6,179 matches
-
în tentativa de-a o asuma la nivelul totalității. Astfel ea, cunoașterea, e modalitatea în care cele două dimensiuni ale manifestării (cea a lucrurilor concrete și cea a totalității) sunt adunate împreună, e calea ce străbate în ambele sensuri demarcația nevăzută dintre faptul de a se manifesta și manifestările ca atare și e, finalmente, modalitatea prin care „sufletul devine ceea ce poate fi” (p. 91). Nu e vorba aici doar de niște lucruri de natură speculativă care au mobilizat gândirea unor filosofi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoașterii reale a valorilor și a nonvalorilor să ne edificăm o personalitate morală. * „Făurește-ți vise nobile, căci vei ajunge ceea ce visezi.” (James Allen) Se pare că, Într-adevăr, configurarea repetată a unui anumit rezultat, mai Întîi pe acest tărîm nevăzut al ideii, are puterea de a crea apoi, În timp, și acea determinare de a vedea realizat rezultatul imaginat, În practică. Altfel spus, cu cît cutezanța construirii În forul interior a unui vis (proiect) important este mai mare, cu atît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
La rîndul său, Michel Montaigne făcea observația: „Răutatea Își făurește chinuri Împotrivă-și”. Există, Într-adevăr, ceva salvator În alcătuirea omenească: Îi este dat „viciului” să se Întrețină din plăcerea simțurilor, Însă el nu poate scăpa de prezența unui martor nevăzut care, la Început, pare adormit, Însă care așteaptă un moment potrivit, pentru a lovi ca un „bici invizibil” - este „conștiința”, care ne descoperă propria vinovăție. * „Două lucruri educă tineretul: pedepsirea celor răi și răsplătirea celor buni.” (Lycurg) Aceasta, În condițiile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică multe lucruri, dar mai ales disprețul față de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dușman al lui Platon, Epicur afirmă că criteriile adevărului rezidă în senzații și afecțiuni. Atomii corpului care captează atomii detașați ai materiei, simulacrele, totul cere și presupune conjuncția atomistă. Nu univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al V-lea din era noastră... Dughenile în care se elaborează fabulația creștină presupun o elogiere a textelor biblice simultan cu încropirea unei discretări a operelor incompatibile cu creștinismul. Materialismul radical, ura față de religie și față de preoții ei, deconstrucția lumilor nevăzute pe care le putem găsi în De rerum natura includ de fapt atât lucrarea, cât și pe autorul ei pe lista Otto* a idolatrilor lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lipsă de informații asupra adevăratelor cauze a ceea ce se întâmplă. Când filosoful demn de acest nume își face simțită prezența, preotul dă înapoi. Când domină clerul, inteligența este cea care dă înapoi. O lecție utilă, desigur, pentru vânzătorii de lumi nevăzute, fie ei păgâni, evrei sau creștini, dar și pentru toți cei care nu înaintează în lumina crudă a ateismului. -9- Să terminăm odată cu cerul. Să coboare din nou cerul pe pământ, iată obiectivul oricărui filosof hedonist. Și, pentru a reuși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca tot restul corpului, se dezintegrează, și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul e infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... în acest timp, lipsit de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sintagme se referă la același lucru, anume chestionarea cercetării și a practicii internaționale ținând cont de existența diferenței de gen și a implicațiilor ei ontologice, epistemologice, axiologice și metodologice. Privite în ansamblul lor, contribuțiile feministe nu vorbesc doar despre prezența nevăzută a femeilor în relațiile internaționale, ci, mult mai mult, despre construcția feminității și a masculinității, despre modul în care cele două „se ascund” în teoretizare, despre dihotomiile înlănțuite care structurează întreaga gândire de inspirație occidentală. În acest sens, vezi capitolul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
critica luând drept etalon imitația sau similitudinea, așa cum se Întâmplă În cazul poetului sau al sculptorului. Criticul Întreține cu opera de artă criticată aceeași relație pe care artistul o are cu lumea vizibilă a formei și culorii sau cu lumea nevăzută a pasiunii și gândirii. El nu are nevoie de cele mai bune materiale pentru a ajunge la perfecțiune În arta lui. Orice servește scopului propus.” Opera comentată poate fi, așadar, complet lipsită de interes și asta fără a dăuna totuși
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rugați, vă și Înălțați, pentru a-i Întâlni În văzduh pe cei care, asemenea vouă, la aceeași oră se roagă și pe care, În afara timpului de rugă, nu-i puteți Întâlni. Se cuvine, de aceea, ca Întâlnirea voastră În templul nevăzut să fie numai pentru starea de extaz și dulce comuniune, Fiindcă dacă veți intra În acest templu doar pentru a cere, nu veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a cere, nu veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi fiind - nu poate avea totdeauna caracterul unui lucru determinat care să se ivească ori nu; totuși, prin simpla așteptare și deschidere către el, cum o arătam, el reprezintă ceva care poate a și venit să modeleze, ca o mână nevăzută, chipul ființei tale și al lucrurilor, sau măcar poate să fie o prezență, cum spunea Creangă, binefăcătoare, chiar dacă a rămas neștiută”.) Nu m-ai căuta, dacă nu m-ai fi găsit. (Trebuie, Într-adevăr, să fi ajuns În prealabil la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin care el transformă impresiile despre realitatea Înconjurătoare În propria lume este emoția; la adult este judecata. Μ Chiar și atunci când disperarea ne face să credem că totul este pierdut, mai beneficiem totuși de un ajutor nesperat: cel al mâinii nevăzute a timpului, care, ca nimeni altcineva, are răbdarea de a le Înțelege și rezolva pe toate. Μ Când inteligența judecă moral, dobândește atributul demnității. Μ Ești făuritorul propriului destin În măsura În care ai ceva de spus sau de Înfăptuit. Μ Nu spuneți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Editura Renașterea, Cluj-Napoca. Tucu, R. (2001), Religion and religious education, în Călin M., Dumitrana, M.(2001), Values and education in Romania today, Romanian philosophical studies I, The Council For Research in Values and Philosophy, Washington. Țenoiu, A.L. (2002), „Războiul nevăzut? Moartea albă - Sectele. Factorii dăunători sănătății care ne înconjoară în fiecare zi”, în Renașterea, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 21-22. Vernette, J. (1996), Sectele, Editura Meridiane, București. Vlachos, H. (1998), Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, Timișoara. Vlăduțescu, Gh. (1974), Ereziile Evului Mediu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de cronicari ca un reviriment în producția literară a poetului. Din acest moment ambianța devine predominant solară, iar modalitățile stilistice predilecte sugerează unele reminiscențe parnasiene. Poemele maturității poetice sunt totuși străbătute de neliniști apăsătoare („stau într-o colivie cu pereți nevăzuți”), de frustrarea de a se simți o „umbră dedublată”, de a împărtăși un destin dureros („trăim ca-ntr-un acvariu cu apa jumătate”), iar peisajele marine apar întunecate de gândul sinuciderii. Salvarea este găsită în armonia cuplului, „monadă fără prețuri
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi ctitorii, motiv în Poveste tăinuită, lângă bolți de mănăstire în „lumină străvezie”, mișună „crapi negri prin adâncul verde”, foșnesc trestii, bubuie pușca nevăzută. Astfel de detalii senzoriale plasează lucrurile pe o axă a timpului veșnic. Ca în Mănăstirea din adânc, poem antologic, locurile sunt bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin, se nutrește din
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
om de voință și de putere” (G. Călinescu), hotărât să iasă din limita la care îl constrângea condiția inițială și înfrânt ulterior dintr-un lapsus al lucidității, cât printr-o decizie mai înaltă, de dincolo de individ, prin soarta „care țese nevăzută toate lucrurile-n lume”, cum spune chiar Răzvan. Ceea ce ar însemna că „piesa trebuie citită ca o tragedie a predestinării” (Nicolae Manolescu). Ca și Ruy Blas al lui Victor Hugo, eroul este înzestrat cu însușiri care îi atestă o noblețe
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
pleacă în Japonia să studieze arta gheișelor, Spiridon este gay, fiindcă „homosexualii sunt viitorul globalizării” ș.a.m.d. SCRIERI: Seara în fața cerului, București, 1973; Drumul încrederii, București, 1978; Frate mai mare, București, 1980; Teatrul de toate zilele, Iași, 1980; Însoțitorul nevăzut, București, 1983; Trecere prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47; Ghițulescu, O panoramă, 279-282; Cristian Livescu, „Însoțitorul nevăzut”, ST, 1984, 1; Val Condurache, „Însoțitorul nevăzut”, CL
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47; Ghițulescu, O panoramă, 279-282; Cristian Livescu, „Însoțitorul nevăzut”, ST, 1984, 1; Val Condurache, „Însoțitorul nevăzut”, CL, 1984, 5; Virgil Cuțitaru, „Doi pentru un tango”, CRC, 1987, 8; Florin Faifer, Măștile
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47; Ghițulescu, O panoramă, 279-282; Cristian Livescu, „Însoțitorul nevăzut”, ST, 1984, 1; Val Condurache, „Însoțitorul nevăzut”, CL, 1984, 5; Virgil Cuțitaru, „Doi pentru un tango”, CRC, 1987, 8; Florin Faifer, Măștile și oglinda, CRC, 1989, 40; Dicț. scriit
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47; Ghițulescu, O panoramă, 279-282; Cristian Livescu, „Însoțitorul nevăzut”, ST, 1984, 1; Val Condurache, „Însoțitorul nevăzut”, CL, 1984, 5; Virgil Cuțitaru, „Doi pentru un tango”, CRC, 1987, 8; Florin Faifer, Măștile și oglinda, CRC, 1989, 40; Dicț. scriit. rom., II, 347; Ghițulescu, Istoria, 352-356; Florin Faifer, Ispitele parabolei, „Drama
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL, 1983, 47; Ghițulescu, O panoramă, 279-282; Cristian Livescu, „Însoțitorul nevăzut”, ST, 1984, 1; Val Condurache, „Însoțitorul nevăzut”, CL, 1984, 5; Virgil Cuțitaru, „Doi pentru un tango”, CRC, 1987, 8; Florin Faifer, Măștile și oglinda, CRC, 1989, 40; Dicț. scriit. rom., II, 347; Ghițulescu, Istoria, 352-356; Florin Faifer, Ispitele parabolei, „Drama”, 2002, 2-3. D.C.M.
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]