5,154 matches
-
Aceste straturi sunt delimitate între ele, fără să se piardă legătura, și prezintă calități particulare, dar care conlucează și fac posibilă concretizarea operei de artă. Voi prezenta funcționalitatea straturilor în linia lui Ingarden urmând să arăt ce rol au tropii ontologici în concretizarea operei. Totodată, voi aplica stratificarea ontologică în cadrul operei literare ce va fi model pentru artele vizuale, fără a repeta clasificarea lor pentru fiecare obiect de artă în parte. Am preferat clasificarea artelor scrise și vizuale întrucât cele două
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se piardă legătura, și prezintă calități particulare, dar care conlucează și fac posibilă concretizarea operei de artă. Voi prezenta funcționalitatea straturilor în linia lui Ingarden urmând să arăt ce rol au tropii ontologici în concretizarea operei. Totodată, voi aplica stratificarea ontologică în cadrul operei literare ce va fi model pentru artele vizuale, fără a repeta clasificarea lor pentru fiecare obiect de artă în parte. Am preferat clasificarea artelor scrise și vizuale întrucât cele două grupuri prezintă la nivel ontic anumite diferențe. De la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelegerea proprietăților ce constituie literalitatea, deci compoziția lingvistică împreună cu narativitatea compozițională și dimensiunea sa estetică. Definirea calităților literare presupune înțelegerea compoziției artistice - a creației - unui text literar, iar acestea sunt condiții necesare și suficiente pentru orice discurs literar. Prin investigația ontologică se identifică noțiunea de limbaj ca element principal și definitoriu literaturii, având ca efect punerea unor condiții necesare în dezvoltarea sa față de obiect, întrucât opera literară nu este doar operă de artă, ci și un obiect. Opera se sprijină în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literatura imaginativă, și conceptele extinse - literatura științifică. Prin literatura imaginativă Beardsely înțelege poemul, romanul, nuvela, iar prin literatura științifică înțelege eseul sau discursul, însă ambele se află "într-o relație paradoxală dijunctivă și unitară"5. Această separare duce la introspecția ontologică a textelor literare pentru definirea naturii lor, adică la cercetarea ontologică a cuvântului și a textului, împreună cu figurile de stil și metodele de (re) prezentare. Înțelesul literaturii pe care îl propun aici urmărește limitele definiției dată de Rezeptionaesthetik. Prin aceasta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelege poemul, romanul, nuvela, iar prin literatura științifică înțelege eseul sau discursul, însă ambele se află "într-o relație paradoxală dijunctivă și unitară"5. Această separare duce la introspecția ontologică a textelor literare pentru definirea naturii lor, adică la cercetarea ontologică a cuvântului și a textului, împreună cu figurile de stil și metodele de (re) prezentare. Înțelesul literaturii pe care îl propun aici urmărește limitele definiției dată de Rezeptionaesthetik. Prin aceasta înțelegem literatura ca un text literar cu multivalențe, de exemplu, o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Rezeptionaesthetik. Prin aceasta înțelegem literatura ca un text literar cu multivalențe, de exemplu, o varitate de forme, constrângeri și semnificații care au aceeași bază. Prin ideea de semnificație înțelegem atât înțelesul cuvintelor și a propozițiilor, dar și interpretarea tropilor ontologici, a semnului și al simbolului. Prin urmare, opera literară este caracterizată de starea permanentă de deschidere, stare înțeleasă de Blanchot (L'espace littéraire, 1955) ca transgresivă, numind opera literară o scriitură interminabilă. În final, opera literară este spațiul de manifestare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca transgresivă, numind opera literară o scriitură interminabilă. În final, opera literară este spațiul de manifestare a activității scriitoricești care, conform ontologiei formale, apare ca un obiect purtător de proprietăți dependente, la rândul lor, de obiect 6. 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară Întrebarea ontologică cu privire la ce este literatura privește stabilirea esenței literaturii, prin care arta literară se poate diferenția de ceea ce nu este literatură. Dificultatea întrebării constă în a identifica și defini literatura în sfera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
final, opera literară este spațiul de manifestare a activității scriitoricești care, conform ontologiei formale, apare ca un obiect purtător de proprietăți dependente, la rândul lor, de obiect 6. 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară Întrebarea ontologică cu privire la ce este literatura privește stabilirea esenței literaturii, prin care arta literară se poate diferenția de ceea ce nu este literatură. Dificultatea întrebării constă în a identifica și defini literatura în sfera operelor scrise. O astfel de intrebare privește definirea ideii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al scrierii ce necesită un act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu anumite proprietăți și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu anumite proprietăți și relații a cărui existență presupune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectelor ce nu pot fi definite prin act. Opera literară este un obiect autonom și independent. Astfel, obiectul literar este o entitate spațio-temporală reală. Entitățile obiectului nu aparțin în exlusivitate acestui spațiu întrucât au o natură imanentă 8. Anumite entități ontologice, ca Leopold Bloom din Ulise sau Hyperion - Holderlin, sunt tropii obiectului literar pe care îl aveam la îndemână, iar acestea sunt numite de Ingarden ca forme ale obiectelor ficționale ce aparțin irealului. Entitățile obiectul literar sunt entități imaginaționale care, înțelese
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu depind de conștiință în totalitate, constituie un obiect secundar în realitatea exterioară. Acest lucru duce la o dublă existență a obiectului literar (real-imaginară) a cărui concretizare este posibilă prin experiența estetică. În cadrul experienței estetice sunt conștienți de dubla natură ontologică a obiectului literar. Totodată, obiectul literar este supus unei stratificări redate prin ideea de strata. În altă ordine de idei, dubla apariție existențială a obiectului literar este supusă la o serie de straturi reducționiste ontologic. Anumite calități sau entități ale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt conștienți de dubla natură ontologică a obiectului literar. Totodată, obiectul literar este supus unei stratificări redate prin ideea de strata. În altă ordine de idei, dubla apariție existențială a obiectului literar este supusă la o serie de straturi reducționiste ontologic. Anumite calități sau entități ale obiectului, diferite în aplicație sau interpretare, reprezintă, prin activitatea sintetică, entități autonome compoziționale ale obiectului literar. Spațiile ontologice redate prin entitățile obiectului forțează ontologia să redea o structură obiectului literar suficientă să ofere dovezi epistemologice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ordine de idei, dubla apariție existențială a obiectului literar este supusă la o serie de straturi reducționiste ontologic. Anumite calități sau entități ale obiectului, diferite în aplicație sau interpretare, reprezintă, prin activitatea sintetică, entități autonome compoziționale ale obiectului literar. Spațiile ontologice redate prin entitățile obiectului forțează ontologia să redea o structură obiectului literar suficientă să ofere dovezi epistemologice în demonstrarea existenței și funcționalității ei. Fiecare strat funcționează ca un element individual ce joacă un rol în segement în constituirea obiectului literar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o structură obiectului literar suficientă să ofere dovezi epistemologice în demonstrarea existenței și funcționalității ei. Fiecare strat funcționează ca un element individual ce joacă un rol în segement în constituirea obiectului literar total. Fiecare strat trebuie înțeles ca un trop ontologic ce constă în proprietăți și relații concrete 10, și care conduce la definirea autonomității suficiente obiectului literar. Obiectul imaginațional literar este privat de orice stratificare întrucât existența sa ireală (fantastică) presupune o stratificare specială de tip fenomenologic. Acest lucru nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
capacității sale de a fi literară: nu toate scrierile sunt literare. O eliminare a experienței estetice presupune analiza operei literare sub forma obiectului artistic. Stratificarea operei literare presupune stratificarea obiectului său, înțeles ca obiect real spațio-temporal. Urmând ca orice concretizare ontologică a obiectului să fie făcută prin contemplație, adică prin experiența estetică. Literatura este în mod necesar lingvistică și se distinge de alte forme de artă prin folosirea limbajului. Chiar și așa, există forme literare ca poezia, drama sau romanul, ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
transpunerea cuvântului vorbit pe un suport tehnic pentru procesul de citire. Acest lucru se poate datora diferitor cauze, printre care complexitatea și lungimea operei literare sau limitele memoriei. Scriitura duce la compoziție și la fixarea tehnicilor creației formând, astfel, tropii ontologici constituenți operei literare. Pentru ca arta literară să ajungă la audiență, se pot folosi mai multe căi vizuale, auditive sau scrisul. Desăvârșirea operei literare consistă, însă, în scriitură. Nu putem vorbi de Ulise decât prin intermediul explorării calităților expresive ale limbajului. Anumite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pot folosi mai multe căi vizuale, auditive sau scrisul. Desăvârșirea operei literare consistă, însă, în scriitură. Nu putem vorbi de Ulise decât prin intermediul explorării calităților expresive ale limbajului. Anumite opere își au originalitatea în construcția literară oferită de limbaj. Construcția ontologică a unei opere literare vizează, astfel, modul propriu de existență. În forma scrisă, un roman sau o nuvelă pot dobândi anumite conotații care, odată desprinse de cuvântul scris, pot dispărea. Jocul impus de cuvântul scris este o condiție ontologică ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Construcția ontologică a unei opere literare vizează, astfel, modul propriu de existență. În forma scrisă, un roman sau o nuvelă pot dobândi anumite conotații care, odată desprinse de cuvântul scris, pot dispărea. Jocul impus de cuvântul scris este o condiție ontologică ce duce la concretizarea operei literare. Acest lucru nu elimină oralitatea poeziei sau a pamfletelor care aparțin acestei modalități de exprimare. Atât cuvântul scris, cât și cel vorbit au ca efect transpunerea narativității operei literare în sunete. În cadrul poeziei ritmice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de a oferi sau de a accentua o idee sau un personaj. Sunetul, ca efect al cuvântului scris sau vorbit, devine un constituent ontologic în explicarea existenței operei literare și funcționează în aceeași manieră ca efectul imaginativ al sculpturii. Opera literară depășește nivelul cuvântului scris sau oral prin aceea că ea necesită o analiză a compoziției lingvistice. Fie că vorbim de opera literară în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este supusă distrugerii prin uitare. Există anumite teorii 14 care identifică literatura cu modul nostru de viață. Prin literatură sunt descrise acțiunile și obiceiurile autorului, transpunând arta în relație strânsă cu experiența subiectivă. Această perspectivă nu duce la constituirea entității ontologice literare, ci este doar un mod de interpretare a narativității sale. Orice experiență subiectivă a autorului încetează să mai existe odată cu creația operei literare. Scriitura impune noi realități și are o funcționlitate internă fiind predispusă schimbărilor ce au loc prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precum și de limba în care a fost scrisă sau tradusă. Toate aceste modificări suferite de obiectul literar în temporalitatea sa duc la o mulțime de copii ale romanului Ulise. Urmând ca unicitatea lor să constea în numele autorul romanului. Însă, tropii ontologici ai romanului duc la identificarea fiecărui exemplar cu unicitatea sa: conținutul romanului identifică prin imagine și simbol, dar și cu ajutorul imaginației multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unitatea operei literare propoziția nu trebuie înțeleasă ca fiind ideal, ci doar ca artificiu stilistic. Obiectul constituie un element indispensabil în cadrul operei, de aceea el nu trebuie limitat sau privat de simboluri sau de "obiectele imaginaționale". Obiectul real, ca bază ontologică a operei de artă, poate suferi modificări în urma impunerii formatului, a tipului și a dimensiunii operei literare. Astfel, există o conexiune între obiectul ideal și obiectul real al operei literare. Această conexiune se bazează pe entitățile narative și ontologice ale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
bază ontologică a operei de artă, poate suferi modificări în urma impunerii formatului, a tipului și a dimensiunii operei literare. Astfel, există o conexiune între obiectul ideal și obiectul real al operei literare. Această conexiune se bazează pe entitățile narative și ontologice ale literaturii și duc la interpretarea obiectului individual ca o identitate autentică singulară. Singularitatea literaturii este redată de experiența estetică a obiectului de artă. Simbolul și imaginile narative sunt iluzorii și nu asigură mereu indentitatea și unicitatea obiectului literar. Ambii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literaturii și duc la interpretarea obiectului individual ca o identitate autentică singulară. Singularitatea literaturii este redată de experiența estetică a obiectului de artă. Simbolul și imaginile narative sunt iluzorii și nu asigură mereu indentitatea și unicitatea obiectului literar. Ambii tropi ontologici sunt activi prin intermediul imaginației care, datorită funcției sale în mentalul comun, poate oferi interpretări subiective sau eronate ce deviază de la adevărul operei de artă. Astfel, ceea ce Ingarden numește "obiecte imaginaționale" pot fi înțelese și ca "obiecte fantastice" ce intră în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]