4,818 matches
-
mai sus apare și un altul: psihologul poate face o analiză temeinică, amănunțită asupra corespondenței dintre activitățile organizației și compartimentele create în vederea realizării lor. Se știe că o asemenea corespondență este esențială, căci altfel asistăm la o serie de fenomene neplăcute: paralelisme în activitatea compartimentelor, birocratizarea lor excesivă, slăbirea responsabilităților etc. De obicei, se creează compartimente pentru fiecare activitate specializată a organizației. Nu este exclus însă ca activitatea principală, esențială, să fie subîmpărțită în mai multe subactivități pentru care să se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale organizației, spre ceea ce este bine încetățenit, bine fixat și structurat, știind că orice propunere de schimbare, de trecere spre altceva decât ceea ce a fost, produce neliniște; ca și la situația în care, pentru a evita riscurile și stările psihologice neplăcute ale unei eventuale nerealizări a obiectivelor propuse, se creează tot felul de „portițe” de scăpare în fixarea obiectivelor („dacă o vor permite condițiile”, „din motive independente de voința noastră” etc.). Toate aceste comportamente sunt determinate de unele dintre „mecanismele de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și grupală funcționează în detrimentul gândirii critice și independente. Beneficiile potențiale pe care le-ar putea aduce gândirea de grup (cele notate în tabelul de mai sus în coloana „avantajele gândirii de grup”) sunt înlocuite cu efecte negative dintre cele mai neplăcute (pasivitatea membrilor grupului, convergența prematură a membrilor grupului spre consens; escaladarea ascensiunii față de alternativa reținută). Asistăm, după cum precizează Janis, la deteriorarea eficienței mentale, la deformarea realității, la slăbirea judecăților morale. Un asemenea fenomen se produce atunci când grupul este centrat pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dietetic și economic al noilor alimente. Se expun apoi câteva modalități de preparare a alimentelor, precum și diverse procedee de a scăpa de unele particularități ale lor care stăteau, de fapt, la originea refuzului de a fi consumate (aspect și miros neplăcut). În încheiere se distribuie în rândul ascultătoarelor rețete tipărite de mâncăruri ce puteau fi preparate din alimentele respective. b. În varianta a doua, celelalte trei grupuri participă la o foarte scurtă informare în care se face legătura dintre economia de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți - prima este dimensiunea fericirii relative, datorită ei oamenii fiind mulțumiți, mai stăpâni pe ei, mai calmi, preocupați mai puțin de frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o valoare minoră. În acest context, munca repetitivă poate stimula mai mult decât cea creatoare. Se poate întâmpla ca la munca respectivă să se asocieze o serie de alte fenomene, tipuri de activități plăcute, în timp ce la cea creatoare, unele activități neplăcute, fapt care, de asemenea, crește valențele de motivare ale uneia și le scade pe ale celeilalte. Astfel, pe un muncitor repetitivitatea îl poate motiva, deoarece munca pe lângă diviziunea riguroasă a operațiilor îi oferă prilejul visării, conversației, chiar unor mici distracții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eventuale conflicte ne-ar putea ajuta să menținem trează motivația lucrătorilor. În caz contrar, ar putea apărea fenomenul frânării producției, cel al chiulului ca mijloace de apărare contra relațiilor negative din grup, absenteismul sau fluctuația forței de muncă, cu efecte neplăcute asupra productivității muncii. Așadar, psihologia organizațional-managerială este interesată nu de problematica motivației în general, ci de acele tipuri/ forme ale motivației care sunt proprii mediilor organizaționale. Psihologia organizațional-managerială trebuie să conștientizeze atât conducătorilor, cât și subordonaților faptul că orice activitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale într-un grup, vom asista fie la armonizarea comportamentelor, fie la conflictualizarea lor. Nu este deloc greu să ne dăm seama că funcționalitatea tuturor acestor surse generatoare de conflicte la nivel intragrupal se soldează cu efecte dintre cele mai neplăcute: comportamente neproductive cau chiar antiproductive, insatisfacții, nonconformism, devianță, marginalizare, rezistență la schimbare, disocierea și dezmembrarea grupului, chiar disoluția grupului etc. Remediul se află în compatibilizarea structurilor formale cu cele informale (prin diminuarea caracterului constrângător al structurilor formale, prin punerea de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încercarea de control total a resurselor comune (evident, o parte va fi întotdeauna dezavantajată în raport cu o alta care, prin mijloace ortodoxe sau mai puțin ortodoxe, se va impune în deciziile comune); neînțelegeri strategice, politice, macroorganizațional. Efectele sunt dintre cele mai neplăcute, începând cu neîncrederea reciprocă și terminând cu rupturile dintre organizații. În aceste situații, stabilirea unor reguli de jurisprudență ferme este de o mare importanță. Recursul la instanțele judecătorești constituie una din modalitățile frecvente de soluționare a conflictelor interorganizaționale. 4. Modele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
departamente). Uneori se recurge și la utilizarea diverselor forme perverse, ca, de exemplu, agresivitatea pasivă, adică frustrarea obiectivelor adversarului prin a nu face nimic, mai ales când activitatea unui department depinde de activitatea altuia. În acest stadiu apar efecte extrem de neplăcute: perturbarea totală a comunicării, dispariția coordonării dintre manageri, scăderea gravă a eficacității. Stadiul 5: rezolvarea conflictului. La un moment dat se ajunge la soluționarea conflictului sau la aplanarea lui. Soluționarea conflictului poate fi totală, ceea ce înseamnă că membrii grupurilor și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictelor (Cornelius, Faire; 1996; Tidwell, 1998), toți încearcă să contribuie la realizarea unui management corespunzător al conflictelor. Din multitudinea problemelor posibil de analizat referitoare la soluționarea conflictelor vom decupa doar câteva. 5. Soluționarea conflictelor Așa cum o stare afectivă, plăcută sau neplăcută, nu poate dura la nesfârșit, ci, pe măsura derulării, se transformă în contrariul ei, tot așa nici un conflict nu poate să se perpetueze la infinit. La un moment dat apar factori, condiții, presiuni care conduc la soluționarea lui, chiar dacă într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-i mai pot vedea și aprecia pe ceilalți. Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că într-o asemenea situație intră în funcțiune un fenomen pe care l-au numit workalholism, adică dependența față de muncă, cu repercusiuni dintre cele mai neplăcute în planul vieții sociale și personale. Asupra acestui fenomen ne propunem să stăruim în continuare. 4.1. Ce este workaholism-ul? 4.1.1. Apariția termenului și extensia fenomenului Termenul workaholism a fost creat prin analogie cu cel de alcoolic. Se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în posibile condiții de eșec. Workaholism-ul nu apare brusc și nici nu rămâne modificat pentru o perioadă determinată de timp. Dimpotrivă, el are o desfășurare procesuală, se instalează treptat, are perioade de debut, de creștere și accentuare, cu efecte din ce în ce mai neplăcute. Cei care s-au referit la dinamica workaholism-ului (Kanai, Wakabayashi, Fling, 1996; Oates, 1971; Sprankle, Ebel, 1987; Castro, 2004) arată că aceasta parcurge următoarele etape: prima etapă se caracterizează prin debutul discret (workaholic-ul își caută permanent preocupări legate de muncă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de condiții de muncă, mobbing-ul e cel mai des un mobbing de plictiseală/monotonie/subsolicitare. Explicația sa rezidă în faptul că agresorul alege de regulă un coleg ca țintă numai pentru a-și ocupa spiritul/mentalul, pentru a elimina senzația neplăcută de vid mental. Coordonarea și direcționarea angajaților este o altă cauză a mobbing-ului. Există o serie de superiori ierarhici care, deși surprinzător, printr-o conduită conștientă, reduc performanțele angajaților. Cum e posibil acest lucru? Răspunsul ne trimite la analiza unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ghideze și să-i protejeze. Au tendința de a-i idealiza pe alții (consultanți, bancheri, directori, persoane importante sau chiar persoane cu are sunt regulat în contact). Managerii depresivi sunt subiecți ai sentimentelor de neputință ca rezultat al unor relații neplăcute din trecut. Supărarea datorată acestei neputințe le poate cauza sentimente de vină, ajungând la un fel de „masochism moral”, căutând dureri psihice ca act de recuperare. Ei așteaptă ca alții să ia inițiative, ferindu-se de succes pentru a nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și a altor viețuitoare trebuie privită și tratată cu atenție deosebită, prin asocierea comportării lor neobișnuite și concomitente, întrun timp mai îndelungat și permanent, pentru a nu se ajunge la zvonuri și alarme false, care pot produce efecte negative mai neplăcute și mai mari chiar decât seismele însele prin provocarea de panică etc. În încheiere, o precizare absolut necesară: lucrarea de față nu se adresează specialiștilor, ci marelui public, având un caracter de informare și atenționare, spre a evita - pe cât posibil
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
ca și cei ai reprezentărilor sociale, sunt axați pe studierea „psihologiei omului de pe stradă”. Temele cercetate sunt cele legate de cauzele, pretinse sau percepute cognitiv, ale situațiilor din viața de zi cu zi sau de explicarea evenimentelor neașteptate, grave sau neplăcute pentru individul mediu. ν Fiecare dintre noi poate „atribui” sau „deduce” o cauză ori un motiv pentru o anumită stare de lucruri sau un anumit comportament; explicația poate fi găsită de noi Înșine, poate proveni de la semenii noștri sau poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tresăriri de conștiință, fie să ascundă studii serioase și uneori izolate (Hilberg, 1988). Rănile sunt Încă deschise, iar amintirile și mărturiile sunt Încă prezente. Victime ale nazismului, militanți comuniști devotați Înșelați de conducătorii lor: pentru toți este, chiar și astăzi, neplăcut și dureros să Încerce comparații. Însă ceea ce este important În plan privat, oricât ar fi de respectabil, nu trebuie să oprească munca istoricului sau a sociologului. „Comparația este un instrument de neocolit al cunoașterii; bineînțeles, ea produce similarități și diferențe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la „mobil“ și nici „trasul unui gât“ de cola în timpul unui concert nu ni se par vehicule de tranzit și acces la marea muzică. Intrăm în astfel de detalii, sărind de la una la alta, amintindu-ne de nu puține momente neplăcute, de la Sala Palatului sau Ateneul Român, din edițiile trecute, când „lume bună și simandicoasă“ se dădea „în stambă“ cu te miri ce gest cu totul deplasat. O anume atmosferă și o anume ținută sunt absolut necesare, ca să fim pregătiți cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de a-l însoți la diverse muzee sau alte obiective, mai mult sau mai puțin turistice, ghidul de circumstanță (în acest caz, eu) se regăsește într-o postură ingrată, căci în primul rând trebuie să se aștepte la diverse surprize neplăcute. Într-unul dintre cele două muzee provinciale, francezul nu a putut fotografia câteva tablouri, care erau proprietatea Muzeului Național de Artă, chiar dacă el avea o patalama chiar de la Ministerul Culturii și în ciuda faptului că la sfârșitul lunii urma să viziteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de la început? Ce îți amintești cel mai bine din școala elementară? Ai avut vreun profesor preferat în școala primară? În gimnaziu? În liceu? Cum te-au influențat aceștia? Care sunt cele mai plăcute amintiri din școală? Care sunt cele mai neplăcute amintiri din școală? Care sunt realizările din timpul școlii de care ești cel mai mândru? Cât de departe ai mers cu educația formală? Care sunt amintirile tale cele mai vii din perioada facultății? În ce organizații sau activități ai fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
tine? Ți-a lipsit munca sau te-ai bucurat că ai încheiat activitatea? Ce părere ai despre viața ta acum, când ești la pensie? Cum îți petreci timpul acum? Îți lipsește ceva anume din munca ta? Care este cel mai neplăcut lucru când ești pensionar? Care este partea cea mai plăcută? Au părăsit casa părintească toți copiii tăi? Cum este să ai cuibul gol? Ai nepoți? Îți place să-ți petreci timpul cu ei? Ce îți place cel mai mult la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
coreferențiale (Mezinul 1 se întorcea spre Suceava plin de dulceața nopții. Deși îl1 copleșeau stăruitor vedeniile dragostei lui1 și părea nepăsător de arșița zilei, era în el1 ceva treaz, ca o neliniște necontenită. Ca [Ø]1 să preîntîmpine o întîlnire neplăcută, [Ø]1 coti pe alt drum decît cel obișnuit și [Ø]1 ieși pe dealurile de unde se vedea Moldova, M. Sadoveanu, Frații Jderi), anaforice substantivale ce intră în relații de anafore asociative ( În ziua de 14 septemvrie alaiul a ajuns
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e diferit de celelalte, primul e acesta, unde am făcut un fel de perechi de bărbați, unde puneam în balanță care e mai interesant, și în majoritatea cazurilor am ales rivali, i-am pus în situații care erau și mai neplăcute, s-au format mai multe feluri de relații care s-au amestecat și au creat scandal. Bineînțeles că a fost foarte comentat proiectul... V-ați făcut mulți dușmani? Mulți dușmani și câțiva prieteni. Toată lumea era foarte curioasă, cu toate că mulți tind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]