6,411 matches
-
modul de raportare interpersonală a copiilor (nivelul de apropiere și înțelegere, acordul sau dezacordul în legătură cu alte probleme); * sistemul de atitudini al copiilor în raport cu diferite norme și valori; * modul în care este perceput și considerat copilul; * modul de manifestare a autorității părintești (unitar sau diferențiat); * gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor; * dinamica apariției unor stări tensionale și conflictuale; * modul de aplicare a recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și sinceritate al copilului în raport cu părinții. Într-o societate în care
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
se întâlnesc în moduri subtile, apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei despre brișca părintească ce o purta la iarmaroc, pe vremea stăpânirii românești. Dar Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul istoriei pe care a făurit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fapt că „un flăcău apucă pre o fată de peștiman sau de salba care-i este împregiurul gâtului, este ca și când ar cere-o de soție?“. Iar în locul lor, iată „nunțile bogaților noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
naturii proceselor cognitive și afective implicate. * Explicația fiziologică Unii autori afirmă că diferențele de comportament între bărbați și femei depind de factori genetici. În opinia lor, atât femelele la animale, cât și femeile sunt puternic implicate în îndeplinirea unor obligații părintești (gestația, lactația, grija maternă), fapt ce accentuează diferențele. Masculii dominanți au mai mari șanse de a fi aleși de către una dintre femele pentru că ele îi preferă. Masculii dominanți ar avea deci mai mari șanse de a se reproduce și de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sufoca pe copil, bazată pe ideologia care spune că un copil își poate dezvolta de unul singur competențele, o familie dezorganizată sau incapacitatea părinților de a se impune în fața propriilor copii. Comportamentul martorilor și percepția abandonului de către copil. Impactul maltratării părintești poate fi atenuat dacă copilul sau adolescentul înțelege că experiența sa nu este regulă (Staub, 1996). Intervenția altor persoane din familie sau din mediul apropiat și îndepărtat poate juca un rol considerabil în această conștientizare. Atunci când cei din jur nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia o auto-percepție devalorizantă și nu-l împiedică să considere lumea un loc ostil. La
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-o manieră adecvată și în a reacționa eficient (Dodge, 1993; Dodge et al., 1990). Prelucrarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți și copil se termină adesea cu reacții de furie și pedepse fizice (Debaryshe, Patterson Capaldi, 1993
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
antisociale și coercitive se extinde în afara familiei (Ramsey, Patterson și Walker, 1990 citat de Dishion et al., 1994). Într-o perspectivă asemănătoare cu cea oferită de teoria învățării sociale, Patterson explică dezvoltarea agresivității la copii, subliniind importanța rolului măsurilor disciplinare părintești în formarea credințelor ce influențează motivațiile și comportamentele agresive. Cercetările efectuate de Dodge și colegii săi permit explicarea mecanismelor subiacente dezvoltării comportamentelor agresive prin intermediul proceselor indirecte și inadaptate de prelucrare a informației sociale precum atenția insuficientă la semnalele sociale, atribuirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea. Într-un studiu, Hoffman (1960) i-a interogat pe părinți în vederea identificării modalităților folosite pentru a-i controla pe copii. Ulterior copiii au fost urmăriți în timp ce se jucau cu alți copii. Rezultatele au arătat că folosirea arbitrară a puterii părintești, adică pedepsirea copilului fără explicație și justificare, corelează pozitiv cu manifestările ostile ale copilului în cadrul școlii. Părinții care se folosesc de puterea lor într-o manieră arbitrară și cei autoritari cu copiii lor îi învață pe aceștia două lucruri: (a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împărțirea lui în părți succesorale inegale, repartizându-se pe familii după frății mai mari, iar în cadrul familiei pe frății mici și pe urmași. Mai apoi, familiile nou formate și-au ales vatră de sat în locuri mai depărtate de casele părintești, unde au găsit terenuri bune pentru agricultură și pășunat și poate și condiții mai bune de viață. în felul acesta s-au format noi grupuri de locuințe care au creat și nucleele altor sate apărute ca Bașeu, Podiș, Cuzoaia, Lișna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la părinți, în raport cu numărul copiilor și al suprafeței de pământ deținută de capul familiei. Fiul sau fiica cea mai mică moștenea de regulă și casa părintească având însă obligația de a îngriji de părinți până la moarte, îndeplinind și toate obligațiile rituale ale înmormântării părinților. Deveneau astfel proprietari moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
deținută de capul familiei. Fiul sau fiica cea mai mică moștenea de regulă și casa părintească având însă obligația de a îngriji de părinți până la moarte, îndeplinind și toate obligațiile rituale ale înmormântării părinților. Deveneau astfel proprietari moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
profesori, ș.a. Dar toate au un numitor comun: nu ostenesc în a omagia în cuvinte emoționante pe mentorul lor în domeniul chirurgiei și traumatologiei: dr. Petre Topa. Este subliniată bunăvoința ce o arată pentru cei dornici de instruire, generozitatea, îndrumarea părintească. Puternică este aprecierea făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dornici de instruire, generozitatea, îndrumarea părintească. Puternică este aprecierea făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă organizată și cu folos” (dr. Panaitescu Victor); „Eminent chirurg și desăvârșit organizator, care prin muncă neobosită a reușit să creeze primul institut de accidente de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la București, lui Samurcaș, fost mare vistier, care se afla la Brașov, fugit cu alți boieri și cunoscut ca unealtă rusească: Sensul scrisorii Curții cuprinde noi și strălucite dovezi despre generozitatea și mărinimia M. S. și dovedește cu ce grijă părintească Ea se ocupă de fericirea acelor de aceeași credință, care se găsesc sub stăpânirea otomană. Dacă majoritatea boierilor, împotriva propriilor lor interese, n-ar fi divizați între ei și dacă nu s-ar persecuta unii pe alții, ei nu s-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
își vedeau conștiincios de treburile lor, adică făceau descoperiri științifice sau nu făceau descoperiri științifice. Desigur, ceva tot făceau ei de vreme ce îl citau în discursurile lor interminabile pe savant. Fiica profesorului trăia încă, ea își ducea ultimele zile în casa părintească. Bătrânețea ei număra tot atâția ani cât număra și locuința. Rareori, femeia se arăta oamenilor din cartier. Atunci doar când se ducea să-și cumpere de mâncare de la magazin. Singurul care o vedea era poștașul ce-i aducea pensia ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Dumnezeu, atât cât pot. Probabil că am avut mereu ideea că venim și plecăm goi de pe lume. Mortul n-are buzunare. Poate că vă și legați greu de un loc? Vă ia mult până să-i spuneți "acasă"? — În afară de casa părintească și de pământurile din jur, nu cred că am suferit niciodată când am plecat de undeva. Acolo este legământul meu. Tace mult. și, ca și când ar fi făcut paranteză la un gând... — La Roma mi-a plăcut mult, totuși. Era o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
legământ sufletesc de neuitat. Amintirile frumoase, sau dureroase, care mi-au marcat ființa, au rămas imprimate în conștiința mea pentru toată viața. Capitolul I Copilăria, adolescența, tinerețea Drag-mi-e locul iubit Unde-am copilărit Când veneam și eu acasă, La căsuța părintească Cu ocazia unor evenimente importante din satul meu, Santa Mare și a lansării unei carți a subsemnatului, primarul Viorel Relinschi și secretarul Ionel Timofte au vrut să-mi facă o surpriză: mi-au înmânat un extras din registrul primăriei, pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de oameni !-și acum sunt mulți șomeri, pensionari scoși la pensie cu 10-15 ani înainte de termen, ori culegători de fructe sau legume prin diferite colțuri de lume, ori crescând copii străinilor, iar ai lor cresc niște delincvenți, lipsiți de educația părintească, mulți dintre ei pierzânduse prin gunoaiele societății.Sute de mii care au abandonat școala și vagabondează pe străzi, ajung delicvenți din fragedă pruncie,mulți se sinucid de dorul,sau lipsa părinților plecați în lume pentru a trăi. Mare parte din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Prezenta lucrare, elaborată la centenarul nașterii sale, se dorește o reparație a acestei nedreptăți. Daniel FOCȘA 24 aprilie 2010, București Capitolul 1 Primele aripi Dan Valentin Vizanty s-a născut la 9 februarie 1910, în orașul Botoșani, "la casa sa părintească din strada Sf. Ilie, nr. 123", după cum stă scris în certificatul lui de naștere. Tatăl său, avocatul Demostene Vizanty (1878-1946, fiul lui Gherasim Vizanty), fost primar al orașului Botoșani, prefect și deputat liberal, se trăgea dintr-o familie boierească din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pubertăți, care i-au făcut farmecul nespus și i-au oxigenat mereu sensibilitatea artistică, menținută astfel la un grad extrem de intensitate: „totdeauna mi-a plăcut să fiu protejat, exceptat, favorizat, poate ca o compensație față de lipsa de manifestări a iubirii părintești, care interzicea sărutul, mângâierea, alintul, răsfățul.“ De aceea, el caută, mereu lacom, ambianța feminin-ocrotitoare, concretizată de numeroasele sale mătuși, bune și drăgăstoase, iar apoi de egeriile sale, surorile Ana Gălan și Victorița Ștefan, femei fascinante, cu „ochii magic-misterioși“ și cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fatală“ a familiei. S-a îndrăgostit de prea junele ei cumnat, Toader, pe care l-a sedus probabil fără greutate alta decât un pic morală, căci era vorba de femeia fratelui său; idila lor se consuma în odaia din spatele casei părintești, unde își avea cuibul puiul de ofițer, și a provocat nu numai un scandal, dar și o veritabilă tragedie: soțul înșelat chiar cu propriul frate a suferit cumplit și, oricât de robust era, la prima boală a și părăsit cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
le reamintesc este aceea a învățătorului, a cărui apariție la catedră mi-a produs colosală surpriză. Nu cel inițial, ci acela care la un moment dat l-a înlocuit și care m-a surprins, fiindcă era un familiar al casei părintești, prietenul tatei: Petre Țuțea. Și el va fi fost surprins să mă descopere într-o bancă: neacordându-mi la noi în casă nici o atenție, probabil n-avea habar că sunt școlar și unde. Ca și mai târziu în lume, cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]