3,350 matches
-
de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
dacă vrei să vii. Te duc de-a dreptu-n anul 2000. (...) Dincolo, vezi, cum de pe-aeroport Ca vulturul se smulge reactorul. Noi stăm sub sălcii cum am sta sub cort Și ascultăm radio-televizorul. Cei tineri povestesc despre metrou. Îl plănuiesc și-n Cluj, îi duc speranța; Noi poate vom citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trimiți la plimbare pe cei de la Vogue! ridic vocea, enervată. E vorba de Vogue, ce Dumnezeu! Ridică din umeri impasibilă, cum face ea, și simt, brusc, cum m-apucă toți dracii și mă fac lividă la față. Știa că vin. A plănuit În detaliu toate astea. Nu poate să-mi facă una ca asta! — Fabia, mă aplec spre ea, respirînd tot mai greu. N-o să te las să-mi distrugi unica șansă de a apărea În Vogue. Ți-am făcut rost de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu-ți aduci aminte? Ochii lui Luke Îmi scrutează intens chipul, de parcă ar vrea să afle niște răspunsuri. Discuția noastră de la spital, zice brusc. Înainte să plec. Da! Te-au năpădit, În fine, amintirile? nu-mi pot reprima tonul sarcastic. Plănuiseși să-mi spui totul după naștere. Voiai să vezi cum „se aranjează lucrurile“. Practic, ai recunoscut deschis... — Nu vorbeam despre nici o aventură! explodează Luke. Vorbeam despre situația de criză legată de Arcodas! Rămîn fără grai. — P... poftim? Deodată, observ pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu plicuțele de ceai. Le pun pe blatul mesei și mă rezem de el, stoarsă de energie. Între timp, Luke s-a dus spre ușile uriașe de sticlă din spate și se uită la grădină, cu umerii Încordați. Nu așa plănuisem să fie revederea. Nici pe departe. Și ce-o să faci cu Arcodas? zic Într-un final, răsucind firul unui pliculeț de ceai. Nu poți s-o dai afară pe Amy. Evident că n-am de gînd s-o dau afară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Iain. Zice că indivizii sînt la fel de nesimțiți ca și pînă acum. Și nici nu a primit banii care i se cuvin. Tocmai a Închis Încă trei filiale europene și situația e Încă destul de Încordată. Dar... e ok. GÎndește pozitiv, deja plănuiește să participe la alte pitch-uri, noi strategii. CÎteodată, noaptea, vorbim despre ele, și eu Îi spun tot ce cred. După care, nu știu cum, discuția alunecă spre Minnie și spre cît de minunată și de frumoasă și de specială e. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
este cea de acum. Dorin Popa: Și ce-a răspuns domnul rector? Noi, la Jurnalistică, în 2001, ne-am trezit cu examenul de admitere suspendat. Împreună cu d-l prof. Stelian Dumistrăcel, cu care fusesem câțiva ani în comisia de admitere, plănuiam să mergem în audiență la d-l rector tocmai din acest motiv. Dar, spre surprinderea noastră, primul an care cuprindea studenți fără examen de admitere a fost mai bun. În plus, au început să vină la Jurnalistică și Științele Comunicării
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fie copiate și răspândite Evangheliile și tălmăcirile lor în primele secole ale creștinismului, Biserica a fost prezentă în manifestările culturale ale fiecărei epoci, prin intermediul artei, sculpturii, teatrului, literaturii, filozofiei. Totuși, intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut mai degrabă de conjunctură; ele erau legate mai ales de felul în care se țineau predicile și de publicarea și răspândirea cărților cu teme religioase și morale. Dezvoltarea substanțială a mijloacelor media în secolele al XIX-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dosar 2/ 1925-1938, ff. 194-202. 907 Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU). 908 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 194. 909 Ibidem. 910 Ibidem. 911 Ibidem. 912 Ibidem. 913 Ibidem, f. 195. 914 Ibidem. 915 "Cotidianul catolic român așa cum îl plănuim noi, pentru ca să-și poată împlini misiunea, așa cum o înțelegem și o intenționăm noi, nu poate să aibă un teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea al proiectului: "Cotidianul trebuie să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condus de Em. G. Gavriliță. De la Chișinău trimite corespondențe, iscălite C. Șărcăleanu, M. Costea, Cerepcoveanul, C. Nistrul sau Basarabeanul, câtorva ziare din țară, printre care și „L’Indépendance roumaine”. Între timp iese, la începutul lui martie 1906, revista „Viața românească”, plănuită mai de mult împreună cu prietenii săi ieșeni - G. Ibrăileanu, C. Botez, Ion Botez, Mihai Carp, Gh. Kernbach și N. Quinezu -, pe a cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
altul, de la amintire la idee, în mereu alte configurații, ca un caleidoscop, ne trezim că în roman sunt rare fărâme de viață și ne simțim păcăliți. Autorul știa de la prima pagină că vom ajunge la această frustrare, pe care a plănuit-o cu bună știință, spre exasperarea lectorului. Cauza frustrării lecturii e tocmai planul autorului, convenția lui romanescă, cea pe care o acceptam fără să crâcnim când era vorba de Galsworthy, Dickens, chiar și Virginia Woolf. Revolta lectorului față de convenția romanului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
născând poeme care nu încetează să-l uluiască pe poetul însuși. T.S. Eliot trăia aceeași nesiguranță verbală, atât de diferită de poezia sigură pe ea și bine construită a lui W.B. Yeats. Yeats se mândrea că are puterea să plănuiască, să construiască poemul. Nu ascundea efortul intelectual de a găsi cuvântul potrivit, de a-l înveli în muzică și de a încrusta miezul bine gândit. Eliot pretinde că se retrage cu totul de pe scenă. Dacă Yeats căuta să fie o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Orient Express a fost plănuită la o conferință a Consiliului Britanic la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat poeta Denisa Comănescu, traducătorii Irena și Elena Radu; din Serbia a fost Rasa Sekulovic. Niciunul dintre ei nu și-a dorit munca constantă de redactor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care le susțin. La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni, s-a constatat că cei mai mulți manifestă atitudine negativă față de muncă productivă. Motivațiile lor, care ar putea explica
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
legenda spune că regina din Saba, aflată în vizită la faraonul Egiptului, a fost solicitată să-l spioneze pe regele Solomon al Israelului, în schimbul unor promisiuni avantajoase, tentante, să-i afle slăbiciunile pentru a pregăti războiul de cucerire. Regina a plănuit să-și folosească frumusețea, inteligența, puterea de seducție pentru a ajuta Egiptul să supună Israelul. Regina s-a străduit și a reușit să-l cucerească pe mărețul Solomon, să-l învăluie cu farmecele ei și amândoi au fost cuprinși de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a făcut 24 de portrete, imortalizându-i frumusețea și farmecul. În casa protectorului său l-a cunoscut pe unchiul acestuia, Sir William Hamilton, ambasadorul Angliei la Neapole, pe care l-a fermecat cu discuțiile pe teme artistice. Sir Charles a plănuit să se despartă de Emma, să-și construiască o carieră politică și să se căsătorească cu fiica lordului Middleton. De aceea l-a convins pe unchiul său s-o ia sub protecția sa pe Emma. Avea douăzeci de ani. A
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
marginalizați și eliminați. Mari creatori au fost eliminați din viața culturală a Chinei, numeroase monumente de cultură au fost distruse. Marile orientări filosofice și religii taoism, confucianism, budism au fost discreditate și cultele lor au fost interzise. Doamna Mao a plănuit să se răzbune pe Wang Guangmei, frumoasa soție a președintelui țării, Liu Shaoki (1959), ales după recunoașterea eșecului Marelui Salt Înainte, de construire a socialismului, după care a urmat marea foamete din anii '60. Wang Guangmei a fost discreditată în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost salvată și a revenit la viață. Prietenul Gérard i-a mijlocit lui Frederic obținerea unui post la o ambasadă din Elveția, prilej de a se îndepărta de griseta parisiană ce rămăsese însă credincioasă iubirii pentru Frederic. Tânărul diplomat plănuia să se căsătorească cu Fanny când, a primit o scrisoare de la Paris, era de la Berneretta. În scrisoare, copleșită de suferință, i-a reroșat iubitului ei că nu a reușit să-i cunoască sufletul, că a iubit-o din milă și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
marasmul stabilimentului și să-și schimbe viața. I-a promis că o va trata ca pe o soră, ca pe o prietenă, ca pe o fiică. I-a ținut discursuri despre emanciparea femeii, despre drepturile ei, despre morala muncii. A plănuit ca și alți colegi să fie antrenați în munca de reeducare, toți s-au oferit s-o învețe să scrie, să citească, să cânte la mandolină, s-o învețe literatură, s-o apropie de știință fizică, chimie. Îi aduceau și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Discursul asupra Poeziei dramatice, el este pentru o închidere totală a scenei. "Dacă, în loc să se închidă între personaje și să-l lase pe spectator în plata Domnului, poetul iese din acțiune și coboară la parter, va deranja ceea ce a plănuit. Iar actorul, ce se va întâmpla cu el, dacă te ocupi de spectator? Crezi dumneata că nu-și va da seama că ceea ce ai plasat în locul acesta sau acela nu a fost imaginat pentru el? Dumneata te-ai gândit la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
politice săvârșite de-a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file, titlul operei pe care o plănuiește. Subiectul (evocarea vădit documentară a anilor ’50, precum și meditația asupra problemelor politice ale perioadei) este incongruent ca tehnică narativă. După cum mărturisește L. într-o petiție adresată lui Nicolae Ceaușescu, publicarea cărții a fost tergiversată; evident, funcționau antipatiile pe care scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
deși au limbi atât de diferite, tu le cercetezi atitudinea... Tu vii În ajutorul călătorului, a cărui viață este atât de apăsătoare. Tu Îl sfătuiești pe cel care străbate marea și se teme de talazuri... Tu nimicești puterea celui care plănuiește lucruri rele... Tu Îl pui În butuci pe judecătorul nedrept. Utuxe "Utu"/Șamaș avea două mari centre de cult la Larsa și Sippar În regiunea babiloniană: templul său se numește Ebabbar, „Casa/Templul strălucitor”. Soția sa este Aja, care ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu plănuia o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe care a abandonat-o în favoarea piesei Rienzi, la care a început să lucreze în aceeași vreme. Apărută în „Convorbiri literare”, în 1868, piesa are în centru figura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de marină ruși în cazanele unei nave de război și fierberea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
arme!" Esența "Noului naționalism" consta într-o "acțiune directă" după modelul fasciștilor italieni. LANC nu era (după declarațiile lui Codreanu) un "partid" politic care propovăduia ura, ci o mișcare, o organizație de luptă. Dacă nu există practic nimic între a plănui o acțiune și a o duce la îndeplinire, atunci aceasta era o Magna Carta a violenței. Violența nu era necunoscută în România și regimul liberal apela adesea la ea, considerînd-o drept un monopol al clasei conducătoare. "Noul naționalism" a sfidat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]