3,917 matches
-
conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint.
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint.
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
și sociale prilejuite de intrarea lui Mihai Viteazul în Transilvania, 30% din familiile satului au fugit la Căianu, Morău, Cara, Corad (Satu-Mare), Gădălin, Noli (Sălaj), Cătina (aici Ioan Popa zis Varga și alt Ioan Popa), Milaș, Sânmihai, Sucutard, Dej (la ocna de sare - Alexa Popa), Coasta, Săcălaia, Surduc, Vidolm, Drag (Popa Alexa Stoica), Hăghiz -Tri Scaune (Popa Ștefan Stoica), Săliștea Sibiului. În 1605, guvernatorul Transilvaniei, Banffy, a dat 16 porunci pentru restituirea lor. Dat fiind specificul satului, populația nu va înregistra
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Aruncuta prin subunitatea de militari din Legiunea a V-a Macedonica care s-a așezat în partea de vest a satului,în zona Ciurgău și Cremeniș, și unde au staționat circa 100 ani (168-274), conform descoperirilor arheologice, pentru a apăra Ocnele și drumul de sare de la Cojocna spre Dej și Târgu-Mureș (prin Suatu), dar și pentru activități agricole și de construcții (s-au găsit cărămizi cu ștampila Legiunii V Macedonica în zona "Cremeniș "- un poanson dreptunghiular cu inițialele LVM ce se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în gloanțe. Cea mai mare biserică a parohiei este Biserică Cocoanei, cunoscută așa după numele boieroaicei Mimi Schileru, ultima reprezentanta în sat a familiei Schileru. Moșia a fost a lui Aristică Schileru (fruntaș PNȚ Gorj, deținut împreună cu Petre Tutea la Ocnele Mari), originar din Schela, cumpărată de la fanariotul Mușc, acesta fiind de fapt ctitorul bisericii (frescele îl înfățișează împreună cu doamna să și literele sunt chirilice, dar limba e română). Biserică este declarată monument istoric. De numele lui Mușc fanariotul se leaga
Frasin, Gorj () [Corola-website/Science/300460_a_301789]
-
dată, a unei fortificații române. Castrul român Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid. Conform recensământului din 2002, Praid are o populație de 6.837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceiași cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
uneau. De aici, mină lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la pește 5.000 florini (guldeni) de argint. Cetatea Rabsonné Imagini
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la pește 5.000 florini (guldeni) de argint. Cetatea Rabsonné Imagini
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
între anii 1390 - 1391. Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii, prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. De asemenea, i-a dat dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani, care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe Olt și Valea lui Stan de pe Lotru. Pisania bisericii mănăstirii Cozia conține următoarele: Istoricii au convenit însă asupra faptului că anul
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
răspândit cu repeziciune spre comitatele "Szatmár" (Satu Mare) și "Szabolcs". În luna aprilie sau mai, pe dealul Bobâlna (în maghiară "Bábolna") s-a adunat o oaste de țărani români și mahiari, sprijinită de mii de locuitori ai orașelor, de lucrătorii de la Ocnele din Dej, Sic, Cojocna, și de unele elemente ale micii nobilimi, și au construit o tabără după model husit. La sfârșitul lunii iunie 1437 au înfrânt armata nobililor, obținând la 6 iulie 1437 prin Convenția de la Cluj - Mănăștur satisfacerea unor
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
Cojocna (în , în , alternativ "Kolozsakna", în trad. "Ocna Clujului") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boju, Boj-Cătun, Cara, Cojocna (reședința), Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Primele urme de locuire descoperite în zona Cojocnei datează din secolul I î.C., în zonă
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Clima are un caracter temperat-continental cu nuanțe moderate. Se caracterizează prin veri răcoroase și ierni friguroase. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C cu un minim în ianuare de
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu, intenționat deviat. Umplerea ocnei cu apă a durat
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu, intenționat deviat. Umplerea ocnei cu apă a durat 2 ani și 4 luni. Activitatea Salinei Cojocna a fost sistată temporar la 1 noiembrie 1852, fiind pentru scurt timp redeschisă în 1873. Se cunosc 8 mine vechi, in Valea Sósrét ("Ocna Gabrieli") și în partea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]