4,287 matches
-
Convenția Democratică. Această inițiativă făcea ca noi să schimbăm acest club și să-l transformăm într-un partid. Asta era contrar manifestului pe care îl publicaserăm și cu care atrăsese‑ răm lumea. Drept pentru care am spus că nu e onest și m-am recuzat. La fel s-au recuzat și Pleșu, și alții. Și s-a creat partidul Alternativa României, care a intrat în par‑ lament și care mai târziu a creat acea Uniune a Forțelor de Dreapta. O chestie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fond, eu n-am sprijinit regimul acesta ca să nu m-aleg cu nimic“ Și așa gândea extraordinar de multă lume și nu a existat voință politică la Ciorbea și Constantinescu, deși erau oameni cinstiți, de a-i apăra pe reformiștii onești. Fiecare voia să iasă el bine ca imagine, era pentru interesele lui, iar autoritatea lui Emil Constantinescu era extraordinar de limitată. Pentru că el venise din partea Alianței Civice, impus Convenției Demo cratice, n-avea un partid al lui și niciun fel
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
taxe, pentru că, dacă nu plătești taxe, statul nu are din ce să-ți asigure siste‑ mul de educație, de sănĂtate, siguranța persoanei, la rân‑ dul lui și statul se angajează să trateze pe toată lumea egal, deci se angajează să distribuie onest, echilibrat și proporțional resursele. V.A. : Deci e un contract între două părți care trebuie să-și respecte și drepturile și îndatoririle. A.M.P. : Iar la contractul Ăsta e foarte greu de ajuns. Ce argumentez în cazul ales, în cartea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu firma ministru‑ lui respectiv. De ce nu am făcut o concesie aici, ca să ne menținem la putere ? Deoarece, ca bun administrator, am cules infor‑ mații și am aflat că radioul ministrului respectiv avea dificultăți financiare. Și am avut o discuție onestă cu acest domn, care mai târziu a fost prim-ministru și can‑ didat la președinție. I-am spus : „Eu sunt în faliment cu instituția mea publică, tu ești în faliment cu a ta. Nu este o idee bună să ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui Vosganian ? Din faptul că a furat banii de la toți depo‑ nenții. Aceste două mari scandaluri au arătat în ce măsură era slăbit statul. Și nu era nici imparțial. Statul se alia cu diverși escroci ca să facă distribuție socială, nu egal și onest, ci vicios. Deci astea au fost și forme de a lua bani și de a-i introduce inclusiv în politică. Iar prăbușirea FNI-ului a fost în anul 2000. A fost o altă bilă neagră pentru regimul Constantinescu, pentru care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și el a ținut închis sediul și la el nu mai intră nimeni, nu o să voteze cu partidul respectiv. Dar noi ne-am făcut datoria în modul cel mai corect și cu multă publicitate. Ajutați de puțină lume din presa onestă, care încă avea canale, noi am tras în jos de PSD cât am putut, dar n-am putut să urcăm Alianța DA, pe care tot noi, trebuie să spun, am unit-o cu eforturi enorme. Pentru asta, printre altele, a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a mai acționat, dar degeaba. În sfârșit, la al treilea partid, PSD-ul, erau aproape toți vicepreședinții de partid pe listă. Deci ce puteau face ei ? Cristian Diaconescu, partenerul nostru din partea lor, care era ministrul de Justiție, a fost extrem de onest și a scos aproape jumătate din oamenii de pe listă. Dar au rămas foarte mulți. În plus, nu a putut să-i scoată pe cei care erau la fel de importanți sau mai importanți ca el în partid. Ăia au rămas toți. Ei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
data prece‑ dentă, în 2004, și a ei ca persoană. În sfârșit, eu nu joc jocul, asta e, sunt inflexibilă. V.A. : Și a doua suspendare ? A.M.P. : A doua oară erau mai multe motive de suspen‑ dare, să fim onești, și faptul că îți numești favorita ministru e un motiv suficient, dar era evident că nu are rost pentru că nu se putea aduna majoritatea la referendum. Refuzul lui de a-l numi pe Ponta premier, chiar dacă ieșise câștigător din alegeri
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era o carte de foarte mare tinerețe, mi-am publicat filosofia mea de la 25 de ani care spunea că pasărea trebuie să spargă oul și să-și ia zborul. În reali‑ tate, eu voiam o lume în care să concurez onest cu ega‑ lii mei. Și toată viața am continuat să caut această lume în care să concurez cu egalii mei, dar am întâlnit-o foarte departe. Dacă aș fi crezut că-n sistemul academic româ‑ nesc - în care am întâlnit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ce a vrut să spună ? Cine, criticul ? Poate, nu zic, dar am impresia că de multe ori caută numai senzaționalisme, ca să-și vândă ziarul. Așa că de ce să nu citesc eu direct cartea ? se amuză Cristi. Voi avea astfel cea mai onestă părere. La fel și despre mine probabil se spun vrute și nevrute, nu zic că n-am auzit, am și eu amici care caută de zor un scandal. Dar nu mă preocupă, v-am zis. Sunt sigur că orice ar scrie n-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
primitiv, de tenace, formele negative, antiumane ale societății și ale omului, ne apără tocmai prin aceasta și acestea de orice „tentație” de complicitate à fond, de colaborare profundă și totală cu forțele ei ce se opun radical pornirilor noastre curate, oneste; ca și tradiției, În care am fost crescuți, În care am crezut? Pentru acest grav motiv și „paradox” mi-am permis de a „psihanaliza” și de a discuta, cu prudența și respectul necesar, două profiluri de oameni publici ai societății
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tinerețe, după care suspină atâția nostalgici și poeți de-a doua mână. Sigur, la o anume uzură a corpului, dar și la o anume, puțin discutată, oboseală a psihicului, apar motive de „nemulțumire”, de vaiete mai mult sau mai puțin oneste, unele chiar motivate, dar... nu cumva și celalalte vârste și-au avut impedimentele lor, grave sau mai puțin grave, de care am uitat?; de ce?, nu cumva pentru că ni se părea că moartea este infinit depărtată și, mai știi, poate nici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
animalele adulte” mi-au otrăvit și Înfricoșat nu puține ore, seri, nopți sau dimineți. Sau vise! Și azi, aflat În al optulea deceniu de existență, la patruzeci de ani de la plecarea dintre cei vii, figura Tatălui meu - un bun și onest tată de familie, un vrednic cetățean! - Îmi apare În vise, cu o ciudată insistență și regularitate, Încruntat, aproape dușmănos, de parcă nu mi s-a sfârșit copilăria, dependența de teribila sa autoritate, incapacitatea mea de a fi stăpân pe actele și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
e de fapt, În adânc, sensibilitatea creatoare, dinamică. Nemulțumirea față de „ceea ce este”, uimirea activă a adultului care, după ce În marile și multiplele etape ale copilăriei „a creat și Înzestrat lumea cu mister”, se pomenește Într-o lume cuminte și previzibilă, „onestă” până la sațietate, mediocră până la plictiseala ce poate duce la sinucidere! Sensibilitatea - calitatea unui „defect”: de a nu avea, brusc, straturi protectoare, „piele”, „un écorché vif cum zic Francezii. De a fi „slab”, de a te „retrage” pentru a „Înțelege”, dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Figura securistului este dublată În imaginarul românesc de cea a informatorului. Și În această privință domnește o deplină incertitudine. Câți dintre români au fost informatori? Și, mai ales, câți sunt Încă „dependenți“ din această pricină? Doar câțiva, mai curajoși, mai onești sau mai cinici, și-au mărturisit singuri condiția de foști informatori. Îi numeri pe degete. În rest, nimeni nu vrea să accepte că ar fi avut de-a face În vreun fel cu Securitatea. Dacă ar fi să ne bazăm
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au susținut comunismul, Începând cu numărul unu al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej. A face din el un „om bun“, care nu a avut Încotro În fața presiunii rusești din afară și evreiești dinăuntru, contrapunându-l evreicei Ana Pauker, nu este chiar cea mai onestă dintre abordări. Amândoi, un român și o evreică, și alții pe lângă ei, indiferent de naționalitate, și-au Împărțit răspunderea angajării României pe drumul comunismului stalinist. Evreii s-au lecuit de altfel destul de repede de comunism. Încă din anii ’50, ei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru cel care vrea să înțeleagă ceva din sufletul unei metropole. VASILE GÂRNEȚ: Cum să definești un oraș în câteva rânduri? De vreme ce nu poți surprinde în două zile decât un mic eșantion din atmosfera și frumusețile Lisabonei, pentru a fi onest, normal este să te limitezi în a descrie locurile pe unde ai umblat. Am pornit în această excursie inedită cu un fel de teamă pentru ce voi descoperi, pentru propriile mele fantasme legate de cel mai fabulos oraș din întregul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Uniunea Europeană, care aparțin atât spațiului mediteraneean, cât și celui atlantic. Noi înțelegem mai ușor atât punctele de vedere care parvin din nord, cât și cele din sud. De asemenea, din poziția în care ne aflăm, putem promova noi acorduri, destul de oneste și avantajoase, cu țările hispano-americane, din Mexic și până în Chile. Dar poziția noastră geografică ne situează foarte departe de țările din Est. Avem nevoie să vă cunoaștem problemele și să fim mai aproape de țările dumneavoastră. Ar trebui să venim unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
șase, atunci cea mai bună, mai curajoasă revistă literară. „Invitat” la București, pentru a fi rupt de mediul clujean, a fost iute marginalizat: prin „grija partidului”, dar și cu ajutorul neprecupețit al multor colegi mai puțin înzestrați și mult mai puțin onești! Înainte de a debuta cu Francisca, puțină lume și-a vârât nasul în manuscrisele mele, cu excepția poate a trei piese de teatru pe care le-am trimis la un concurs sau altul ori le încredințam unor secretari literari ai unor teatre
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
deschis față de prietenul meu ce se bucura de un post „uriaș” de redactor la „celebra” revistă a tinerilor profesioniști, și unica, îmi ascundeam, plus mal que bien, cum zice franțuzul, adică destul de stângace, „pulsiunile mele” ideologice. Mugur era un „comunist onest” ca și colegii lui de generație citați mai sus, făceau „corp comun” cu regimul, se răsfățau, cum spuneam, în paginile revistelor și la Scânteia tineretului și chiar în Scânteia „mare”. Se purta și ei credeau în „noul romantism”, de altfel
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de ieșirea mea la fel de „fulminantă” și de „scandaloasă” în ochii celor care mi-o prilejuiseră, vorbesc de „prima garnitură” a lui Ceaușescu, în frunte cu Dumitru Popescu, ideologul și cel care-i făcea discursurile, cel puțin în „perioada cvasi-pozitivă”, lectorul onest, ca și unii dintre puținii prieteni care mi-au mai rămas, îl vor înțelege încă o dată pe acel „tinerel zvăpăiat, idealist” - idealist cu o conotație negativă! - dizgrațios adesea când își susținea o opinie sau o poziție, suspect de-a dreptul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-ar dovedi această „nouă perspectivă” „jenantă” sau chiar compromițătoare pentru orgoliul sau vanitatea mea și a „rațiunii” mele, pentru bunul meu instinct social. M-am înșelat eu?!... S-au înșelat, se înșală ceilalți?! Dacă e adesea dificil să răspunzi „onest” la o asemenea dilemă, atunci când ea te privește doar pe tine și o altă persoană sau un grup restrâns de indivizi cu care ai ajuns în dezacord, atunci când e vorba, cum s-a întâmplat în vara fatidică a lui ’72
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lucitoare ale unei religii!... ...Întorcându-ne, însă, la „mărturisitorii literari” de care vorbeam mai sus, la acei martor ai trecutului național, colectiv care, spre deosebire de milioane, au privilegiul talentului și al artei, trebuie, cum o spuneam, să aibă și „curajul mărturisirii oneste”, oricât i-ar „costa” uneori acest lucru. Altfel, tăcerea este de o mie de ori mai onorabilă!... Deoarece creditul meseriei noastre, de „povestitori sau cântăreți”, stă nu numai în „tehnica” perfectă a artei noastre, dar și în ceea ce s-ar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
îmbine și curajul moral, și pe cel civic, săritor în ajutorul văduvei și orfanului și, dacă se poate, pălmuind cu vehemență și obrazul potentatului, fie el cardinal, militar, bancher sau prim-secretar!... 12 ...„Martor și complice” spuneam!... Un bun, un onest, un „curajos” martor, dar și complice! Nu, nu cu sine, cu imaginea pe care vrea s-o „producă” despre sine, chiar și dacă acest „proces” e mai mult sau mai puțin involuntar; ci complice cu colectivitatea în care a trăit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eu alterez datele problemei, dar eu afirm încă o dată că cei care au „acceptat”, dintre marii scriitori și oameni de știință, să rămână „pe listele și în posturile oficiale” ale comuniștilor au făcut-o „și” din motive de adâncă, reală, onestă complicitate nu numai cu cultura pe care au ilustrat-o, uneori cu geniu (vezi Călinescu și marea sa Istorie a literaturii!Ă, dar și cu întreaga națiune, aflată în acei ani, mai ales cei zece-cincisprezece ani ai brutalului stalinism, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]