3,524 matches
-
din localitățile: Hălmagiu, Bănești, Groși, Luncșoara, Tălagiu, Țărmure, remarcându-se cu cele mai substanțiale donații familiile: Tat Floare, Iorga Marin, Șandru Sabin, More Ștefan, Mihiț Dorica, Sirban Saveta, Trif Nicolae, Pantea Ioan, Fruja Pavel, Luca Dorina și Nicoară Florica. preot paroh Viorel Nan - Istoricul bisericii parohiale „Nașterea Maicii Domnului” din Hălmagiu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
în filialele Arhivelor Statului din Botoșani și Iași. Utilă pentru subiectul abordat s-a dovedit a fi (mai ales pentru veacul al XIX-lea) și prima monografie a Cordărenilor, apărută la Dorohoi în 1912, avându-l ca autor pe preotul paroh din sat, D. I. Grigorescu. Așezarea de pe Ibăneasa mai are o monografie, apărută în 1942 și scrisă de învățătorul Teofan C. Dumitriu (precizăm că nu am avut încă posibilitatea consultării acesteia). În vechime, localitatea era așezată într-o „regiune de păduri
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Iulia. În continuare a studiat la facultatea de Teologie "Pazmaneum" din Viena, pe care a absolvit-o în 1912. În 1912 a fost hirotonit preot romano-catolic la Sibiu. Între 1914-1915 a activat ca profesor de religie la Bistrița, apoi că paroh la Chidea (între 1915-1919), după care a fost , cu care s-a căsătorit în 1919. Din căsnicia celor doi au rezultat trei copii. După excluderea din cler a luat în arendă moară din Chidea, pentru întreținerea să și a familiei
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
Skarbek-Poslawice (13 iunie 1820, 18-19 iunie 1826), Franz von Paula Pischtek (iunie 1836, 9 iulie 1842), Lukas Baraniecki (1857) și Joseph Weber (vara anului 1898, 1905). În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Parohia Câmpulung nu a avut un paroh, aici slujind preoți detașați temporar ca administratori parohiali. Abia în 1857, după sosirea aici a preotului Josef Szypek, Parohia Câmpulung va dobândi un preot permanent. El a îndeplinit între anii 1874-1877 și funcția de decan de Suceava, fiind și inspector
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
și inspector al școlilor din districtul Suceava. În 1880, după ridicarea localității la rang de oraș, s-a aprobat un post de preot vicar plătit de stat. Preotul Szypek a murit la 2 mai 1893, în locul său fiind numit ca paroh preotul Ladislaus Bartz, care a păstorit comunitatea din Câmpulung în perioada 1893-1922. În secolul al XIX-lea, numărul credincioșilor aflați în grija Parohiei Câmpulung a crescut constant. Astfel, dacă în 1818 erau 193 de catolici, în 1836 erau 386, în
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
pe ES Józef Bilczewski (1860-1923), arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. După moartea parohului Ladislaus Bartz (în 1922), Parohia Câmpulung a fost condusă de preotul profesor Leonhard Haschler ca administrator parohial (1922-1940). Acesta a fost ajutat de mai mulți preoți vicari. Preotul Haschler a schimbat în anul 1934 hramul bisericii parohiale în cel de
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
României li se permitea să emigreze în Germania, mulți etnici germani din Câmpulung au părăsit țara. În decembrie 1940 au plecat în Germania preotul administrator Leonhard Haschler și preotul vicar Karl Nicolaiciuc. Pentru o scurtă perioadă a păstorit aici ca paroh pr. Bernhard Leibham, dar acesta s-a pensionat în 1941 și a plecat la Vatra Dornei. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
a fost anchetat de mai multe ori de securitate, fiind torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. Pentru o perioadă a slujit aici ca paroh pr. Mihai Serafim Bejan (1950-1952), dar acesta a fost obligat să părăsească orașul deoarece era călugăr franciscan. În anii următori, de pastorația credincioșilor câmpulungeni s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) din Gura Humorului și Leopold Hohenecker din Vatra Dornei
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
1958 autoritățile comuniste au demolat casa parohială ce se afla lângă biserică. În 1966 este numit ca administrator la Câmpulung preotul Francisc (Franz) Astalosch. El a figurat ca vicar la Gura Humorului (1 octombrie 1966 - 1 martie 1968), apoi ca paroh la Câmpulung Moldovenesc (1 martie 1968 - 30 martie 1985). A fost pensionat la 1 aprilie 1985. Odată cu numirea sa ca paroh, Parohia Câmpulung este recunoscută de stat. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, în
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Francisc (Franz) Astalosch. El a figurat ca vicar la Gura Humorului (1 octombrie 1966 - 1 martie 1968), apoi ca paroh la Câmpulung Moldovenesc (1 martie 1968 - 30 martie 1985). A fost pensionat la 1 aprilie 1985. Odată cu numirea sa ca paroh, Parohia Câmpulung este recunoscută de stat. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, în 1984, Parohia Câmpulung Moldovenesc mai avea în îngrijire spirituală un număr de 260 familii cu 506 credincioși. Numărul credincioșilor continuă să
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
avea în îngrijire spirituală un număr de 260 familii cu 506 credincioși. Numărul credincioșilor continuă să scadă și în anii următori, iar în 1995 mai erau doar 142 familii cu 308 credincioși. După pensionarea pr. Francisc Astalosch, au slujit ca parohi la Câmpulung preoții Silvestru Bejan (1985-1988) și Francisc Simon (1988-2006). După Revoluția din decembrie 1989, prin efortul pr. Francisc Simon și cu cheltuiala binefăcătorilor și enoriașilor, a fost construită în 1995 o nouă casă parohială, lipită de biserică. La începutul
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
preot să stea permanent în mijlocul credincioșilor din Vatra Dornei. Astfel, în anul 1911, la cererea credincioșilor din Vatra Dornei, Józef Bilczewski, arhiepiscopul de Lemberg (1900-1923), a hotărât desprinderea comunității catolice dornene din Parohia Iacobeni și înființarea Parohiei Vatra Dornei. Primul paroh a fost desemnat pr. Joseph Ettmayr, care a sosit aici la 12 august 1913. Izbucnirea Primului Război Mondial (1914) a transformat Bucovina în treatru de război între armatele germane și austriece pe de o parte și cele rusești și românești pe de
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
17 iulie 1917 a avariat biserica. Câteva obuze de artilerie au lovit biserica în plin, patru dintre ele fiind vizibile și astăzi în partea superioară de răsărit a bisericii. În acele vremuri, biserica a fost păstorită cu tact de preotul paroh Julius Weber (1915-1929), care a îndeplinit pentru o perioadă și funcția de primar interimar al orașului (1917-1918). Destrămarea Austro-Ungariei și Unirea Bucovinei cu România din noiembrie 1918 au produs unele schimbări în organizarea bisericească. Odată cu trecerea Bucovinei sub administrație românească
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
pe ES Józef Bilczewski (1860-1923), arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. După moartea parohului Julius Weber (în 1929), Parohia Vatra Dornei a fost condusă de parohii Francisc Gaschler (1929-1937) și Adolf Botkowski (1937-1940). Preotul Botkowski a construit actuala casă parohială, aflată lângă biserică, până atunci preoții fiind nevoiți să locuiască într-o clădire provizorie
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat din Vatra Dornei. Împreună cu credincioșii a plecat în decembrie 1940 și preotul paroh Botkowski, luând cu el întreaga arhivă a parohiei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
preotul paroh Botkowski, luând cu el întreaga arhivă a parohiei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
mai multe ori de securitate, fiind torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri semnificative, menținându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioși. Astfel, în 1998, Parohia Vatra Dornei mai avea în îngrijire spirituală un număr de 246 familii cu 562 credincioși. Preotul paroh Iosif Sabău, OFMConv., a păstorit aici în perioada 1969-1991. El a reușit să introducă încălzirea centrală în biserică și a renovat exteriorul bisericii. În timpul parohului Pavel Gabor (1991-1996) a fost pictat interiorul bisericii. Urmașul său, pr. Anton Egner, a amenajat
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Dornei mai avea în îngrijire spirituală un număr de 246 familii cu 562 credincioși. Preotul paroh Iosif Sabău, OFMConv., a păstorit aici în perioada 1969-1991. El a reușit să introducă încălzirea centrală în biserică și a renovat exteriorul bisericii. În timpul parohului Pavel Gabor (1991-1996) a fost pictat interiorul bisericii. Urmașul său, pr. Anton Egner, a amenajat parcul de lângă biserică, a îmbunătățit încălzirea centrală și a renovat exteriorul bisericii. La începutul secolului al XXI-lea, numărul membrilor comunității și-a continuat scăderea
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
costume populare specifice zonei bucovinene. Episcopul a sfințit grota închinată sfintei Fecioare Maria, care se află în curtea din față a bisericii, și a oficiat apoi Liturghia pontificală, alături de 10 preoți, printre care pr. Anton Egner și pr. Ștefan Babiaș, paroh de Gura Humorului și decan de Bucovina. În cuvântul său de învățătură, episcopul Petru Gherghel a evocat credința bucovinenilor în decursul istoriei, mai ales în anii grei ai prigoanei comuniste și i-a îndemnat pe toți cei prezenți să păstreze
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
său de învățătură, episcopul Petru Gherghel a evocat credința bucovinenilor în decursul istoriei, mai ales în anii grei ai prigoanei comuniste și i-a îndemnat pe toți cei prezenți să păstreze și să întărească valorile creștine moștenite de la înaintași. Preotul paroh le-a oferit episcopului și primarului câte o medalie aniversară emisă cu ocazia acestui moment festiv, iar primarul le-a oferit la rândul său episcopului și pr. Anton Egner câte o diplomă de excelență pentru contribuția avută la dezvoltarea spirituală
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
din motive de sănătate a pr. Anton Egner, în vederea asigurării activităților pastorale și administrative din Parohia Vatra Dornei, episcopul Petru Gherghel l-a numit la 27 mai 2007 pe pr. Iosif Doboș în funcția de administrator parohial cu misiunea de paroh (cum munere parroci). El a fost instalat în noua misiune la 3 iunie. <ref name="Baciu LC 8/2005">*** - ""Știri interne. Numire"", în "Lumina Creștinului", serie nouă, anul XVIII, nr. 7 (211), iulie 2007.</ref> În zilele de 5 și
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Vatra Dornei, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș, paroh și decan onorific, și de primarul municipiului. Ca parohi de Vatra Dornei au succedat apoi preoții Ieronim Budulai (1 septembrie 2009 - 31 august 2012) - care a păstorit numai trei ani, ieșind apoi la pensie - și Ioan Lungu (din 1 septembrie
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș, paroh și decan onorific, și de primarul municipiului. Ca parohi de Vatra Dornei au succedat apoi preoții Ieronim Budulai (1 septembrie 2009 - 31 august 2012) - care a păstorit numai trei ani, ieșind apoi la pensie - și Ioan Lungu (din 1 septembrie 2012). În biserica parohială din Vatra Dornei sunt celebrate
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
în fața Sf. Altar al bisericii NAȘTEREA M. DOMNULUI, cu osteneala și sprijinul enoriașilor acestei Parohii, a membrilor Cons. Parohial și a Comitetului Parohial. Coordonatorul lucrărilor fiind cons. Savin Ungureanu, iar slujitori ai Sf. Altar preoții: M. Valică, I. Cormoș și paroh, pr. Iconom Stavrofor G. Cîrstean. ANUL MÎNTUIRII, 1989!"" Între anii 1995-1999, la inițiativa preoților Ilie Cormoș și Constantin Vârlan, pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați în tehnica frescă de către o echipă de pictori condusă de pictorul Corneliu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]