4,211 matches
-
asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și să evite o divizare a acesteia. Mai mult, evitarea oricărei decizii neconsensuale poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și să evite o divizare a acesteia. Mai mult, evitarea oricărei decizii neconsensuale poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
i-a, vorba lui, mărs: povesteau mai apoi oamenii că, de cum s-au apropiat de satul nostru comisarii lor, Iacob le-a ieșit În cale, dincolo de biserică, la șosea - cu pâine și cu sare: «Da bine-ați vinit, daraghie tavarișci, obștea m-o trimăs de să vă spui, de la inimă, că muuuul’ v-am mai așteptat! D-amu, că tot aț’ vinit, fiți bineveniț’! Și să știți: n-am fost premare, numa oleacă de delegat, că Mana noastră-i cătună, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ale pământului“, Asachi era conștient că are o misie istorică, de a salva poporul din întunecimea necunoașterii și a izolării și de a-l aduce în contemporaneitate. La fel gândea și Heliade, când înștiința cititorii despre al său „vestitor de obște“ aducător de marea bucurie „de a ne făli în mâinile noastre cu gazeta patriei noastre și scrisă chiar în limba română“. Odată cu revistele lor, o nouă istorie, și la noi se născu: cea a presei. Din paginile acestor reviste, „liniștitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
poate și pentru că alții jinduiau la gospodăriile lor. Îi vede cu ochii minții, le vorbește : "Voi, prieteni dragi, Artenie-Ulitia-Olga-Ana-Andrei-Vadim-Iuliana-Vasili-Artenie-Vadim-Vasili ! Ați fost deportați cu toții în Siberia, de la mare la mic, pentru șapte ani pentru că ați eliberat cei șapte cai costelivi ai obștei închiși în biserica transformată în grajd de bolșevicii din satul vostru Brodoc pe Nistru în care nici unul dintre voi nu s-a reîntors... Odihniți-vă în pace, voi, bărbaților vrednici, tăcuți ca apa și aprigi ca focul : Artenie-Andrei-Vadim-Vasili-Artenie-Vadim, voi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul făcea pe el în fața „avântului” economiei românești este pură copilărie! Să-ți imaginezi ce sperietură trăgeau mașinile BMW, Volvo sau Ford la apariția
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul făcea pe el în fața „avântului” economiei românești este pură copilărie! Să-ți imaginezi ce sperietură trăgeau mașinile BMW, Volvo sau Ford la apariția
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revendicărilor. Cititorul era astfel informat despre evenimente ce au loc În lume, În țară și la Chișinău scoțând totodată În evidență și informând asupra realităților românești sub raport social, cultural, economic, politic și În cea mai largă măsură despre istoria obștei românești. Curentul de idei promovat de presă a dus la crearea Partidului Național Moldovenesc și redactarea programului acestui partid prin formularea doleanțelor moldovenilor. Pe primul loc se situa autonomia Basarabiei, apoi reforma agrară, reorganizarea Învățământului În sensul principal - introducerea limbii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ca elev, student, apoi preot În Basarabia dintre cele două războaie, În refugiu și până În ultima clipă a vieții a propagat nobilele sentimente ale credinței, dragostei de țară, a speranței În viitorul Basarabiei românești. Cu aceste convingeri ”s-a raliat obștilor care au trecut Nistru spre reîncreștinarea Transnistriei” ("Raza", nr. 628, 1942) Pr. Vasile Țepordei Preotul și jurnalistul Vasile Țepordei s-a născut la 5 februarie 1908 În Comuna Cârpești din sudul Basarabiei din părinți țărani originari din cătunul Țepordei de lângă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor se făcea după reguli stabilite la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli erau diferite de la o obște la alta, ceea ce a complicat foarte mult încercările ulterioare de stabilire a unei ordini juridice la nivelul întregii zone a Vrancei (Stahl, Serafim, 1939). Totuși, sistemul de reguli era funcțional datorită particularităților grupurilor implicate. Pentru a fi eficiente, regulile trebuiau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
3. Caracteristicile satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără individualizarea clară a drepturilor de proprietate. Regulile de acces depind de fenomenele biologice majore care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulilor pe care actorii le internalizează și după care acționează. Regulile stabilite la nivel colectiv se află și ele deseori în conflict cu cele de la nivel constituțional. Un exemplu în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea stimulente să facă ceva care să-i distrugă reputația sau să atragă asupra sa oprobriul public (Stahl, 1998, vol. II, p. 75). În cazul obștilor, regulile sunt monitorizate de adunarea obștii. Pedepsele erau mici și deseori constau în plata unei amenzi minime. Agenții de monitorizare și impunere erau desemnați la nivelul alegerii colective, iar ulterior unii au devenit funcționari de stat. Existau de asemenea mecanisme
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea stimulente să facă ceva care să-i distrugă reputația sau să atragă asupra sa oprobriul public (Stahl, 1998, vol. II, p. 75). În cazul obștilor, regulile sunt monitorizate de adunarea obștii. Pedepsele erau mici și deseori constau în plata unei amenzi minime. Agenții de monitorizare și impunere erau desemnați la nivelul alegerii colective, iar ulterior unii au devenit funcționari de stat. Existau de asemenea mecanisme de recompensare a celor care monitorizează
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reguli cutumiare, în funcție de apartenența la comunitate și la spița de neam, și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul sătesc putea fi obținut de către un nebăștinaș doar prin înrudire efectivă cu o familie băștinașă. Ulterior, pentru a se evita eventualele reacții negative ale obștii, se recurgea la o înrudire fictivă pentru a ascunde o vânzare. În ultimele faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]