4,128 matches
-
concurente. S-a spus despre literaturile naționale că trebuiau să își inventeze tradiții; era la fel de important să își inventeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni. Într-o reflecție asupra culturilor literare emergente în secolul al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească literaturile naționale nu într-o unică relație cu un mare centru cultural - așa cum fac categoriile consacrate: "mici" (Kafka), "minore" (Gilles Deleuze), "semi-periferice" (Franco Moretti), "dominate" (Pascale Casanova) etc. -, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească literaturile naționale nu într-o unică relație cu un mare centru cultural - așa cum fac categoriile consacrate: "mici" (Kafka), "minore" (Gilles Deleuze), "semi-periferice" (Franco Moretti), "dominate" (Pascale Casanova) etc. -, ci în raporturile necesare de "vecinătate" cu multe culturi, de mărimi și tradiții variabile. Combativ 34 vrea să spună rival. Universul unei literaturi naționale nu e dominat de o unică figură tutelară, obsedantă, ci e populat cu multiple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Marian, Istoriografia literară românească, Minerva, București, 1973. Bud, Crina, Literatura română în Franța: configurări critice în context european, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Caracostea, Dimitrie, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942. Casanova, Pascale (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011. Casanova, Pascale, La langue mondiale. Traduction et domination, Seuil, Paris, 2015. Casanova, Pascale, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească: traducere de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
context european, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Caracostea, Dimitrie, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942. Casanova, Pascale (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011. Casanova, Pascale, La langue mondiale. Traduction et domination, Seuil, Paris, 2015. Casanova, Pascale, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească: traducere de Cristina Bizu, Curtea Veche, București, 2007). Chastel, André, "La notion du patrimoine" (1986), în Pierre Nora
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dimitrie, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942. Casanova, Pascale (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011. Casanova, Pascale, La langue mondiale. Traduction et domination, Seuil, Paris, 2015. Casanova, Pascale, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească: traducere de Cristina Bizu, Curtea Veche, București, 2007). Chastel, André, "La notion du patrimoine" (1986), în Pierre Nora (dir.), Les Lieux de mémoire, II, La Nation, Gallimard, Paris, 1997
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Breazu, Ion, 132-133, 229 Bucur, Marian, 202, 229 Bud, Crina, 229 Butler, Judith, 135 C Cage, John, 42 Călinescu, George, 39, 57, 201, 220 Caracostea, Dimitrie, 31, 138, 229 Caragiale, Costache, 13 Carlowitz, A. de, 34, 226 Casanova, Pascale, 20, 27, 130, 178-179, 229 Caussat, Pierre, 27, 229 Caylus, contele de, 122 Cârlova, Vasile, 152, 212-214, 216 Chastel, André, 124, 229 Ciobanu, Nicolae, 118, 227 Cioran, Emil, 13 Cipariu, Timotei, 92, 202 Cistelecan, Alex, 78, 130, 228, 232 Citton
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
et nations en Europe, Payot & Rivages, Paris, 1997, pp. 98-99. 15 Ibidem, p. 255. Toate traducerile în limba română, în absența unei mențiuni contrare, îmi aparțin. 16 Judith Schlanger, La Mémoire des œuvres (1993), Verdier, Paris, 2008, p. 100. 17 Pascale Casanova, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească, traducere de Cristina Bizu, Curtea Veche, București, 2007). 18 Nu fac aici decât niște observații pe marginea unor cercetări deja existente: eseul fundamental al lui Marc Fumaroli, "Le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1972, p. 217 (capitolul " Du désir mimétique au double monstrueux"). 32 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere Alexandru Baciu, Univers, București, 1972, pp. 23-24 (capitolul "Dorința triunghiulară"). 33 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 124. 34 Pascale Casanova (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011, pp. 10-31. 35 Marcel Mauss, "La Nation" (1920), în Œuvres, 3, Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, p. 603. 36
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au legat numele, în amintirea localnicilor, și de școala de la Mircești. Există o scrisoare trimisă la 6 septembrie 1868 lui Titu Maiorescu, ministrul cultelor prin care Vasile Alecsandri solicita să fie numit ca învățător la școala primară din sat preotul Pascal Gheorghe, căruia îi făcea și o frumoasă caracterizare. Pentru că atunci școala din sat nu avea local propriu, corespunzător, iar în evidențele școlii erau 34 elevi în anul școlar 1886 - 1887 (29 băieți și 5 fete), din care doar 16 frecventau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de districte pentru viitoarea Cameră legislativă era următorul: Manolache Costache și Sc. Mavrogheni pentru Tutova, Iamandi și Kogălniceanu pentru Fălciu, iar pentru Vaslui Iancu Sturza și Teodor Rosetti (Monitorul din 19 aprilie - 1 mai 1866). Din raportul citit de Aristid Pascal în Adunarea electivă din 28 aprilie 1866 rezultă că „la districtul Vaslui s-au ales deputați de județ Teodor Rosetti și Ion Sturza iar la orașul Vaslui D. Dimitrie Coladini și George Vârnav" (Monitorul din 1¬13 mai 1866). In
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a winter’s day“ Iulia BLAGA Filmul lui Cristian Nemescu, California Dreamin’ (nesfârșit), n-a fost premiat la Cannes din milă, pentru că autorul său nu mai există, asta a spus printre rânduri, în seara când s-au anunțat premiile, regizoarea Pascale Ferran, cea care a condus juriul secțiunii „Un Certain Regard“. Comisia hotărâse că ar fi fost nedrept pentru filmul în sine să fie jurizat din moment ce nu era terminat, dar cu o zi înainte de anunțarea premiilor, când l-a vizionat, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau: Adventul, Crăciunul, Timpul Pascal etc. Revista nu și-a schimbat tematica, stilul sau structura; ea a continuat să apară pe linia trasată încă de la început, fără modificări semnificative. Sfârșitul a venit pe fondul general al dispariției presei catolice din România, odată cu instaurarea regimului comunist
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articol apărut la 1 iunie 1923 și intitulat Cronica contemporană, autorul a prezentat principalele evenimente petrecute în Rusia, Franța, Anglia, Germania, Olanda și Albania la începutul secolului al XX-lea480. Ultimul articol publicat de Durovici în revista Jugendfreund a fost "Mielul Pascal"; aici, autorul a descris calvarul lui Iisus Cristos (tema aceasta a fost reluată 10 ani mai târziu, în ziarul Farul nou481). Articolele publicate de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund au tratat teme importante din societatea românească și din alte state
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apăra credința in fața valului pozitivist și rationalist, unii autori au apelat la doctrina Sfântului Augustin și la aspectele interioare și subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Coleția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 84 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată în 1991 de LUCA PIȚU Alain MONTANDON, profesor emerit la Universitatea "Blaise Pascal" din ClermontFerrand, membru de onoare al Institutului Universitar al Franței. Licențiat în filozofie și în literatură, creator al conceptului de sociopoetică, președinte al Societății de Literatură Comparată din Franța. Este autorul a numeroase volume de referință precum: Dictionnaire raisonné de la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a ospitalității îl preocupă de câțiva ani buni pe profesorul, cercetătorul și eseistul Alain Montandon; ea a fost aleasă ca temă de studiu pentru patru ani de echipa CRLMC (Centrul de Studii în Literaturi Moderne și Contemporane) de la Universitatea "Blaise Pascal" din Clermont-Ferrand, centru pe care autorul îl conduce cu multă pasiune și strălucire. Astfel numeroase colocvii, seminarii și zile de studiu au fost organizate pe această temă, într-un program de cercetare pluridisciplinară, conducând la o serie de articole și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bine sabia în teacă și vino în pat cu mine și, după ce ne-om iubi, să ne jurăm credință unul altuia!" (10.333-335)35, dar Ulise nu se lasă amăgit de argumentele acestei "Șamane Kirkè ("Vrăjitoare") contrar celor spuse de Pascal Quignard 36. Ulise cunoaște foarte bine pericolul unei astfel de cuceriri din partea unei femei "să-mi răpești puterea bărbăției, când mi-i vedea gol? N-am să mă culc cu tine, de nu te legi prin cel mai strașnic jurământ
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
151, I, (nota trad.). 33 Cléopâtre Athanassiou, Uysse. Une Odyssée psychanalytique, Césura Lyon Editions, 1986. 34 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 168, I, (nota trad.). 35 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 161, I, (nota trad.). 36 Pascal Quignard, La vie secrète, Gallimard, 1998, p. 299. 37 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 161-162, I, (nota trad.). 38 Ibid., p. 170. 39 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 162, I, (nota trad.). 40 *Pentru versiunea românească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
85 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 146, I (nota trad.). 86 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 153, I (nota trad.). 87 Vezi Myriam Roman et Anne Tomiche, Figures du parasite, CRLMC, Presses de l'Universite Blaise Pascal, 2001. 88 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 41, I (nota trad.). 89 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 18, II (nota trad.). 90 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 80, II (nota trad.). 91 *Pentru versiunea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
riști să te renegi și să renegi creația" (OC, III, p. 1420, nota de la p. 437). 620 Vezi Jurnalul, 2 februarie 1920. 621 OC, II, 17. Robert Walser utilizează același procedeu (vezi Alain Montandon, Sociopoétique de la promenade, Presses Universitaires Blaise Pascal, 2000, pp. 206-207). 622 Rău de mare pe care îl regăsim in momentul vizitării birourilor pentru acte. Vezi Procesul, Pléiade, 332. 623 OC, II, 27. 624 "Mulțumesc lui dumnezeu, lună, tu ai încetat să fii lună și poate prin inadvertență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Calvino, a alimentat multe creații romanești și a constituit obiectul a numeroase studii; vezi Wolfgang Iser, Der Akt des Lesens: Theorie äthetischer Wirkung, München, fink, 1976; A. Montandon (ed.), Le Lecteur et la lecture dans l'oeuvre, Presses Universitaires Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, 1982; Michel Picard, La lecture comme jeu, Minuit, 1986; vezi, de asemenea, de același autor, Lire le temps, Minuit, 1989 și La lecture littéraire (ed. Michel Picard), Clancier-Guenaud, 1987. 641 Gérard Genette, Seuils, Editions du Seuil, 1987. 642 Este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages sau în publicații ale exilaților români cum ar fi Luceafărul, Caete de Dor, Ființa Românească, Ethos, Contrapunct, Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și câteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care înregistrează un real succes de public, în ciuda neînțelegerilor ulterioare dintre autor și traducătoare. Mai mult decât atât, Monica Lovinescu și-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iluziilor, și tragedia lui Racine, jansenistă, a refuzului. Numai la cea din urmă, la viziunea tragică specifică jansenismului, a Dumnezeului ascuns, situată în opoziție istorică cu empirismul și raționalismul, se oprește Goldmann pentru a o analiza structural în operele lui Pascal și Racine. în această analiză, el este condus de ideea că "interdependența elementelor constitutive ale unei opere nu face altceva decât să exprime în domeniul său propriu interdependența, în cadrul uneia și aceleiași viziuni asupra lumii, a răspunsurilor la diferitele probleme
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din Cartea Proverbelor din Vechiul Testament, cât și pe doctrina platoniciană care distinge în om corpul, sufletul și spiritul. Spre exemplu, cuvântul "Paște" înseamnă: 1. In sensul literal, efectiv, corespunzător "corpului": sărbătoare iudaică; 2. In sensul corespunzător "sufletului": Hristos ca miel pascal, ca jertfă; 3. în sensul corespunzător "spiritului": masa comună a sufletelor cu îngerii. Suplimentar față de Philon, Origene caută prefigurările lui Hristos în Vechiul Testament, care nu puteau fi considerate ca atare înainte de apariția lui Mesia și care se numesc "typoi". Această
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este și ajunge să fie mai mult proiect de a exista decât ființă. Acest punct de plecare este cel care a facilitat principala confuzie dintre filosofia lui Heidegger și existențialismul francez, pe care filosoful german, alături de sursele tradiționale - sfântul Augustin, Pascal, Kierkegaard -, l-a alimentat în mod evident. Numai că Heidegger nu pune în sine chestiunea omului, ci numai în vederea chestiunii Ființei. Omul este un fiind privilegiat, pentru care a-și înțelege ființa deschide deja un acces spre Ființă. Comprehensiunea Ființei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]