4,516 matches
-
durat mai multe zile și a dat naștere la mai multe incidente violente. În sală publicul este în număr extraordinar de mare și numai cu multă greutate gendarmii pot menține ordinea. Nicolae Blaremberg s-a apărat și el, deși au pledat pentru dânsul atâți advocați mari. Afară în stradă mulțimea staționează în număr mare și, de câte ori se deschide ușa sălii, dă năvală spre a intra. în timpul dezbaterilor s-au mai asociat spre a lua apărarea lui Blaremberg și advocații I. Lahovary
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la începutul anului 1878: Cu sfârșitul operațiunilor militare se răspândește și vestea cum că Rusia ne reclamă Basarabia. Vestea produce o mare agitație în București. Nicolae Krețulescu, fost ministru, unul dintre fruntașii politici - deși neînscris în nici un partid - ridică glasul pledând teza unei înțelegeri cu Rusia. El scoate o broșură prin care susține că, de la o înțelegere cu Rusia avem totul de câștigat, că subscriind la cedarea celor trei județe basarabene vom dobândi, pe lângă bunăvoința puternicului vecin și o cât mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un noroc fără preț. Avocatul cel mai căutat era, pe vremea tinereții mele, Take Ionescu. Marea lui inteligență și talentul fără pereche ce avea acest om excepțional, îl făcea strălucit în politică și în barou. El domina viața baroului. A pledat mult, aproape zilnic. Minte excepțional de vie, el avea darul ca din dosarul cel mai complicat să vadă repede problema esențială a procesului, să lase la o parte tot ce era secundar, să sintetizeze tot ce trebuia pledat și în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
El a fost și decanul baroului. O mare inteligență, o mare cultură, un mare talent. Era cel mai cult dintre toți avocații. La 2 noaptea, lămpile din vasta lui bibliotecă încă îi luminau cărțile de care nu se putea despărți. Pleda zilnic, plin de vervă și de spirit. O figură ce ieșea din comun, chiar fizicește. Un cap sardonic. La masa noastră de la Palatul Justiției cînd venea și venea adesea vorbea numai el. În viața politică, însă, a fost o tristă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de spirit. O figură ce ieșea din comun, chiar fizicește. Un cap sardonic. La masa noastră de la Palatul Justiției cînd venea și venea adesea vorbea numai el. În viața politică, însă, a fost o tristă decepție. Nicolae Titulescu n-a pledat mulți ani. Subsolul casei lui din șoseaua Kiseleff, subsol imens și plin de cărți, era rezervat proceselor. Le studia noaptea. Minuțios și sistematic, el își scria pledoria pe de-a întregul. O citea a doua zi și ajutat de o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
actelor de la patru ian. 1926, ating situația regală a regelui Mihai, căruia i-am jurat credință, eu mă simt îndatorat prin aceasta a mă demite din demnitatea de membru al Înaltei Regențe”. Duminică, 8 iunie. Presa favorabilă prințului Carol îi pledează cauza: “Tatăl Regelui e în București. A usat de dreptul oricărui Român de a fi la el, lângă ai lui. Nu putem decât să-i dorim să se inspire din încercările lui și din durerile țării pentru a fi de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
despre cine a fost Mircea Popescu, necunoscut, știu, cititorului român tânăr, aș putea vorbi mult. Mă voi rezuma doar la câteva cuvinte. Italienist, Eliade însuși scriind că la vremea aceea nu erau "mulți italieniști de talia lui", Mircea Popescu a pledat pentru literatura română în țara de adopție, a tradus poezie și proză românească, a alcătuit un compendiu de literatură română în limba italiană, dar a și condus o publicație de mare anvergură Revista Scriitorilor Români, fiind și secretarul Societății Academice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apărută din sens invers, a privit spre un Rebreanu mirat ca după o revedere îndelungată. Reacție întocmai la acesta, încredințat că momentul întâlnirii celor două "jumătăți" sugerând un întreg reprezenta sublimul. O frază din Kant, citată ca epigraf al romanului, pledează pentru teza că viața omului e "deasupra începutului și sfârșitului pământesc", o suită de metamorfoze: "Nu trebuie să credem tot ce spun oamenii, dar iarăși nu trebuie să credem că ei spun totul fără nici un temei...". În timpul unei călătorii în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prim-ministrul Ciorbea. Eu, din convingere că reformele alea trebuie făcute, îi făceam acestui băiat, care era un student doctoral, așa cum îl văd eu azi, cu ochii mei de profesor, și care azi conduce Troika în Grecia, o tribună, să pledeze pentru reforme. Azi se ocupă de greci. FĂceam eu pe moderatorul pentru că cineva tre‑ buia să vorbească cu el în engleză, iar eu venisem de la Harvard și eram studenta lui Jeffrey Sachs, deci eram, de fapt, îndoctrinată cu aceste idei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
modelul bulgar de unire, că, în egoismul lor, partidele alianței nu voiau să fie împre‑ ună. O bună parte din liberali, în frunte cu Patriciu, voiau să urmeze PSD-ul. țin minte și acum texte de Theodor Paleologu, în care pleda pentru faptul că locul natural al PNL este lângă PSD. După toate eforturile astea, am reușit să dăm PSD-ul jos. Dar ce n-am reușit a fost să aducem la putere niște oameni care să fie competenți și curați
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cadre specializate, adică un aparat care să-i ajute. Dacă vezi filme cu Tom Cruise, vezi ce fel de fete superdeștepte cu Harvard Law School umblă în jurul lui și îi completează la virguliță pledoaria și el numai se duce și pledează. La noi nu există așa ceva. V.A. : Asta, ca în filme, se întâmplă chiar în realitate în justiția americană ? A.M.P. : Vai, ce copii extraordinari am văzut eu la Harvard Law School ! Toți lucrează și pe gratis, numai să fie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
istoria luptei pentru revenirea la toponimia tradițională” și poezii cu semnătura Teodor Robeanu, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie 1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor nord bucovineni (autor D. Covalciuc), Calvarul deportărilor, rememorări cu Vladimir Șova, momente din rezistența antisovietică evocate de Ștefan Petru și medalionul „Un prieten drag Traian Straton”, semnat de D. Covalciuc. Cugetări, editor și redactor responsabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Emil Kososchi. Între colaboratori: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Teofil Lianu, Theodor Constantin. (Din revista Plai nr.2/1934) * În articolul „Salvați Bucovina” din Viața Bucovinei III, maiiunie 1935, p.323, T. Cristureanu spunea:”De la apariție am pledat pentru aceeași cauză: refacerea, reînvierea, renașterea Bucovinei. Până astăzi însă nu s-a pornit la acțiunea de ansamblu care singura ne poate salva. Se străduiesc doar izolat, ici și acolo, primari, prefecți, profesori, studenți, fără ca să ne creeze însă acel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dotată pentru uitare. Ca o Casandră ne cheamă la neuitare, la implicare, la aflarea adevărului, pentru a nu repeta Răul prin care am trecut. Îndemnîndu-ne a nu ne pierde memoria, prin Diagonalele sale, marea conștiință civică care este Monica Lovinescu pledează pentru urgența procesului comunismului, altfel, sîntem atenționați, riscăm să ne furăm viitorul. [Convorbiri literare, nr. 8 (92), august 2003] TRAGEDIA PITEȘTI La începutul lunii august din acest an a plecat dintre noi pentru totdeauna unul dintre ultimii supraviețuitori ai "experimentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
surse de inspirație "mai potrivite" (citiți "atemporale"), de pildă, biblica legendă a lui Iov, pentru a nu altera puritatea artei sale". Vituperînd astfel de teorii dușmănoase, se pronunță în contra "artei pentru artă", lozincă ce înseamnă în fond "artă pentru burghezie". Pledează pentru poezia-manifest (numită peste ani de Nichita Stănescu, cosmetizant, poezie ocazională), iar identitatea tematică nu o crede un handicap, poeți de frunte nefiind stînjeniți în a-și afirma personalitatea creatoare. Sînt date cîteva exemple: "Treizeci decembrie de Breslașu nu seamănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre artă". Nici Titus Popovici nu duce lipsă de lozinci revoluționare prezentate într-o autentică limbă de lemn, iar A. E. Baconsky este foarte critic la adresa locurilor comune din poezia unor Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Maria Banuș, Eugen Frunză, etc., pledînd pentru o poezie modernă, întrebîndu-se retoric: Se pot scrie astăzi oare ca la '48? Pot coexista oare diligența și avionul cu reacție? Personal nu cred. Realitatea contemporană cere mijloace de expresie corespunzătoare. Numai în acest fel poezia temelor actuale va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sau oricum mult diminuat în amploare, nu s-ar fi întîmplat dacă toți cei implicați în mecanismul ticăloșit al terorii l-ar fi sabotat, ori ei s-au arătat prea adeseori mai zeloși decît stăpînii. În Arhipelagul Gulag, Alexandru Soljenițîn pledează, cum e firesc, pentru un proces al comunismului și argumentează: "Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii și-o formează despre dreptate este alcătuită din două jumătăți: virtutea triumfă, iar viciul este pedepsit. Am avut norocul să apucăm acele vremuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Spiru Blănaru și ale fostului colonel Uță. Din 1946 pînă în 1949 s-au purtat adevărate bătălii între grupurile de rezistență ale colonelului Uță, ale avocatului Spiru Blănaru (terminase facultatea la Iași și singurul proces în care a apucat să pledeze a fost propriul său proces) și ale comandorului Petre Dămășneanu cu trupele de securitate. La începutul lui 1949, în urma unei puternice mobilizări a trupelor de securitate, grupele de partizani din împrejurimile comunei timișorene Teregova vor fi practic decimate. Maiorul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ea”, tânăra și, de fapt, provinciala cultură nord-americană suportă greu comparația!, și, că, În lumina unui Hölderlin sau Rilke, continui să cred că arta lui Nichita posedă valori europene, unice și inconfundabile. Nu, să nu se creadă că aici eu pledez pro domo și că m-ar fi interesat „recunoașterea” europeană, pentru opera lui Nichita și a mea. Dovadă e faptul că am refuzat propunerea prietenului și editorului meu suedez René Coeckelberghs, care mi-a publicat În absența... la Stockholm și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lui Traian. Învins acum aproape două milenii, astăzi el este Învingătorul. S-a mers Însă și mai departe. Până la eliminarea completă a romanilor. „Simetric“ față de ceea ce Întreprinseseră latiniștii: evacuarea dacilor din istorie. Dar latiniștii aveau cel puțin argumentul limbii care pleda În favoarea originii romane. „Daciștii“, pentru a fi convingători, trebuiau să demonstreze că româna nu se trage din latină, ci din dacă, ipoteză care nu poate stârni decât indignare sau ilaritate printre lingviști. Mitologia nu cunoaște Însă dificultăți. Unii români au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin anii ’70 și ’80, de comunismul naționalist. În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină devenea o insulă dacică (prima se izola doar de vecinii nelatini, cealaltă de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe trotuare au dispărut. A urmat curățirea orașului de „câinii vagabonzi“. Nici câinii nu aveau legea de partea lor și nici forța. Iubitorii de animale au Încercat să se opună. Până și Brigitte Bardot a venit la București pentru a pleda În favoarea câinilor; a fost primită cum se cuvine unei celebrități, dar argumentele ei n-au avut mare efect. Aproape toți câinii au fost adunați și exterminați (Între timp, comunitatea lor s-a mai refăcut). Orașul a devenit ceva mai ordonat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ei înșiși“. Școala aprobase inițial costume „potrivite“ ocaziei, descurajând orice temă necuvenită (nimic „violent“ sau „înfricoșător“ sau „cu armament“), dar așa cum era de așteptat, copiii, cu toții puțin nelămuriți, au început să vocifereze, astfel încât costumele au fost interzise (părinții obosiți au pledat pentru un compromis: „doar un pic înfricoșător?“ - care a fost respins). Asta l-a dezamăgit profund pe Robby, așa că în timp ce Jayne verifica paharele care fuseseră în spălătorul de vase, am încercat să-mi consolez fiul. La modul părintesc, l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Carpați), și acolo este un semn de Întrebare. Mi s-au cerut fotografii, ca să vadă cum se prezintă și bine Înțeles că nu am putut să le satisfac cererea, neavând fotografii la mine și nici nu am avut curaj să pledez mai mult, până nu se pune la punct exteriorul (curtea, grădina, casa mică) care lasă mult de dorit . Deocamdată urmează să vă conformați rezoluției de pe cerere, urmând să fie Înaintată la O.J.T. Suceava și cerut să fie inclusă „Galeria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în Basarabia. Se simt bine, nu-i forțează nimeni să învețe limba română. „Naționaliștii” noștri sunt grozavi în vorbe, în fapte mai puțin. Așa că avem un tablou lingvistic pe potriva capacității noastre de a ne lua în serios valorile pentru care pledăm cu atâta înfocare. Nu mă întristez prea tare cu asemenea comparații, nu are rost. Sunt mai degrabă optimist, încurajat de faptul că mă hotărăsc să-mi cumpăr un trenci de calitate. După-masă, într-un loc numit Town Theatre’s hole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]