13,759 matches
-
înrăutățește, în zona deservită, pe două căi: îngroșarea peretelui (distanța, geometrică, parcursă de fluxul termic), respectiv caracterul izolator termic al foulingului biologic, datorat atât organismelor componente în sine și materialul anorganic (mineral) capturat de acesta, cât și apei dintre aceste particule - cu și fără ghilimele - care se află în staționare, convecția fiind astfel blocată, într’un lichid prin el însuși rău conducător de căldură; transferul termic prin radiație este și el drastic diminuat, în funcție de grosimea stratului de fouling biologic. Altfel spus
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este mic(1-2%) , minereurile se sfărâmă , se macină, se concentrează prin procedeele gravitaționale (care se bazează pe diferența dintre densitatea mineralului si a sterilului) și prin flotație. Prin spalarea cu apă a minereurilor de cupru măcinate și clasate dupa dimensiunea particulelor, sterilul se indepartează în bună măsură pe baza diferenței de densitate. Concentrarea minereurilor prin flotație se execută în instalații (celule) de flotație și se bazează pe diferența care există între proprietățile adsorbante ale suprafețelor particulelor de sulfuri și steril. Dacă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
măcinate și clasate dupa dimensiunea particulelor, sterilul se indepartează în bună măsură pe baza diferenței de densitate. Concentrarea minereurilor prin flotație se execută în instalații (celule) de flotație și se bazează pe diferența care există între proprietățile adsorbante ale suprafețelor particulelor de sulfuri și steril. Dacă în celula de flotație în care se agită pulberea minereului sulfurii naturale de cupru cu apa care conține o substanță slab polară denumită spumant se suflă aer, particulele de sulfură de cupru se ridică o dată cu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
care există între proprietățile adsorbante ale suprafețelor particulelor de sulfuri și steril. Dacă în celula de flotație în care se agită pulberea minereului sulfurii naturale de cupru cu apa care conține o substanță slab polară denumită spumant se suflă aer, particulele de sulfură de cupru se ridică o dată cu bulele de aer și cu spumantul, formând spuma care se scurge peste marginea celulei de flotație și particulele de steril (cum ar fi silicații, aluminosilicații etc) se depun pe fundul celulei. Spumanții sunt
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de cupru cu apa care conține o substanță slab polară denumită spumant se suflă aer, particulele de sulfură de cupru se ridică o dată cu bulele de aer și cu spumantul, formând spuma care se scurge peste marginea celulei de flotație și particulele de steril (cum ar fi silicații, aluminosilicații etc) se depun pe fundul celulei. Spumanții sunt substanțe uleioase care contribuie intens la antrenarea și concentrarea selectivă a pulberilor de sulfuri în spuma de la suprafața apei. Pentru mărirea puterii de adeziune a
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
stilul jurnalistic, de unde se va extinde, probabil, cu repeziciune și în stilul colocvial. 2. ASPECTE SEMANTICE 2.1. Elementele numai și doar, cunoscute în tradiția gramaticii românești ca aparținând clasei semiadverbelor (Ciompec 1985), sunt descrise în teoriile mai recente ca particule focale restrictive (engl. restrictive focus particles − König 1991) sau modificatori ai focusului (engl. focusing modifiers - Pullum, Huddleston 2002). Focusul este reprezentat, în această accepțiune 5, de constituentul frastic pe care aceste unități îl modifică. Particula focală are proprietatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
în teoriile mai recente ca particule focale restrictive (engl. restrictive focus particles − König 1991) sau modificatori ai focusului (engl. focusing modifiers - Pullum, Huddleston 2002). Focusul este reprezentat, în această accepțiune 5, de constituentul frastic pe care aceste unități îl modifică. Particula focală are proprietatea de a introduce presupoziția existenței unui set de alternative (Geurts, van der Sandt 2004: 15-21) din care, prin intermediul modificatorului, se izolează un singur component pentru care propoziția este adevărată. În exemplul Numai/doar Maria și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Mircea Cărtărescu, Cristian Mungiu, Radu Petrescu, Cristian Tudor Popescu, Radu Țuculescu. 5 Acest tip de focus, focus al domeniului (engl. scopal focus - Pullum, Huddleston 2002: 589) se referă la tipul de focus pe care îl marchează în discurs semiadverbele sau particulele focale. Conceptul este diferit de cel de focus ca "element informațional care identifică topicul" (GALR 2008: 929), numit și focus informațional (Pullum, Huddleston 2002: 589). În anumite contexte, ele se pot suprapune, dar acest lucru nu este obligatoriu. 6 Ne
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
pdf). Măcriș, C.-M., 2002, Numeralul. Valori logico-gramaticale și stilistice, Târgoviște, Editura Bibliotecă. Mărgărit, I., 2001, "Construcții cu alde în graiurile muntenești", în LR, L, 5-6, p. 276−293; republicat în Mărgărit (2007), p. 327-349. Mărgărit, I., 2006, "În legătură cu originea particulei alde (pe baza graiurilor românești din Bulgaria)", în LR, LV, 1-2, p. 103-112; republicat în Mărgărit (2007), p. 315-326. Mărgărit, I., 2007, Comentarii etimologice și semantice, București, Editura Academiei Române. Merlan, A., 2002, "Sintaxa romanei vorbite în Moldova istorică", în: K.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
înlocuiește filtrul verde îλ1= 5·10 5cm) cu filtrul roșu îλ2= 6,5·10 5cm), interfranja se va mări de: a. 0,7 ori ; b. 1,2 ori ; c. 1,3 ori ; d. 1,5 ori . 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 57 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului este LW = 4
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu filtrul roșu îλ2= 6,5·10 5cm), interfranja se va mări de: a. 0,7 ori ; b. 1,2 ori ; c. 1,3 ori ; d. 1,5 ori . 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 57 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului este LW = 4,5eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib îl neuniforă, stratificata gust de produs caramelizat și amar intens
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
pentru calitatea I, precum și fructe cu pielita crăpata, semne de lovire; Merele, perele, gutuile trebuie să fie decojite și curățate de căsuța seminala, iar caisle și piersicile pot fi cu sau fără sâmburi. Aspecul siropului Limpede sau opalescent se admit particule fine de fruct în suspensie. Consistentă fructelor Potrivit de țări, nerăsfierte, se admite fructe fierte prea mult sau destrămate doar în proporție de 20% din conținutul total de fructe, la zmeura sau fructe se admite un conținut de 30% max.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
determina densitatea lichidului pentru a se putea calcula masă lui; fructele din compot se cântăresc; ambalajul ermetic închis, curat, eticheta lipită bine conținând toate datele; capac; Lichidul de acoperire are culoare galbenă, miros plăcut, gust dulce, plăcut, consistentă vâscoasa există particule foarte fine în suspensie; jumătățile nu aveau aceiași dimensiune; textura - fermă; gust - plăcut; miros - aromat de piersica; culoare - caracteristică produsului; 58 FIȘA DE LUCRU NR. 8 Propritățile organoleptice la compot de pere tabelul 8.3. Aspectul recipientelor c) Cutii la
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății și cât mai apropiată de cea naturală. Aspectul siropului Lichid siropos, sticlos ; Se admit particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului lichid vâscos
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
curățitor cărui i se cunosc: unghiul de înclinare a ciururilor α = 24°; unghiul de frecare =18°; excentricitatea axului e = 20 mm. Rezolvare: Turația axului de acționare se stabilește cu relația n = adică n = Aplicația 6 Într-un ciclon uscat o particulă de praf cu greutatea G = se mișcă pe o circumferință cu raza de r = 0,4 și cu o viteză de v n =35 m/s. Să se determine forța centrifugă care acționează asupra particulei și de câte ori acestea este mai
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
Într-un ciclon uscat o particulă de praf cu greutatea G = se mișcă pe o circumferință cu raza de r = 0,4 și cu o viteză de v n =35 m/s. Să se determine forța centrifugă care acționează asupra particulei și de câte ori acestea este mai mare decât forță gravitațională? Rezolvare: Forța centrifugă: Z = =0,3125 N. De câte ori forța centrifugă este mai mare decât forța gravitațională? μ = =312,5 ori Aplicația 7 Să se stabilească ce cantitate M f de semințe
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
acestora. Senzorii WIM lucrează în condiții extrem de dificile și anume: * temperaturile înregistrate la nivelul solului, în zona temperată, pot fi cuprinse între -30°C și +60°C; * prezența umidității (ocazional senzorul poate fi imersat total, eventual în apă sărată); * prezența particulelor abrazive (praf, nisip, pietriș); * existența șocurilor și a vibrațiilor (în special în domeniul 1-14 Hz); * prezența gheții și a zăpezii; * încărcare înalt dinamică, cu forțe în plan vertical și orizontal; * solicitare la oboseală cu un număr mare de cicluri. Toate
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor disperse este insolubilitatea reciprocă a substanțelor ce compun faza dispersă și mediul de dispersie. I.1.Definiția sistemelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma: Dacă se
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma: Dacă se ține cont doar de gradul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
va exista o deosebire esențială între dispersiile coloidale și cele moleculare, ele diferind doar prin valoarea acestor parametri. În realitate o astfel de concluzie nu are sens, deoarece, după cum s-a arătat de altfel, la o anumită valoare a dimensiunii particulei are loc trecerea de la sistemul ultramicroeterogen la cel omogen și proprietățile acestor sisteme sunt fundamental diferite. Se poate afirma că însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Se poate afirma că însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei valori. Dacă dimensiunile tuturor particulelor din sistem sunt aceleași, sistemul se numește monodispers și are o valoare unică a gradului de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei valori. Dacă dimensiunile tuturor particulelor din sistem sunt aceleași, sistemul se numește monodispers și are o valoare unică a gradului de dispersie. În realitate, particulele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]