4,422 matches
-
sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11, 18). Secțiunea transversală (Fiaura 11) prin diafiza unui os luna ne arată dispoziția și arhitectura lui (2, 11, 20): -la periferie: periostul osului; >'n interior, la limita dintre cavitatea medulară și pătura osoasă compactă, se aăsește un strat subțire de natură conjunctivă: endost; >'ntre aceste două elemente țesutul osos compact este sub'mpărțit 'n trei zone: - zona fundamentală internă ce conține
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sanauine și care este umplut cu măduvă; canalul este 'nconjurat de £-30 lamele osoase concentrice. în arosimea lamelelor sau 'ntre ele se aăsesc mici cavitățiosteoplaste - din care pornesc perpendicular pe lamelele osoase niște prelunairi - canalicule osoase - ce se deschid 'n periferia osului sub forma canalelor de ordinul IV. în osteoplaste sunt adăpostite osteocitele. Canalele Havers comunică 'ntre ele și prin deschiderea subperiostică formează canalele de ordinul III. în afara canalelor Havers și a canaliculelor osoase se descriu mici canalicule de leaăturăcanalele Volkmann
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său din: - inel fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ajunae până la colul anatomic; - la nivelul cavității alenoidiene este central mai subțire, iar periferic mai aros. Disproporția dintre elementele osoase participante la articulație determină existența cadrului alenoidian (labrum alenoidian) care este un inel fibrocartilaainos ce aderă la colul și la periferia cavității alenoidiene. Cadrul alenoidian este numai un factor pentru realizarea conaruenței articulare și nici într-un caz nu limitează mișcările articulare. Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt acoperite de cartilaj hialin de aproximativ 1,5 mm arosime. Capsula articulară menține suprafețele osoase în contact și se inseră pe cele trei oase participante la articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Capsula articulara prezintă un strat fibros extern care se întinde de \a periferia suprafeței articulare radiale și a discului articular până la cartilajele articulare ale celor trei oase carpiene. Stratul intern, sinovial al capsulei articulare este aplicat pe fața internă a stratului fibros și trimite spre procesul stilod radial o prelunaire. Există posibilitatea ca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în partea centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse de mișcări. Pentru realizarea conaruenței articulare ce rezultă din disproporția suprafețelor osoase la nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și altul medial, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de platoul tibial; - meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet, este mai înaust și mai aros la periferie; - meniscul medial are forma unei semilune cu deschiderea medială; - cele două meniscuri sunt unite în partea anterioară printr-o bandeletă transversalăliaamentul transvers al aenunchiului (2, 11, 12, 18, 20). Capsula articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este pe: - fata medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Inserția terminală: pe marele trohanter femural, pe fața medială a acestuia. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din nervul obturator intern din plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m.
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cantitativ; datorită industrializării, acest proces a avut efecte dezastruoase asupra orașelor. Studierea succesiunii tipurilor de intervenții urbanistice: completări de fronturi, mici ansambluri de locuit sau de dotări; cvartalele staliniste; restructurareaunor artere importante ale orașelor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localităților sau În zonele slab construite - caracteristicile urbanistice ale acestora; legea străzilor din 1975 și recuperarea spațiului străzii; retorica monumentalului. Intervențiile asupra centrelor (istorice) ale orașelor. Ca metodologie a cercetării, propuneam, printre altele, ca cercetarea istorică să fie Întreprinsă prin
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
EUROPEAN 2015 Cuprins INTRODUCERE / 7 Capitolul I. PE URMELE IDENTITĂȚII CĂRTURARULUI DIN PROVINCIE / 21 1.1 Intelectualul și educația / 22 1.2 Intelectualul și bunurile culturale / 24 1.3 Intelectualul și munca intelectuală / 26 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice / 28 Capitolul II. AMBIANȚĂ CULTURALĂ ÎN NORDUL MOLDOVEI INTERBELICE / 412.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural / 57 Capitolul III. INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE 71 REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI / 71 3
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atmosfera culturală întreținută de instituții și intelectualii locului ce promovau, după 1918, spiritul și particularitățile zonei prin publicații ce adesea au luat numele provinciei: Junimea Moldovei de Nord sau Moldova de Sus. Dintr-o altă perspectivă, întreaga Moldovă apare ca periferie prin raportare la capitala țării, cu centru cultural regional de referință la Iași. De aceea, nordul Moldovei cu aura sa de tărâm încremenit în liniște se prezintă mai degrabă ca o "provincie în provincie", o (semi) regiune unitară cu un
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca strategie culturală, de deprovincializare și pătrundere în viața culturală a centrului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru care localismul devine instrument de ridicare culturală a maselor și implicit de depășire a decalajelor periferiei față de centru. După această amplă tratare a cadrului teoretic în care se plasează creația interbelică nord-moldovenească, Producție intelectuală nord- moldovenească. Indexare a intelectualilor cu contribuție scrisă prezintă o listare a peste o sută de intelectuali cu contribuții literare, artistice sau
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios, iar până la formarea statului național unitar are o identitate tulbure, lipsită și de o consacrare terminologică. Resorturile sale sunt strâns conectate la domeniul culturii, iar dezvoltarea progresivă a învățământului secundar și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o pârghie de lansare și, eventual, de pătrundere în viața culturală a centrului mult blamat. Ofensiva culturală a centrului manifestată pe diferite nivele, de la impunerea tendințelor în literatură, la politici educaționale uniformizatoare și la centralizări instituționale, genera complexe prin ignorarea periferiilor sau desconsiderarea a ceea ce cultura locală putea oferi naționalului. În nordul Moldovei, vremurile de glorie, atât pentru zona Botoșanilor, cât și pentru Suceava bucovineană, păreau demult apuse. Ceea ce odată fusese târg comercial sau chiar reședință domnească figura în interbelic ca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Enescu și Ștefan Luchian, la case memoriale, muzee, parcuri, străzi etc. Născuți într-o provincie sub semnul creației, atmosfera locului a fost adesea sursă de inspirație pentru unele opere ale iluștrilor înscrise în patrimoniul național. Perioada de apartenență efectivă la periferie se suprapune însă doar efemerelor vremuri ale copilăriei. Eminescu a părăsit Ipoteștiul la începutul claselor primare, dar le-a evocat cu nostalgie în lirica sa. Fiind băiet... sau O, rămâi cimentează legătura poetului cu locurile natale. Istoricul Nicolae Iorga a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultură (muzee, cercuri și asociații literare, cămine culturale, biblitoteci publice) apropie publicul larg de producția intelectuală locală. Cărturarul provinciei este așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i se datorează efervescența culturală a periferiei. În alte spații europene, trezirea provinciei sub bagheta intelectualului și concurența pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu ocazia unei sărbători anuale stabilite chiar în acest scop57. În opinia lui Eugen Cialîc, exodul se va stopa doar atunci când toate sectoarele vieții vor fi descentralizate, un prim pas în acest sens fiind mutarea universităților din marile orașe la periferii 58. Firește, migrația provincialilor către capitală nu este generalizată, recunoscându-se activitatea unor intelectuali ce au pus bazele unor grupări culturale locale. În aceeași manieră sceptică, Camil Petrescu pune la îndoială necesitatea existenței unor astfel de grupări, dar, dacă totuși
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și din perspectiva teoriei secundarului. Este ceea ce a întreprins criticul literar Virgil Nemoianu în intenția de a depista modul în care activitățile culturale influențează
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și din perspectiva teoriei secundarului. Este ceea ce a întreprins criticul literar Virgil Nemoianu în intenția de a depista modul în care activitățile culturale influențează centralul în istorie. Analizând rolul dialectic al literaturii, criticul constată că
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte instituții culturale, rețele de drumuri publice, alei și grădini se construiesc în centrul urbelor după modele arhitecturale occidentale, contrastând cu casele ponosite din mahala. De cele mai importante edificii beneficiază capitala ce devine
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București modern cu străzi pavate nu se regăsește însă în localitățile din provincie unde orașele își schimbă înfățișarea într-un ritm mult mai lent. Diferențele accentuate dintre capitală și orașele provinciale, dar și dintre zona centrală a acestor orașe și periferiile lipsite de rețea de canalizare sau de instalații de iluminat public conferă societății românești din acele vremuri imaginea unui spațiu al contrastelor. Discrepanțele au fost adesea obiectul ironiei din presa provinciei. Iată cum ilustrează mirajul capitalei pentru un țăran bucovinean
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu din București. Astfel, dacă până la Piața Brătianu imaginea pare a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]