5,611 matches
-
după o partidă de sport, pe monocotiledonatul gazon, tot ele ne oferă odihna: pe o saltea umplută cu iarbă de mare, Zostera; sau pe o rogojină din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
merinos, iepure și - vai! - câine ori chiar pisică, la starea de creație artistică care e moda... Las’ că are ea, moda, și conotații pe care tot eu le voi critica altă dată, ca „pisoi“ ce mă consider... Dar și a paiului, rafiei, a latineștii căci e cam exotică Carludovica palmata care odrăslește pălării de panama; atenție: cu toatele sunt plante monocotiledonate, suprema expresie a evoluției vegetale, precum părul de mai Înainte - faneră cum ar spune biologul - este produs de ultima expresie a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mici cutiuțe, adică În pereții celulelor. Și așa a inventat chesonul, adică structura de beton armat alveolară, alcătuită din pereți care adăpostesc doar nesemnificativul din punct de vedere mecanic aer. Și pentru că principiul chesonului se repetă și la nivelul supracelular, paiul de grâu, gol pe dinăuntru și cântărind doar câteva grame, leagănă la Înălțimea de un metru cele câteva zeci de grame ale spicului. Mecanica ar spune că e vorba de „momentul de inerție“, dar Natura știe asta de vreo sută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau părea a o face - când În fond era vorba de ceva firesc dacă-i asociem biodiversitatea, aceea În care ne punem astăzi speranța vieții de mâine, a noastră și a Naturii. E un fel de a vedea mai degrabă paiul din ochiul altuia. N’or mai fi ruguri astăzi, dar excluderea - chiar și fizică - a purtătorului altui gând decât uniformul, entropicul deci, operează; și-mi amintesc de românul Culianu, dar și de indianul Rushdie, aflat În anticamera intoleranței, firească - prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aminte de Roma, deși În limbajul strict al etniei e doar un substantiv comun Însemnând, ca În orice altă limbă primitivă, „om“... 441 CARTEA A OPTA. Un proiect Un ultim care, văzând că mă Înec de-al binelea, Îmi Întinde paiul unui proiect. Proiectul n’a mai ajuns realitate, astfel Încât această carte n’are decât un capitol: „Postume“... Mulțumesc prietene, pentru plăcuta gâdilire a scoarței cenușii; pentru rest n’aveai destulă putere... trebuia strâns de gât cineva, dar Natura nu permite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de uriași își așezaseră locașurile lor prin aceste părți de țară: unii la Brăila, alții la Iglița, pe malul celălalt al Tulcei. Odată cu timpul, s-a întâmplat ca cel mai mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
se vede un nor ca o căciulă, vine furtună. - Dacă rândunelele zboară pe jos, razant cu pământul, va ploua. Explicația: insectele care constituie hrana acestora au aripile grele de umezeală și sunt nevoite să zboare jos. - Dacă porcul umblă cu paiul în gură, vremea se răcește. - Dacă furnicile fac mușuroaie în iarbă, deasupra pământului sau pe cioate de lemn, vin ploi de durată. - Dacă limacșii (orbari, melci fără casă) se urcă pe garduri, e semn că vine ploaie de durată. - Dacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
foarte dăunătoare sănătății, cititorul tentat să le practice, putând avea serioase neajunsuri. - Albeață. O scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un ou. Se face
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot în paie și pe fân, Ș-acu’ iată mă bătrân. Nu-s bătrân de bătrânețe, Ci bătrân de fuste crețe ! Badiu-nieu câtu-i de-nalt, Șade-n picioare sub pat. Și cosește și-mblătește Și de pat nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot în paie și pe fân, Ș-acu’ iată mă bătrân. Nu-s bătrân de bătrânețe, Ci bătrân de fuste crețe ! Badiu-nieu câtu-i de-nalt, Șade-n picioare sub pat. Și cosește și-mblătește Și de pat nu se lovește ! * Iartă-mă bade de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema să încuie portița cu lăcate când pleca să lucre pe hotar, sau să tragă zăvorul la ușă atunci când își întindea pe salteaua de paie, oasele-i trudite. Era epoca în care nu bântuiau borfașii sau derbedeii. Preocuparea de bază a gospodarului era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac ca drept glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului se mai află o casă de locuință pentru administrator, acoperită cu șindrilă și un loc sterp în întindere de 10 prăjini pământ. Această moșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din făptura lor, dar și pentru că sensibilitatea lor aduce adesea cu cea a micului imaginativ curat ca lacrima. Era în continuare vremea când făceau, în insula cea verde, imaginare bătălii cu broaștele: Și pe șură ne primblam/ Peste stuf și paie/ Și pe munți ne-nchipuiam/ Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie./ Cântam: Trararah!103 Era vremea pe care și-o va aminti când îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme bătălii iluzorii, alergând prin iarbă cu un coif de hârtie pe cap, călărind nevinovate căpițe de stuf și paie, închipuindu-se pe munți: Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie 146. Într-un cuvânt alergând. Este verbul revelator pentru energia copilăriei ipoteștene, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o saltea de paie, c-o plapumă roșie și-naintea patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de litere mari latine și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil. Pe masă, hârtii, versuri, ziare rupte și întregi, broșuri efemere ce se împart gratis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
comenteze. El pune în evidență mecanismul tradițional al calomniei și "lucrăturilor" subterane. Nimic nou sub soare: când se pretinde efortul deosebit necesitat de performanța "la vârf" într-un cuvânt, muncă "la cataramă", sclavii prezumtivi ripostează, coalizându-se exemplar întru căutarea paiului și ascunderea bârnei. Ce se întâmpla pe scena ieșeană în 1933? Teatrul Național Iași, aflat într-o formidabilă perioadă fastă (probabil, cea mai rodnică din întreaga sa existență) a prezentat 30 (!!) de premiere utilizând o singură sală, în vreme ce ritmurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
țara noastră Voi ce aveți mame Și oricine vă sfătuiește Să-i dați ascultare !. M-am născut într-un bordei » este un alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
avut o viață de familie îndestulată, cu o funcție importantă și care s-au conservat ajutați și de natură dar și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc, pe care-i
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ca o mare cucoană, a cărei frumusețe fizică sporea și atrăgea invidia altor tinere femei. Ceva mai înaltă decât Bițu, blondă, cu ochi căprui închis, cu obrajii ușor bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
rămâneau trei locuri libere, așa că n-ar fi o mare nenorocire dacă și bietu’ Voicu, și el tot de-al nostru a fost, la care Năsoasa i-a tăiat-o că ele-s patru până una-alta, chiar așa, trei paie la patru măgari, și măgaru’ ăla de avocat n-a pus un leu acolo unde vrea el să intre acuma fiindcă a procopsit cu numele lui lumea asta proastă, și mama că doar nu le-o lua Dumnezeu pe toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]