48,132 matches
-
Marea Neagră. Asta se întâmpla de obicei duminica, dar nu în fiecare după amiază, din cauza rigorilor de la internat, unde pedagogul era mai mare decât directorul. Mă mulțumeam, desigur, cu liberul de duminică pentru a merge pe canal la pescuit. Scule de pescuit nu aveam și nici la internat nu puteam să le țin. Mama îmi povestise că are un fel de văr la Medgidia, spunându-mi și cum îl cheamă. Nu ținuse legătura cu el până la sosirea mea la Medgidia. Am început
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele. Într-o duminică de dimineață, cum stăteam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele. Într-o duminică de dimineață, cum stăteam conectat la partida de pescuit, așteptând carasul să muște din momeală, am văzut că în spatele meu s-au amplasat vreo trei-patru vlăjgani tineri și mușchiuloși. - De unde ești, bă? mă întrebă unul, care părea șeful găștii. - Din Constanța - zic eu, ca să nu-l derutez cu numele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină Medgidia la acea vreme
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
atât cea de elev, cât și cea de viitor pescar, mai ales că acum locuiam în centrul orașului, la sora mamei, căsătorită în Constanța cu un bucătar de pe nava-pasager de croazieră internațională “Transilvania”. Aici puteam să merg în voie la pescuit, mai ales că aveam un verișor de vârsta mea, și el elev la școala profesională de la I.M.U Medgidia, de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
mai ales că aveam un verișor de vârsta mea, și el elev la școala profesională de la I.M.U Medgidia, de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci, atât bunicul vărului meu, cât și tatăl lui, lucrau pe renumitul pasager “Transilvania”. Ca adolescenți, în afara pescuitului, găseam tot felul de posibilități să ne petrecem timpul liber. Uneori ne alăturam și noi tinerilor, care făceau sâmbăta seară sau duminica o “talpă” între Poștă și Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
merinde de drum câte un exemplar din cele două opere destinate alimentelor, m-am orientat spre raftul cu informații actuale, de unde am cules în treacăt broșuri cu subiecte la zi: agenda socială, protecția mediului și reciclarea resurselor, inovațiile ecologice și pescuitul reglementat, programe pentru integrarea populației vârstnice etc. Nu zic că nu mă interesează: firesc, interesul depinde de curiozitatea celui care citește, dar, sinceră să fiu, preferatele mele sunt cele pe care le-am găsit mai pe la urmă. Raportul privind drepturile
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
copilăria într-un orășel de pe malul Bistriței - Buhuși. Copil fiind, râul i-a fost prieten fidel, atât iarna când se acoperea de o platoșă de gheață ca un patinoar, cât și vara când era mediu al delectării cu scăldatul și pescuitul - întocmai în această unitate a vieții sale sufletești i s-a statornicit între pasiuni, până astăzi, scăldatul și pescuitul, pentru ca mai târziu, fără a se destructura ca primă iubire, apa să devină din tovarăș de joacă, partener de viață, asociată
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
se acoperea de o platoșă de gheață ca un patinoar, cât și vara când era mediu al delectării cu scăldatul și pescuitul - întocmai în această unitate a vieții sale sufletești i s-a statornicit între pasiuni, până astăzi, scăldatul și pescuitul, pentru ca mai târziu, fără a se destructura ca primă iubire, apa să devină din tovarăș de joacă, partener de viață, asociată într-o „bigamie” permisibilă reciproc și totalmente legal, cu soția. A urmat cursurile Facultății de Hidrotehnică, iar începând din
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
din care pornesc circular celelalte camere, care au jos dușumea și tavanul din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate din stinghii, perdele țesute în război și reprezintă principalele ocupații ale Nessebarului: pescuitul, viticultura și vinăritul. Aici sunt expuse unelte de pescuit, amfore, ploști, căldărușe de aramă, lanternă, felinar. Salonul central are tavanul din lemn sculptat, cu ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
dușumea și tavanul din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate din stinghii, perdele țesute în război și reprezintă principalele ocupații ale Nessebarului: pescuitul, viticultura și vinăritul. Aici sunt expuse unelte de pescuit, amfore, ploști, căldărușe de aramă, lanternă, felinar. Salonul central are tavanul din lemn sculptat, cu ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban din epocă: o măsuță cu față de masă croșetată, rochii
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
și componența ei etnică unde pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților. Locuitorii orașului Nessebar au folosit din plin forța vântului și au construit mori de vânt care erau de două
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Nessebarului), Sfântul Nicolae. Cu ocazia zilei orașului (Adormirea Maicii Domnului) dimineața se oficiază o liturghie în onoarea Fecioarei Maria, urmată de o procesiune condusă de către un preot care poartă icoana Fecioarei Maria, patronul spiritual al orașului. La începutul sezonului de pescuit, pescarii sacrificau ritual primul pește, facând un semn al crucii cu cuțitul pe capul peștelui, iar tot echipajul era uns cu un strop de sânge pe frunte. De Sfântul Nicolae, ocrotitorul pescarilor, se sfințeau vasele de pescuit, după care urma
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
începutul sezonului de pescuit, pescarii sacrificau ritual primul pește, facând un semn al crucii cu cuțitul pe capul peștelui, iar tot echipajul era uns cu un strop de sânge pe frunte. De Sfântul Nicolae, ocrotitorul pescarilor, se sfințeau vasele de pescuit, după care urma o slujbă pentru pescarii și marinarii care și-au pierdut viața pe mare. Nunțile erau un eveniment important în viața socială și aveau un ceremonial specific. Conform obiceiurilor, după nuntă cuplul locuia în casa părinților fetei, având
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din volumul PUNTI PESTE VREMURI Astăzi a fost cea de a treia zi dezamăgitoare petrecută la pescuit pe Marea Neagră. Sfârșitul lui octombrie a fost o bucurie pentru pescari deoare ce s-a reîntors mai aproape de țărm strunghilul mare, rotund, plin de carne si de dulceața peștelui marin. Toată vara i-am dus dorul, a dispărut ca și când dintr-
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
Cum era război, motivul oficial era... amenințarea bombardamentelor. Cand amenințarea a devenit realitate, Curtea de Apel, unde tatăl meu era Procuror General, s-a mutat la Pecica. De la înotat și sărit în apă la Arad, am prins la Pecica gustul pescuitului peștilor mari: lăsăm cârlige în Mureș peste noapte și a doua zi mă luptăm cu somni de un metru. Puțin după aceea, Aradul a fost cucerit pentru scurt timp de trupele maghiare: după contra-ofensiva sovietică, cetatea de tip Vauban a
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
București. La București am locuit pentru o vreme la un coleg al tatălui meu, beneficiind de cantină de la Buzești deoarece făceam parte din echipa de volei a Politehnicei. Am dus o viață banală până în vara anului 1952 când am fost „pescuit” de către cadrele Institutului Politehnic că știind limbi străine. „Nu te speria, că e de bine, m-a asigurat cel de la cadre, vei fi translator pe langă grupurile de străini invitați de Confederația Generală a Muncii care vrea să fie cunoscute
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
ca idee sau ca viziune religioasă și culminează ca idee sau viziune filosofică-utopică și după aceea, social-politică. Poezie este ducerea la grădiniță a copilului, plimbarea cu familia în parc, cu prietena și prietenii, întoarcerea acasă cu un buchet de flori, pescuitul pe marginea unei ape, privirea unui tablou, etc. Poezia își dezvăluie existența și menirea în viața socială omului, este inventarierea idealităților, iar poetul nu face decât, prin inspirație, transpirație și talent să o aducă în semiotic, în paradisul cuvintelor. Poezia
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
mai încăpea în piele că are un fecior. Zicea că nu se va lăsa până nu va ajunge băiatul lui inginer. Ce hotărât era! I-a promis, atunci, că la prima notă de zece îl va lua cu el la pescuit. Tare își mai dorea băiatul să vadă apa și peștii! Dar asta e viața. Cu ce am greșit eu, Doamne, de mi l-ai luat? Să fie, oare, așa cum spun sfinții părinți, că oamenii buni sunt luați la cer? Că
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
-și revină! Cu toate promisiunile doctorului, Vasile al meu nu și-a mai revenit, mi l-a luat Dumnezeu!” Liviu l-a tras de mână: -Hai, tati, că am luat un zece la aritmetică, ai promis că mă iei la pescuit și pe mine, de ce nu te ții de cuvânt? Nici n-a avut timp să plangă. Nu credea că i se întamplă cu adevărat.Tocmai ei! Și nici acum nu crede! Vasile este permanent cu ea, vorbește cu ea, se
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]