3,494 matches
-
și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a cuplului de îndrăgostiți sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dureroasă a amintirii, despre iubire și despărțire. Alunecând în amintire, eul liric evocă timpul magic al unei pierdute iubiri și invocă prezența iubitei cu priviri albastre șinalte de tot. Discursul poetic este structurat ca monolog liric adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la imperativ) și în indici ai persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică“). Antiteza exprimată și prin opoziția singular/plural (a mea/a altora) evidențiază, de asemenea, unicitatea artistului care urmează o cale distinctă de a celorlalți (calea mea). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
l-a făcut să învie. Dar ar avea nevoie Iisus despre care vorbește apostolul să învie dacă tentația căderii, dacă amenințarea morții sufletului nu ar fi existat chiar în el? Nu spune apostolul: "Dumnezeu l-a înviat DIN MORȚI". Acest plural este extrem de semnificativ. El indică foarte clar că nu este vorba despre moartea trupului și despre învierea după moarte a lui Iisus, ci despre moartea sufletului a nenumărați oameni, dintre care numai Iisus chiar dacă era "fiul Omului" a fost capabil
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în instituții și devin reticente, părăsind spațiul public. Dar termenul de incivilitate, care, din punctul meu ne vedere, n-ar trebui să mai desemneze decât această retragere în sine și consecințele ei, primește o altă accepție, fiind încărcat cu un plural care a făcut furori: incivilitățile. După Roché (1993, p. 109, p. 142), incivilitățile sunt fapte care nu sunt numaidecât penalizabile, ci "dezordini în comun" care însă, chiar în formele cele mai anodine, sunt intolerabile prin sentimentul de non-respect pe care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
induc persoanei care suferă de pe urma lor. Prin incivilitate Roché înțelege "o gamă largă de fapte, de la grosolănia copiilor la vandalism, trecând prin prezența vagabonzilor, grupuri de tineri ce stau la intrarea imobilelor". În acest sens vorbește autorul de incivilități la plural, ceea ce acceptasem și eu nu de mult. Împotriva amalgamării acestor fapte într-un concept unic, incivilitatea, se ridică, de exemplu, Prairat (2001) și credem că în privința asta are dreptate, dar că greșește, în schimb, când "aruncă pruncul o dată cu apa din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o degajă. O dată în plus, se maschează ceea ce spun cu adevărat cercetările despre incivilitate. Ideea nu-i că unei singure dezordini îi corespunde numaidecât o derivă spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini repetate va antrena o abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
va antrena o abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să păstrăm din noțiune doar ideea unei stări a legăturii sociale caracterizate prin ocuparea spațiului public de către grupuri delincvente sau flirtând cu delincvența și prin retragerea în sine a victimelor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alții stomac și alții scriu stomach. Pentru a putea scrie corect, am făcut apel la Dl. Prof. Sextil Pușcariu, membru al Academiei și însărcinat cu redactarea dicționarului limbii române. Domnia sa mi-a comunicat că trebuie să folosim termenul stomac, cu pluralul stomacuri”. Și, încheie profesorul Iacobovici argumentația sa, „Iată încă una din cauzele care m-au determinat să iau această inițiativă” [56]. Dar vicisitudinile vremii nu au permis realizarea integrală a visului temerar. Începutul îl marchează publicarea în 1940 a lucrării
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural, perfect deschis. Textele narative sînt lizibile de-ar fi și numai pentru faptul că dețin semnificații în termenii unei logici a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). ¶Barthes 1974 [1987]. text scriptibil [writerly text]. Un text care nu se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
foarte semnificativă, întrucât este de obicei făcută în celălalt sens (un medic «femeie»); în măsura în care termenul medic este masculin, faptul de a adăuga «bărbat» pare superfluu. Visul îi vorbește, prin urmare, de bărbați și de relația sa cu bărbații. Nici folosirea pluralului nu este întâmplătoare. El atestă multitudinea posibilităților. Ceea ce confirmă Sylvie, pentru că, în realitate, ea ezită între doi «pretendenți». Visul se precipită cu imaginile combinate ale cutremurului și ale pacienților convulsivi. Convulsiile sunt un ecou al cutremurului. Cele două elemente ilustrează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
3.a-b); deocamdată anticipăm doar prin a spune că n-a fost nevoie de o intervenție prea mare pentru a corela cronologic cele două sărbători pentru ca ulterior legătura lor să primească și o motivație precisă. a) Termenul mașșăh, la plural maṩṩôt (de la rădăcina mășaș, „a fi fără gust”; Kellerman 1984), are în limba ebraică semnificația de „pâine nedospită”. Astăzi este produsă în formă de biscuit, un fel de pișcot de culoare gri închis, fără gust. Deseori a fost identificată cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
era celebrată, după cum am notat mai sus (10.2.c), la șapte săptămâni după Paște (cf. Lev 23,15; Dt 16,19). În limba ebraică numele său este ḥag šăbû’ôt; o singură dată se întâlnește cu sufixul pronominal masculin plural šăbû’ôtêkem (Num 28,26; Otto 1993); în iudaismul mijlociu (Boccacini 1993) va apărea și denumirea de ’ăšéret [šel pésaḥ], literal, „festivitate [pentru Paște]”, „adunare festivă” și, în cazul nostru, „încheierea Paștelui”. Pentru unii savanți termenul šăbû’ôt ar fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
179 ș.u.) 6,21 se afirmă: „E vorba de sărbătoarea jurămintelor, sărbătoarea primițiilor. Dublă este sărbătorea și dublu este conținutul său...”. În originalul ebraic trebuie să fi fost šăbû’ôt, termen utilizat și pentru „săptămâni” deoarece šăbû’ôt este plural comun și pentru šăbû’ah, „jurământ” și pentru šăbû’a „săptămână”! Astfel, printr-un joc de cuvinte, se scoate în evidență combinația dintre săptămâni, alianță și primiții. În rest, Cartea Jubileelor consideră că toate prevederile alianțelor din Biblie datează din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Seara precedentă sâmbetei (adică astăzi vineri) primește numele de ’éreb šabbăt, iar sfârșitul său de môșă’ê šabbăt. În iudaismul elenist apare termenul sábbaton, redat de J. Flavius și Filon din Alexandria cu anápausis, „întrerupere”; uneori se găsește termenul (aparent?) plural, sábbata’, probabil, o simplă transcriere a aramaicului šabbătă’ care păstrează deseori valoare de singular; câteodată indică mai multe sâmbete, iar alteori săptămâna întreagă, caz în care alternează cu hē hébdomas. e) Nu putem dezbate în acest context problema cazuistică complexă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este imposibil să dai o definiție fără să enunți o frază și este dificil să enunți o frază fără să pui în ea un nume de număr, sau cel puțin să folosești cuvântul "mai multe", sau măcar un cuvânt la plural. Și atunci panta devine alunecoasă și în orice moment riști să cazi într-un raționament greșit. Comentarii Henri Poincaré (1854-1912) revine în acest fragment asupra ideii că matematica nu este reductibilă la logică și că, de fapt, formalizarea în întregime
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pe un munte vecin au fost martorii intrării lui în lume. Ei l-au văzut ieșind din lespedea de piatră, avînd pe cap o bonetă frigiană(corect căciulă getică), înarmat cu un cuțit în trei muchii - dagă și dage la plural - și purtînd o torță ce lumina adîncurile întunecate de dedesupt. Plini de venerație, păstorii se apropie, oferind copilului divin primele produse ale turmei lor și recoltelor lor. El poate fi numit fără greș ,,fiul cerului sau al luminii” pentru că este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în numărul de la 15 ian. o greșală de limbă; ia seama: simbol face pluralul simboluri nu simboale...". A mai avut o obsesie majoră Caragiale cea a adevărului, pe deplin conștient de relativitatea acestuia ca minciună încă nedovedită; deși într-o scrisoare către Vlahuță se califică în imposibilitatea de a-l defini ("Despre adevăr să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Răposatul conul Alecu Odobescu), scriitori din opera cărora Caragiale s-a inspirat (N. Machiavelli e trecut printr-un process de grecizare: Nicolaki Machiavelis) și nici titlurile operelor literare: Pohod na Sibir devine în Claponul Pohod la șosea. Puțin semnificativ este pluralul Steriazzi pentru cei din familia Steriade; pentru copii lui M. Dragomirescu, Caragiale propune numele generic kinderii iar pe ai săi îi recomandă către Delavrancea ca fiind microbi, în intimidate adresîndu-li-se cu vocativul Cușilor! În contactul verbal cu persoanele, Caragiale s-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
au subjugat în asemenea măsură, încât aceștia nu mai gândesc și nu mai simt decât așa cum le dictează ele" [apud Beauvoir 1998, I, p.136]. Pe timpul Revoluției, Manon Roland este, alături de soțul ei, ministru de Interne și semnează scrisorile la plural: "Leș mesures que nous prenons...". Ea rezumă în Mémoires marginalizarea femeii în viața publică: "Je ne crois pas que nos mœurs permettent encore aux femmes de se montrer; elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Este clar că aici apostroful strâns cere citirea împreună iar în intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta - oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii înăuntru. Iar acest sens - numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
par un fou, son compagnon d’infortune.” Doamna Petruța Spânu traduce à coups de pavé prin piatra aruncată, gândindu-se, probabil, la pietricica aruncată în mai către capul bolnavului, cea care i-a făcut erizipelul vindecat între timp. În realitate, pluralul à coups de pave indică lovituri repetate de cărămidă (sau piatră de pavaj, pătrată). Printr-o traducere ambiguă, dânsa vrea să păstreze tradiția noastră întemeiată pe G.Călinescu dar textul aflat în juxtă n-o susține. Ca în atâtea alte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate ca florile / Aici cresc, / Colea-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile-i se-nchină. / Și el se plimbă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu aceeași înfățișare, luna este un astru schimbător, supus temporalității și morții. Dacă soarele întinerește și îmbătrânește zi de zi, fără să moară, luna ia naștere și este supusă morții cu fiecare rotație a pământului. Luna a fost numită "mama pluralului", fiind prezentă prin fazele sale diferite Luna Nouă, Primul Pătrar, Luna Plină, Al doilea Pătrar. Luna Nouă, denumită și Luna Tânără, Lună în două coarne sau Crai Nou, este benefică pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc "în sus" (secara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]