7,995 matches
-
cern păreri de rău în neputința blândă, Se pierd în ale vietii ne-nțelese urme Mai toate cele ce-au pierit dintr-o izbândă, Dintr-o speranța care-a învățat să curme Destine, grele, fără vlaga duse-n brațe Cu neputința strigatului de ajutor, Pe un pământ al rânjetului de paiațe În care îngropam iluziile ce dor, Se scurg precum nisipul ale noastre vise, Clepsidrele sunt mate, timpul se cerne-n sus, Tâmpla întoarsă uită țipete nezise, Uită propria naștere, uitând
PRAGUL DINSPRE TINEREȚE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373931_a_375260]
-
nu poate fi lecturata de un cititor mai puțin erudit ori avizat. Cele de-al doilea volum al Mariei Axinte ar putea fi considerat însă și un poem în proza, un plânset în versuri pentru destinul sfâșietor al Lisandrei, pentru neputința ei de a-si împlini, pe pământ, iubirea; destinul de a fi iubita dar neamplinita. Așa încât , aproape firească, intrebarea “ Cine ești tu, Lisandra”, rămâne de actualitate, făcându-și loc și în această carte , pe buzele personajelor. Pierre găsește mai multe
FÃGÃDUIALA- FILE RÃTÃCITE PE POTECÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373956_a_375285]
-
însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > OBLICA STRÂNGE PASUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului artist: Antti Laitinen, Copacul cavaler răsturnare întoarcere între buclele infinitului plimbare agale printre fulgerele cunoașterii necunoașterii recunoașterii neputințelor e un fel de a privi răsăritul gândind amurgul printre degetele apusului disperă respiră aspiră și totul devine un cerc mereu turtit iar umflat de visele neîmplinirii răsturnat de șapte ori în sine odată văzut nevăzut în culorile târârii mersului
OBLICA STRÂNGE PASUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373994_a_375323]
-
știi că primăvara asta-i... capricioasă tare! Și rătăcește iar și iar pe-a vieții neștiută cale Hălăduiește aiurea și-aduce potopul de petale! Iar potecile-s gătite cu albul-rozul dumisale. Aș vrea să pot să te iubesc dar iartă neputința, Cum n-a mai fost,cum nu mai este ...ea dorința! Dar cui să-i spui că dorul ce-n adânc te doare, Îi vulcan care erupe în primăvara cu petale! Dar dacă dorul te-atinge în suflet cu petale
AȘ VREA SĂ POT SĂ TE IUBESC de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374023_a_375352]
-
-i spui că dorul ce-n adânc te doare, Îi vulcan care erupe în primăvara cu petale! Dar dacă dorul te-atinge în suflet cu petale Păstrează-n tine visul ce n-a murit -n cale Dorința de iubire-nseamnă neputință uneori, Cum vreau să te iubesc, îți voi trimite eu pe nori.... ....................................................... Un viscol de petale din caisul plin de floare-n zori. Referință Bibliografică: AȘ VREA SĂ POT SĂ TE IUBESC / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AȘ VREA SĂ POT SĂ TE IUBESC de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374023_a_375352]
-
adevărul să vină după preînchipuirea Legii. Ioan spune că toate acestea s-au întâmplat Joi și Joi noaptea înainte ca ei să prăznuiască Paștile. Pentru aceasta și noi tot Joi prăznuim și facem pomenire de acele fapte înfricoșătoare și cu neputință de rostit prin cuvinte. Cu nespusa Ta milostivire, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi. Amin." ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Joi se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia în cadrul căreia la Paremii se citesc
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
înjosite, sau oameni lipsiți de caracter și bun simț, care erau în stare să-și vândă chiar și părinții și frații pentru a avea un trai mai bun. Confruntarea veșnică cu deznadejdea nedreptății, a minciunii, a umilinței, a corupției, a neputinței de-a mă vedea în primul rând un om demn în societate și demn de meseria de medic, m-a determinat sa-mi părăsesc țara! Dar, recunosc sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
gândesc, poate unele ucise, dar încă încerc să le mai aduc la viață. Am simțit vârful ascuțit al durerii, tăișul dur cum înțeapă, palpitația pieptului, groaza de moarte, starea leșinului, disperarea, lașitatea mea atât de dureroasă de multe ori în fața neputinței, dar să ajung ca să nu știu că speranța poate fii ucisă, nu am crezut niciodată ! De ce sunteți hieneale vieții noastre? Sunt încă în viață! Inima-mi bate puternic, simt sângele năvalnic și pot fi stăpân peste iubire, iubire de ieri
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu!”... De aceea se cuvine să-i evocăm, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
O ființă mai slabă sau una mai puternică ce nu-și dădea seama că este slabă, pe cineva care te implora, ori pe cel mândru căzut din mândrie? Te-ai simțit vreodată neputincios ocrotind? Ți-ai ascuns vreodată lacrimile de neputință față de cel pe care-l ocroteai? Cu ce preț făceai asta? Sau din ce rațiuni ori instincte? Ce sperai, ce credeai, ce rugăciuni spuneai ocrotind? Și ce ocrotitor așteptai la rându-ți? Ai încercat vreodată sentimentul că ocrotești un șarpe
“UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ” de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375362_a_376691]
-
nopții E canonul unei zile, Când m-au strâns în dinții sorții Triști lachei cu minți agile. Plânsul meu e plâns de fiară, Hăituită, fără vină, De pigmei ce vor să pară Suverani peste lumină. Plânsul meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea
PLÂNS IN LEAGĂNUL DURERII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375432_a_376761]
-
ați înțeles nimic... Cât aș vrea în zări albastre Sufletul să îl trimit, Dar trăirile sihastre Îmi urează: Bun găsit! Uite! Colo mă transformă Parcă-n marele necaz Și durerii îi dă formă Lăsând lacrimi pe obraz. Eu privesc cu neputință Valul vieții nou venit Că a clipelor ființă Munții și văi au devenit. Și mă risipesc din poartă În acest pribeag destin, În durerea ce mă poartă Să trăiesc al vieții chin. Vă privesc cu disperare, Voi n-ați înțeles
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
încrederea în Dumnezeu. Era suferința pe care o acopeream cu nostalgia protectoare a amintirilor unei copilării luminoase. Cu o inteligență uimitoare, cu o prezență de spirit de necrezut, în pofida vîrstei de nouăzeci de ani, putea să înțeleagă orice, durerea celorlalți, neputința în fața bolii, avea compasiune și puterea de a rosti cuvinte încurajatoare pentru cei mai tineri ca ea... Încorsetată într-o schemă de tratament complex, dependentă de dializa pe care o făcea de trei ori pe săptămână în Centrul de diagnostic
TREPTELE TRISTEȚII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375471_a_376800]
-
ȘI CREDINȚA SA!”, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016. O, libertate! Am fost liber cândva! Libertatea n-am aflat-o... S-au poticnit picioarele mele Smolite de dorinți, Sleit-au îmbrățișările În dureri și neputinți. E aproape libertatea mea! O chem din ecoul inimii, Cu zvonuri din mine... Învăț să-i răspund În slove care mă nasc, Ori poate m-ascund. Secundele sunt slobode Dincolo de trupul acesta... Clepsidra-i îngustă Mântuie timpul durere, Cuminecătură de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
acesta... Clepsidra-i îngustă Mântuie timpul durere, Cuminecătură de libertate A lumii ce piere. Citește mai mult O, libertate! Am fost liber cândva!Libertatea n-am aflat-o...S-au poticnit picioarele meleSmolite de dorinți,Sleit-au îmbrățișărileîn dureri și neputinți.E aproape libertatea mea!O chem din ecoul inimii,Cu zvonuri din mine...Învăț să-i răspundîn slove care mă nasc,Ori poate m-ascund.Secundele sunt slobodeDincolo de trupul acesta...Clepsidra-i îngustăMântuie timpul durere,Cuminecătură de libertateA lumii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Îngerii scriu uneori cu pana înmuiată în lacrimi (despre durerea lumii, despre visele pierdute), scriu pe-amurgul însângerat cu slove de lumină și speranță, dar aripile lor se frâng a neputință, prea multe ofuri și prea multă suferință. Îngerii sunt între noi, da. Îngerii sunt atât de aproape, dar cine să-i vadă. Pământul e-n haos și moarte. Ne rugăm la ei, dar nu îndeajuns, ne rugăm doar când cuțitul
ÎNGERII SUNT PRINTRE NOI... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375537_a_376866]
-
zarea cu floare de zăpezi Și recele cleștar își pune-n rând pecetea Atunci să-mi fii căldură, atunci să-mi luminezi, Iar lacrima-ți rotundă să îmi adape setea. Și dac-o fi cândva să-nmugurească rugul Iar barca neputinței o să înalțe vele Atuncea împreună să ne-nvățăm cu jugul Asemeni edecarii pe drumul către stele. Și în vârtejul vieții și-n iureșul trăirii Trecând discret dincolo, ca apa într-un râu, Când spre sfârșit de cale tribut am dat
TANDEM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375549_a_376878]
-
ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu!”... De aceea se cuvine să-i evocăm, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
se cernea o lumină întunecată Covorul mototolit de sub picioare, sângele ce șiroia printre degetele vinovate din tâmpla celui cu ochii încremeniți de-a pururea într-o expresie de uluială și întristată neînțelegere, iar pe deasupra lor, alți ochi, plumbuiți în groaza neputinței. Aplecată asupra imaginii, Aurelia privi îndelung făptura celui care, ca un mic șobolan, era ascuns și totodată strivit de greutatea trupului celui ucis. Sfâșiată, aripa de efemeridă a clipei se cufundase în mlaștina ireversibilului. Aproape că nu mai respira. “Ilia
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
brevis -Viața e scurtă, prieteni... -Ars longa - Și arta eternă...completă cineva. -N-ar fi de ajuns, spuse magistratul Simbinacus. Iar zeii sunt inaccesibili cînd e vorba de asta, mai spuse el îndepărtându-și mâinile de corp, într-un gest de neputință. -Aici îți dau dreptate magistre! Zeii sunt neîngăduitori, spuse Ponțiu Pilat oarecum plictisit de tema discuției. Ei nu acceptă concurență pe nemurirea lor. Nu vă faceți deci iluzii... -Și totuși mărite, replică magistratul, divinul Iulius Caesar, sau marele și ilustrul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
mă întorc la el și găseam val-vârtej răspunsul: “îl iubesc”, însă acest răspuns atrăgea după el o mie de întrebări: “oare îl iubesc?“, “îl cunosc?”, ”dar el mă iubește?” și tot așa, mă perpeleam cuprinsă de îndoieli și sugrumată de neputința de a mă hotărî. Dacă m-aș preface c-am uitat totul, ar înțelege că voi accepta pe viitor alte acte de furie subită și poate și-ar închipui că, de fapt, a avut dreptate sau că am slăbiciunea de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
singură, cochetând când cu unul, când cu altul dintre gândurile mele istovitoare. Eram îngrozită de descoperirea făcută, omul pe care îl iubisem mi se înfățișa acum egoist, arogant, intolerant și nemulțumit de sine. Vedeam, sau numai aveam impresia că văd, neputința sa de a accepta opinii diferite de ale lui. Ovidiu nu a învățat să piardă, mă gândeam, aceasta fiind reacția unui om care nu poate accepta eșecul. Pentru el totul era în regulă doar dacă se suprapunea peste modul lui
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
speculații de orice fel. Nu doream să cad în păcatul acesta, încercam din răsputeri să-l înțeleg, cu speranța că voi afla ce l-a determinat să se comporte astfel. Nu puteam ignora nici faptul că suferea, îi observasem frământările, neputința și angoasa încă de miercuri seară. Îl trădase vocea, mimica, privirea și gesturile, văzusem un Ovidiu chinuit de îndoieli care cerșea disperat aprobare și ajutor. Tânjea după consimțământul meu precum dorea să fiu mai puternică decât el și să-i
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]