3,713 matches
-
introdus în manualele școlare, ba că nu ai fost invitat la nu știu ce sindrofii, ba că nu ți se recunosc merite de pionierat, ba că nu ai statuie în Cișmigiu etc., când problemele României sunt de o gravitate atroce. Pericolul care pândește o publicație deschisă este că noblețea ei poate fi înlocuită de o caricatură. Când polifoniei i se substituie cacofonia, o redresare a „cursului de zbor” devine imperativă. Cineva trebuie să stabilească azimutul. Cred că tinerii, foarte tinerii redactori ai Cotidianului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
veacul abia trecut, unele dintre numele sub care s-au făcut admirați au fost enkadeviști, gestapoviști, comisari politici ori politruci. Nomenclatorul s-a schimbat și ne-am procopsit cu monitori, raportori și, bineînțeles, analiști principali. Sunt organizați după legea haitei. Pândesc, provoacă, sar la carotidă. Victima lor poate deveni oricine, atâta vreme cât instinctul de prădător este satisfăcut. Ce a fost inițial o reacție perfect îndreptățită s-a transformat într-o afacere extrem de profitabilă - corectitudinea politică. Politizată până la absurd, impingând la excese și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
excluderilor și excomunicărilor imbecile. Privesc la titlul acestui editorial și trebuie să-mi cer iertare pentru tautologia pe care o conține, căci fanatismul este (și) unul din chipurile hidoase ale prostiei. De atâtea zecisme și postmodernități megalomanice, nu fracturismul ne pândește, ci fripturismul - singurul „ism” integrator, aproape globalizant. (Jurnalul Național, 30 septembrie 2005) Oportunismul exterminator Aflat în Ciudad de México (Distrito Federal) încerc să iau urma unor umbre. Una din ele este Luis Buñuel, ucis de o ciroză hepatică în această
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bine să rămână oarbe și mute, pereții în schimb au ochi și urechi. În timpul recepțiilor mondene, toate privirile sunt ațintite asupra perechilor de dansatori, iar nici cel mai mic pas greșit nu trece neobservat. Faptele și gesturile tinerilor domni sunt pândite cu vigilență și reprezintă de multe ori subiect de bârfă. Se întâmplă ca un tânăr domn să fie primit cu regularitate într-o casă care adăpostește o fată de măritat? Este declarat fără întârziere viitorul soț al încântătoarei domnișoare"14
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
schimbate pe furiș, la atingeri echivoce. La toate aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze în cercurile mondene, unde se plictisea de moarte, nu este decât o formă de distracție. Din momentul în care pornește în căutarea unui soț
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
stereotipe a femeii care flirtează ademenitoarea, perversa îi corespunde o reprezentare stereotipă și caricaturală a bărbatului care practică flirtul: este vorba despre "defloratorul profesionist"65 brutal, călăuzit de un instinct animalic de lubricitate și avid de prospătură. Este masculul care pândește clipa fatidică în care femela, prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea acțiunilor sale"67. "Bietele puicuțe care se lasă păcălite de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prieteni, cunoștințe sau necunoscuți, se analizează cu coada ochiului. Există, ca și la teatru, loji locurile întunecate unde te poți izola culise spațiul tehnic al fonografului sau pick-up-ului dar mai ales centrul scenei, unde privirile se întretaie, se scrutează, se pândesc. Nimic nu rămâne neobservat, nici cele mai mărunte gesturi ale dansatorilor, nici baletul apropierilor amoroase, nici chiar cuplurile care "se fac ușurel nevăzute în întuneric". Fiecare este așadar incitat să flirteze, să aibă rolul principal, nu să "stea pe tușă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
veghează unele asupra altora. Asta o știu prea bine mamele care își lasă fiicele să iasă seara, cu condiția să fie însoțite de prietenele lor. Fie că se află la o petrecere-surpriză sau la cinema, pe practicantele flirtului nu le pândește nicio primejdie, căci sunt bine flancate. În mașină, în schimb, sau pe bicicletă, situația poate fi ceva mai dificil de ținut sub control. Iată motivul pentru care tinerele sunt cel mai adesea suficient de prudente pentru a rămâne împreună. Este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
hedoniste care se impune, fericirea trebuie obținută "aici și acum", iar fiecare an care trece este un an pierdut. La fel ca Paule, eroina romanului Vă place Brahms? (1959) de Françoise Sagan, după o anumită vârstă, tot mai multe femei pândesc în fața oglinzii apariția ridurilor, semn al "înfrângerilor acumulate" de-a lungul timpului. Timpul acesta pe care ai vrea să-l distrugi și care te distruge "la foc mic, tiptil, lovind într-o înfățișare pe care atât de mult ai iubit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
are însă numai omul, deoarece numai el a reușit să vorbească”. Pe această linie a deosebirilor dintre om și animal, teoreticianul deosebește o trăsătură fundamentală, specifică numai omului, capacitatea de a dialoga: „Animalele reacționează la semnale, nu răspund la întrebări, pândesc, nu se întreabă, atacă, nu contrazic. Ele comunică între ele, dar nu dialoghează... Omul este însă prin esența sa o ființă dialogală”. La rândul lui, Devitt consideră că limbajul dă speciei umane avantaje enorme asupra celorlalte specii, limbajul fiind o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dificil, deosebit de greu, să-i pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai ști la ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit din timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu în fundul grădinii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
idee considerată de mulți ca fiind cel puțin năstrușnică, dacă nu de-a dreptul absurdă. Dar ce spun ceilalți, mai puțini? Aceștia consideră că primirea Rusiei în NATO ar înlătura, pe termen mediu și lung, multe dintre marile pericole care pândesc omenirea. Că atunci când pe dușman nu-l poți învinge, este mai bine să ți-l faci aliat. Că marilor pericole care se profilează din direcția Asiei China, India, Iran nu li se poate opune decât o mare alianță, puternică, de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu resurse suficiente suferă, de ani de zile, de foame. Dar asta contează prea puțin pentru regim. Important este ca țara să fie "măreață" în exterior, ca națiunea să fie strâns unită în jurul partidului în lupta împotriva imperialismului care o pândește din toate părțile. Iar dacă nu există dușmani, ei trebuie inventați. Parcă am mai auzit un asemenea discurs și în alte părți ale lumii, nu cu mulți ani în urmă. Dar cum poți uni strâns o națiune în jurul unui partid
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
oglindă”: „Aizeop” și... „Poezia”. În toate se luptă cu tenebrele dar le și cântă - acuzându-le ori preamărindu-le. Poate de bucurie că a ieșit din tăcerea deceniilor când a stat cu securistul În ceafa: „Cu moartea securiștii peste noi”, „Pândesc atent că bufnita de pradă/ Cum se ascund codoșii (iarăși codoșii!) pe sub case;/ De gustul abatoarelor de stradă/ Își potrivesc topoarele tăioase”. (Mătrăguna) Ori cu gândul că... „De tăcere și duruta/ Casa mea În nori se mută/ Depărtându-se pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
conceptului origine sau amândurora; * faptul că apariția sociologiei nu a fost un eveniment instantaneu, ci a însemnat un proces îndelungat de fortificare interioară și acumulări care au contribuit la structurarea unui ansamblu teoretic armat cu caracteristicile științei; * pericolul care a pândit continuu sociologia, acela de a identifica simțul comun, antrenat în practica socială, cu analiza sociologică. Sociologia s-a născut abia atunci când gândirea a câștigat definitiv bătălia cu interpretarea trivială, cea pe care omul de rând o obține în mod firesc
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cetățenii săi un spirit de patriotism și virtute civică. * Republica este consolidată prin conflicte, sursa lor fiind anticipările politice și dezbaterile. * Monarhia și republica sunt forme de guvernare la fel de valabile, fiecare pentru condițiile care-i favorizează manifestarea. Ambele sunt deopotrivă pândite de o singură primejdie, derapajul: cea dintâi de a aluneca pe panta democrației, iar cea de-a doua de a aluneca pe panta absolutismului. Bibliografie Berlin Isaiah, Adevăratul studiu al omenirii. Antologie de eseuri, Editura Meridiane, București, 2001 Machiavelli Niccolo
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
organizațiilor, sociologia politică, sociologia juridică etc., îi datorează lui Max Weber propria lor existență. * A lăsat posterității o analiză sociologică deosebit de pertinentă a capitalismului timpului pe care l-a trăit, aducând în atenție calitățile, defectele, dar și pericolele constitutive ce pândesc această organizare socială, politică și economică. S-a pronunțat explicit în apărarea capitalismului ca orientare necesară pentru Germania rămasă în urma realizărilor capitalismului occidental și totodată împotriva pozițiilor anticapitaliste promovate de cei mai importanți gânditori ai timpului. S-a declarat ostil
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
1). În pofida reticențelor doicii (Nu mă sili, Casandro, o viață să ucid/ Și să grăbesc osânda asupra Troii tale), fata își face iluzia că prin cunoașterea viitorului va putea să-i pună la adăpost pe cei dragi : Dacă un pericol pândește, eu voiesc/ Să-l știu și prin rostirea-i pe-ai mei să-i scap de dânsul (I 1). Dorința de a ști cele ascunse muritorilor, hybris insolit, se împlinește brusc și în primul moment Casandra realizează doar iminența unui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rup,/ Am vrut ca între oameni să-ncerc norocul mieu (II 4). Înfrântă, ea se întoarce la rolul de profeteasă și le anunță troienilor dezastrul iminent : Osânda vi-i aproape. Vă cer zeii cei morți./ Cei cari în adâncuri neîmpăcați pândesc,/ Vă cer și zeii cari în cer au năvălit [...] N-ajută nicio luptă și nicio rugăciune !/ Vai, vai întâia moarte acuma s-a rostit/ Vin toți după acela pe care-l soarbe marea (II 4). Strigătul ei este pentru compatrioți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
otrăvească pe Clitemnestra pentru că e prea obișnuită cu slăbiciunile lui (II 4), dar nu se poate hotărî să plece din palat (II 6). Speriat de apariția Casandrei (II 13) - căreia îi propune într-un ultim elan să fugă împreună - el pândește cu teamă o schimbare pe fața lui Agamemnon (IV 4). Clitemnestra îl disprețuiește pentru că nu e dintre oamenii admirabili care cunosc întrebuințarea silniciei (II 12), Agamemnon îl ignoră știindu-l neînfrânat, dar incapabil să dea o lovitură gândită mult înainte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plăcea să meargă. El realizează că sunt prea multe coincidențe în stare să scoată din minți pe oricine. Neliniștea celei vizate devine explicabilă : Evident, e urmărită... Dânsa își vede de treburi, dar se simte vânată [...] își dă seama că e pândită, dar nu știe de către cine [...] Părerea mea este că... i se vrea moartea... (II, p. 625). Tot mai des, cei din jur insinuează că ar fi nebună. Dida apreciază că rivala ei se află într-un fel de agonie, că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de vânători, semn că pădurea de la poalele muntelui e pândită de o nenorocire (III, p. 648). Romanița cheamă salvarea, îi dă apă mamei cu forța și o culcă pe pat, iar Ionel decretează : s a țicnit, Dumnezeule... singura soluție e s-o internăm (III, p. 649). Ulterior, în rezerva spitalului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
armament. In aceea zi, un avion a slobozit un obiect care a căzut la câțiva metri de casa noastră și a bunicilor. Ore de tensiune, de teamă ale bunicilor, mamei, mătușelor și de curiozitate infantilă a noastră, ale copiilor care pândeam explozia, până când un văr mai vârstnic cu vreo zece ani, și-a luat inima în dinți și, în ciuda opoziției femeilor, s-a apropiat, ne-a strigat că obiectul este un recipient de benzină și mai târziu a scos din el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
un mic cap pătrat, ecranul. Fac o probă. Capul de girafă se animă. E orientat în așa fel încât ea să poată avea, din pat, cea mai bună imagine. Tehnicienii pleacă lăsând în funcțiune televizorul-girafă. Emisiunea este peste o oră. Pândește pe perete plecarea doctorului Sinus. Din când în când, alte mașini părăsesc garajul, nu a lui. În sfârșit, cu cinci minute înainte de începerea emisiunii, iese și doctorul Sinus. Curios, pe perete e anunțată "o ieșire scurtă." Cu atât mai bine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]