ceva puternic, o esență conținînd chiar enigma vieții. A sta ochi în ochi cu tot ce are viața mai îngrozitor: acest lucru, în mod paradoxal
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
grupuri restrînse de profitori ai puterii, comuniștii și urmașii lor indenegabili, fasciștii și naziștii. Poate că va apărea cîndva o altă carte, intitulată Supunerea maselor sau, cel puțin, avînd ca subiect această provocatoare circumstanță contemporană... * Îi este mai ușor să moară omului neîmplinit decît celui sătul de satisfacțiile vieții, întrucît are simțămîntul că i se mai acordă o șansă. * Orice unicitate conține o aluzie metafizică.
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
al lui și te vei convinge, fără nici o legitimație că ai de-a face cu un scriitor!"), pentru ca apoi să insinueze că, el însuși ar putea fi, la urma urmelor, Feodor Mihailovici în persoană. Replica ezitantă a funcționarei ("Dostoievski a murit"), provoacă reacția promptă a lui Koroviev: "Protestez! Dostoievski e nemuritor!" Iată-l, așadar, pe eroul lui Bulgakov, în postura inedită, de comentator ad-hoc al lui Dostoievski. Nu întîmplător am ales ca introducere la prezentarea unei foarte serioase lucrări exegetice consacrate
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
adoptate în judecarea faptelor trecutului au ceva neverosimil. La fel de surprinzătoare au mai fost, la vremea apariției lor, doar jurnalele și evocările semnate de Jeni Acterian, Mihail Sebastian, Petre Pandrea și Ion Ioanid. Jeni Acterian, Mihail Sebastian și Petre Pandrea au murit însă de mult, iar Ion Ioanid trăiește departe de România. Annie Bentoiu este contemporană cu noi și, cu puțin noroc, poate fi întâlnită pe străzile Bucureștiului. Tocmai de aceea, altitudinea intelectuală a cărții ei ne găsește nepregătiți și ne uimește
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
arunce banii cu sacul în Valea Jiului, pentru a-i transforma pe mineri într-o armată privată a F.S.N.-ului? Nu e, oare, o răzbunare a râurilor secate faptul că tocmai în parohia lui Miron Cozma oamenii au ajuns astăzi să moară de sete?! Că e și destul circ în brusca îngrijorare pogorâtă pe chipurile altminteri zâmbitoare ale guvernanților, n-am nici un dubiu. Când eu văd pe geam că, la Timișoara, apa băltește pe străzi iar ministrul de resort mă anunță că
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
a formării de sens și a sedimentelor sensului originar". Căderea în Istorie s-a produs de-a lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Chipul și glasul de astă-seară vor trezi imaginea păstrată de fiecare, vor fi clopoțelul ce va scoate la iveală o comoară păstrată cu sfințenie". Gheorghe Cozorici a surîs și m-a îmbrățișat. Nu mult după întîlnirea de la Tîrgu Mureș a murit. L-am ascultat, așadar, spunînd Scrisoarea a III-a pentru ultima oară. Avea o asemenea emoție, ca la prima întîlnire cu acest text. Se lupta cu el descoperind parcă alte și alte sensuri. Au trecut șapte ani. L-am regăsit
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
ăsta a fost delirul -/ eu, copil cu părinții de lut,/ să fiu netrebnicul consumator/ de absolut./ Poate că steaua de pe care am venit/ s-a spart într-un firesc accident/ și ne-a înghițit stelarul noroi./ Poate că demult am murit,/ Numai că vestea nu a ajuns încă la noi/ Poate că am găsit ora, rotundă,/ întreagă,/ ca o inimă a timpului/ și dorm/ acoperit de secunde,/ apărat de trecere./ Poate că sunt în ora/ în care o să fiu mereu/ mai
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
poporul lui ce nu l-a cunoscut, ce nu a vrut să facă în folosul lui, cît a trăit, nici o jertfă spre a-i procura mijloacele subzistenței, ci l-a lăsat să-și tîrască viața în neagra mizerie și să moară în casa de nebuni?"). Pasajul lovea și în Junimea. De aceea, poate, în ulterioarele ediții Xenopol, s-a renunțat la prefață. Viitorul mare istoric (fost prieten, la Junimea din Iași, cu Eminescu) enunța și observații critice asupra textului ediției Maiorescu
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
că nu va fi unul exclusiv liberal. Astfel că îl păstrează pe Stelian Popescu de la naționali, pe dr. N. Lupu de la țărăniști și îl cooptează pe neliberalul Titulescu la Externe, iar pe Argetoianu de la averescani. Cînd la sfîrșitul lui 1927 moare Ionel Brătianu, regele neîncoronat al României, și îi urmează, la șefia guvernului, fratele său Vintilă, păstrează întreg vechiul cabinet de miniștri, încît Stelian Popescu va rămîne, și el, titular la Justiție, pînă la 10 noiembrie 1928, cînd vin la putere
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
momente... De hîrtiuța de cinci lei împrumutată, nu-i spusesem nici atunci și nu mai avea să știe de ea niciodată. Deseori, obișnuia să spună, între noi: "Les beaux esprits se rencontrent", iar eu, automat, făceam: "Et comment!" Cînd a murit, după accidentul din Deltă, am scris în memoria lui în R.L. articolul intitulat Destin sub formă de iepure. Trăsese într-un iepure din viteza mașinii, de unde accidentul. Ghinion... El care, după Hemingway, spunea să nu tragi niciodată din mașină în
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
imprimînd o tensiune negativă, distructivă. Sărăcia s-a instalat comod în traiul artiștilor. Iar tristețea, în sufletele lor. Deși sînt o avere cu multe carate, oamenii idolatrizează praful cărbunilor și nu strălucirea diamantului. Artiștii sînt prețuiți brusc și hiperbolizat cînd mor, uitați sau agresați cînd sînt printre noi. De aceea, poate, artiștii au obosit puțin să spună că rolul lor și al teatrului în cetate este fundamental, civilizator, că o țară cu o cultură și o civilizație îndoielnice se zbate neputincios
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
cum se întreabă unii pe alții: "Ce-a spus?". Asist și la descoperiri fabuloase și mă emoționez pentru tînăra mea vecină care se ține de scaun și murmură în barbă, la Hamlet, aproape de final: "Vai de mine, să știi că moare și regina!". Foaierele au farmecul lor, înainte, în pauza spectacolului și după. Comentariile extrem de pertinente și observațiile fine se amestecă cu voci stridente care strigă can-can-uri "citite" prin reviste "savante", intrînd cu bocancii în intimitatea artiștilor care tocmai își dau
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
s-a folosit de avantajele democrației pentru a încerca să o pună la index, poate că ar fi înțeles de ce televiziunile comerciale nu-l mai invită pe CV Tudor să-și expună mesajul electoral. Impresia lui Ion Cristoiu, că a murit democrația în presa din România fiindcă CV Tudor nu a fost invitat să se dezvinovățească sau măcar să explice care e gândirea lui, după primul tur al prezidențialelor, această impresie nu are legătură cu democrația. CV Tudor și-a tras cartușele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
care vidul ecranului îl provoacă, spaniolul Ventura Pons inițiază un joc narativ ce vizează un impact moral mai grav, dincolo de voința auctorială. Unor inși oarecare - inclusiv celui ce inițiază experimentul - li se oferă a doua șansă - anularea decesului iminent: A muri (sau nu). Islandezul Fridrik Thor Fridkrisson propune o incursiune în lumea labililor psihici, Îngeri ai universului, posibili martiri ce încearcă disperat să pună o ordine personală în iraționalul din jur. Atunci cînd nu mai sînt capabili de nici un fel de
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
orice eventualitate (Ed. Crater, 2000, cu 7 desene de Mihai Coman) ne propun o poezie mult mai interesantă și vizibil matură. Dialogul cu cititorul începe prin chiar primul vers sub semnul - doar aparent brutal - al morții: "În ziua când vom muri, totul va fi la fel [...] oricine îi va supraviețui oricui/ fiecare va putea trăi fără oricare dintre noi" ( Când vom muri). De altfel, apelând la aparențe, iluzii, vise, indiferență, probabilități sau ascunderea sub măști, poetul încearcă deseori să găsească fețele
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
Dialogul cu cititorul începe prin chiar primul vers sub semnul - doar aparent brutal - al morții: "În ziua când vom muri, totul va fi la fel [...] oricine îi va supraviețui oricui/ fiecare va putea trăi fără oricare dintre noi" ( Când vom muri). De altfel, apelând la aparențe, iluzii, vise, indiferență, probabilități sau ascunderea sub măști, poetul încearcă deseori să găsească fețele ascunse sau doar întoarse ale unei lumi extrem de nesigure, dacă nu chiar paradoxale: "Nu chiar totul este imposibil atunci când/ imposibilul devine
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
aproape spartan, pe care l-a impus moștenitorilor săi regele Carol. Nimic important nu se putea întreprinde fără aprobarea unchiului, care era de o strășnicie fără seamăn. Tinerii însurăței au avut șase copii, dintre care cel mai mic, Mircea, a murit la nici cinci ani. Și cel mai mare, cum cereau rigorile ceremonialului, a fost băiat (Carol), asigurînd familiei regale o binefăcătoare succesiune, mult dorită. Principele își îndeplinea conștiincios toate îndatoririle, a vizitat țara în lung și în lat, oprindu-se
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
inutil, voind să guverneze mereu, cînd nu efectiv atunci prin interpuși (de pildă, Al. Averescu în ale sale două guvernări din 1920-1921 și 1926-1927). Cînd boala (un cancer de colon) l-a împresurat, regele Ferdinand, știindu-și sfîrșitul apropiat (a murit la 20 iulie 1927), a voit să disipeze dihonia politică din țară, cerînd formarea unui guvern de uniune națională. A fost creat, la 4 iunie 1927, sub conducerea lui Barbu Știrbei, dar n-a durat decît 15 zile. La 21
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
1927 Ion I. C. Brătianu a decis ca țara să fie puternică politic la moartea iminentă a regelui, preluînd el conducerea guvernului. Însă destinul celor doi mari bărbați îi legase atît de strîns încît peste cîteva luni, la 26 noiembrie 1927, moare și Ioan C. Brătianu la numai 63 de ani, în urma unei banale laringite infecțioase. La sfîrșitul ediției pe care o comentez, editoarea, cred d-na Adina Kenereș, include selecțiuni din discursurile regelui Ferdinand după, probabil, ediția Vasilescu din 1930. Al
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
cînd lui Gheorghiu-Dej îi era efectiv frică de pericolul personalității lui Pătrășcanu, un autentic intelectual. Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au scăpat, în 1952, cu aprobarea lui Stalin, le-a organizat așa-numita deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o închisoare (de sifilis terțiar) sau într-un domiciliu obligatoriu sever. Doar Teohari Georgescu a fost lăsat să conducă o întreprindere tipografică, în calitate de director, murind, așa-zicînd, în patul lui. Zile amare le-a
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
organizat așa-numita deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o închisoare (de sifilis terțiar) sau într-un domiciliu obligatoriu sever. Doar Teohari Georgescu a fost lăsat să conducă o întreprindere tipografică, în calitate de director, murind, așa-zicînd, în patul lui. Zile amare le-a făcut și foștilor săi colegi ceferiști (D. Petrescu, Doncea, Vasilichi), garîndu-i pe linie moartă. În 1954, cum Chișinevschi și Miron Constantinescu începuseră să se agite pentru aplicarea și în PCR (atunci PMR
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]