3,697 matches
-
ținută de Dl. Dimitriu, despre Fălticenii și orașul de altădată . Zice că te-a pomenit și pe tine printre „iluștri” și a vorbit mult și frumos de tine. Încă o dată vă mulțumesc mult! Așteptăm cu plăcere vara sau toamna, să poftiți din nou la Brașov, spre a profita mai mult de aerul ozonat, care și mie Îmi aduce o mare contribuție la menținerea vigoarei și a sănătății! E un oraș pitoresc (...). Vă doresc la amândoi multă sănătate și Încă o dată foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la familia Ciuntu unde ne-am reamintit de cunoștințe comune, ceea ce mi-a făcut o nespusă bucurie. Pe Dl. Colonel Îl cunoscusem locotenent sau sublocotenent. Când mă reîntorc de la București unde plec zilele astea Îmi voi face plăcerea să-i poftesc la un pahar de ceai căci Îmi sunt tare simpatici, mai ales că sunt Moldoveni și Fălticeneni. Vă mulțumesc pentru tot și vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe ” loc=”Bogata” data =”sâmbătă 11
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Băeșu la suma de 5.000 lei ambele. Întâi, vreau să vă exprim alese mulțumiri pentru rara amabilitate ce ați avut de a vă deranja mereu Întru toate cele ce v-am rugat. Mi-ar face o mare plăcere să poftiți și pe la mine, acasă, când mai veniți În București. Avem de discutat multe probleme importante. În al doilea rând, vă Încunoștiințez, că, În dorința de a centraliza picturile lui Băeșu și cu sentimentul că intrând Într-un muzeu le asigur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
2, vor avea prilejul să lucreze. Solicitați-i! Se poate, să stea indiferenți, când locuiesc Într-un oraș, cu atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe străine meleaguri. Pe Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți la noi și cu soția Dv., numai vă rugăm să fim anunțați. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu P.S. Aveți un tren, dimineața, care sosește la noi la ora 7.05 și ar fi bun pentru venit. </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să vândă, casa avea nevoie de Îngrijiri urgente! I-a părut rău, că a fost În imposibilitate de a veni să vă vadă și să mai stea de vorbă cu D-voastră. Când veniți prin Fălticeni, ne face plăcere să poftiți și pe la noi. Vă dorim multă sănătate și mulțumire sufletească D-voastră și familiei. Fam. Lila și Niculae Țanu </citation> <citation author=”UGLEA Vasile ” loc=”Rm. Vâlcea” data=”8.02.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. tocmai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ne susțină și îndrepte până azi, în ciuda atâtor legi noi și miraculoase privilegii ale tehnicii. „Ascultă de tatăl și de mama ta ca să trăiești mult și bine pe pământ!”, „Să nu furi”, „Să nu minți”, „Să nu ucizi”, „Să nu poftești femeia aproapelui” și, mai presus de toate: „Să nu-ți faci chip cioplit”, „Să nu ai alți Dumnezei străini în afara mea”. Să rămâi fidel deci primei intuiții a omului istoric, a acelui patriarh care-și purta tribul și animalele la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Completă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mică majoritate. Muntenii aduși și cultivați sunt lăsați așa la voia întâmplării, flămânzi, să se ducă pe la căminurile lor, fiecare cum va putea. Zice unul: "Așa? ne dă brânză iute și ne lasă, după ce și-au făcut treburile? Să mai poftească altădată." * [La Botoșani] Ciuleiu, uriaș, moșier care a bătut pe Calman Fișer în mijlocul Dorohoiului, la banchetul ce s-a dat seara după conferință, a fost singurul care a vorbit cum-se-cade cu privire la nevoile țăranului. Alți comeseni: Enășescu (gazda), Ulle, Ciolac, Lazăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am fost deșteptat de sunetele clopotelor, ne-am trezit în lumina mare a soarelui care năvălea pe fereastră. Lăstunii din ajun făceau în stoluri aceleași arcuri în jurul turlei mănăstirei, cu aceleași țârâituri cristaline. Sufragiul ghebos, frate, cu ochi ascuțiți ne poftește la un pahar de lapte. Apoi ne gândim la plecare. Portarul, fratele Costache, cel care eri ne-a întâmpinat cu plecăciuni, cu lingușiri, cu vorbe miorlăite, cu zâmbete, cu subînțelesuri, care s-a propus chiar de la primele vorbe să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce se face acolo. Cere să vadă depozitul de brânză. Simțește un miros puternic de camambert. Ce-i asta? Ce pute așa de urât? Asta-i brânză. Ce fel de brânză? e bună? Poftesc, domnule ministru, vă rog să binevoiți a gusta! I se aduce o bucată. gustă. A! bună, e bună, mă. Câtă aveți? Avem, domnule ministru, cât se vede. Trebe să fie una sută cincizeci kgr. Să se împacheteze și să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Complectă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om din popor, plictisit încă de astăvară de atâtea pertractări, mi-a povestit o istorioară pe când eram la Oradea, la granița de vest cum spun cei care țin discursuri. Zice că domnul Iuliu Maniu, tartorul pertractărilor trecute și viitoare, a poftit într-o zi la sine pe un arhitect și i-a cerut un plan de casă. Arhitectul, om expeditiv, i-a alcătuit planul și i l-a adus. Amândoi d. Iuliu Maniu și arhitectul l-au detaliat și l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă voi conforma dorinței domniei voastre, domnule președinte. Zis și făcut. Arhitectul se duce la biroul său și modifică planul și devizul, conform dorinței clientului și șefului său. Dar după două zile, domnul Iuliu Maniu dorește să-i vorbească. Îl poftește, arhitectul se prezintă și șeful ca să zic așa îi ține următorul limbaj: Stimate Domn, m-am mai cugetat puțin. Aș dori să fac o modificare în planul asupra căruia ne-am oprit de comun acord. Mă rog. Despre ce e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sa tot două toalete. Bine, acceptă arhitectul, fără entuziasm; rămâne deci după planul prim. Lucrările le-am și început. Ați început lucrările și acolo? se interesează domnul Maniu neliniștit. Da. Bine. Faceți două toalete. Peste alte câteva zile, arhitectul e poftit iarăși la domnul Maniu. De data asta se înfățișează cam încruntat și c-o sumbră hotărâre în privire. Doriți, stimate domnule președinte, să discutăm tot asupra modificărilor cunoscute? Da, dacă lucrul mai e cu putință. Ași dori să revin întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sta domnul, înconjurat de boeri. Sta și asculta plângerile poporănilor care la o sută de pași cădeau în genunchi și se tânguiau. Iar domnul le făcea dreptate, cum socotea că e mai bine, și le da drumul. * I. L-a poftit domnul să viziteze palatul, zicând că nu va avea ce vedea străinul care atâtea văzuse cutreerând lumea și curțile. * I. Pentru călătoria de la Iași spre Camenița, a închiriat căruțe mici trase de câte un cal, căruțe așa de ușoare, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare. * VI. Ziarul expedițiunii lui Soliman asupra Moldovii în 1538 (Hammer (după istoricii turcești)). 9 Iulie plecarea Padișahului din Constantinopoli. 6 Aug. aproape de apa Duna. 7 popas, divan, solii lui Petru vin de-i sărută mâna. Sinan-celebi e trimis să poftească și pe Petru la sărutatul mânii. La 17, Sinan aduce știre că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece în Moldova. 22 " Popas. Iahiapașaogli din Semendria sosește la oaste. 23 " Divan. Beglii Rumeliei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Amabil, îndatoritor; nu-mi închipui că iese cineva de la d-sa nemulțămit. Aflând că nu vorbesc nemțește și regretând că nu știe d-sa franțuzește, neavând multă părere de rău că nici în limba cehă nu ne putem înțelege, a poftit numaidecât un tânăr "dolmeci", care s-a înfățișat imediat. Il s'exprimait très bien en français și a adăogit și o salutare românească: "Bună ziua, domnule; fost în Rumania cinci zile, vazut frumos capitalu Bucarest." Nu l-am contrazis, cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale vieții, fiecare în felul său. Scriitorii mediocri lucrează la fel după rețete și șabloane. Dacă Socrate ar fi fost bogat și ar fi dat prânzuri îmbielșugate, apoi magistrații Atenei, în loc să-l otrăvească, s-ar fi socotit onorați să fie poftiți la masa lui. În vreema lui Law, Voltaire își începea istorisirile cu bandiți, printr-o frază devenită celebră: "Era odată un fermier general..." Satira își are justificarea în scopul ce urmărește. Romanul intră adânc în studiul moravurilor, grupelor umane și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umblă hojma cu urechea sfâșiată. (La Fontaine) Strălucitoare și fragilă ca o oglindă. Înainte de a porni la o treabă, gândește-te la rezultat. N-a uitat decât un lucru coborând în pivniță: să-și ia o lumânare aprinsă. Mai degrabă poftesc o bucată de pâne decât vorbe frumoase. Voltaire: j'ai fait un peu de rien, c'est mon meilleur ouvrage. Cum dai, nu cât dai. Voltaire: La popularité c'est la gloire en gros sous. Plictiseala e fiica uniformității. Critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Eu nu auzeam și nu băgam de sama nimica. Mă uitam încolo cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o ascult. A venit; mi-a cântat; era mândru îmbrăcată ca muntencele de la apa Bistriței; n-ași putea spune că era frumoasă; dar eu închideam ochii și ascultam versul. Mulțam, zic, place-mi cum glăsuești, de-mi mere la inimă; poftește de bea un pahar de vin cu Mogoș. Ea nu: că nu bea vin, nici alte băuturi de-acestea. Atuncea, mă întorn eu cătră ea, primește din partea mea bumașca asta de douăzeci-și-cinci de lei, și să-mi mai cânți un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o cântare care să-mi placă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o cântare care să-mi placă și mai mult. Cânt bucuroasă, râde ea. Și își umflă iarăși harmonica și începe iar, pecum paserea. Beau iar un pahar și chiar două cât îi ține viersul. Și când stă, iar o chem: Poftesc să bei măcar o picătură cu mine, zic; iar dacă faci semn cu fruntea că ți-i greață de băutură, poftește și primește încă o bumașcă de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]