3,622 matches
-
care s-a luptat împotriva încercărilor francezilor de recucerire a țării, sau în cazul Indiilor Răsăritene Olandeze. Japonia reușise să sădească în rândul națiunilor sud-asiatice un sentiment naționalist, care s-a dezvolatat în special în Filipine, Vietnam și Cambodgia. Perioada postbelică a marcat sfârșitul caracterului imperialist al marilor puteri europene. Al doilea război mondial a fost un punct de cotitură în istoria Chinei. Mai înainte de războiul mondial, China suferise timp de aproape o sută de ani umiliri din parte puterilor coloniale
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
limbile estonă: "metsavennad", letonă: "meža brăļi", lituaniană: "miško broliai") au fost partizani estoni, letoni și lituanieni, care s-au angajat în lupte de guerilă cu autoritățile sovietice în timpul ocupației sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Mișcări de rezistență antisovietice similare au luptat împotriva dominației străine și în alte țări din Europa Răsăriteană - Polonia, România sau Ucraina apuseană. Uniunea Sovietică a trecut în 1940 - 1941 la ocupația militară a celor trei state baltice independente și, după
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
supraviețuit deportării la Auschwitz. Sub pseudonimul "„Năuneanu"" a colaborat la revista "„Lupta patriotică"", periodic al "Uniunii Patrioților" (din care făcea parte și George Călinescu). Scria articole pe teme de politică externă, comentarii, opinii despre evoluția lumii și despre necesitatea modernizării postbelice. Periodicul s-a transformat în cotidianul "„Banatul"", dar prim-rabinul, căsătorit și având un copil, a renunțat la activitatea ziaristică, deși i-a fost aproape de suflet. La 1 septembrie 1949, a dobândit, în alegeri, titlul de prim-rabin al comunității
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
SEAT promovează o imagine agresivă prin mașini sport ca Ibiza și León, fiind o marcă destinată tinerilor. Compania a fost fondată în 1950 de „"Institutul național spaniol de industrie"” (INI) cu scopul de a populariza uzul de automobile în Spania postbelică și de a fabrica mașinile grupului Fiat, principalul constructor italian de automobile, sub licență. Primul președinte al companiei a fost José Ortiz Echagüe. Statul spaniol a păstrat o participație importantă în societate. La retragerea Fiat în 1986, Grupul Volkswagen a
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
exil. Aceste eforturi au eșuat din mai multe motive. Poate cel mai important motiv era masacrul de la Katyn și soarta polonezilor dispăruți în Uniunea Sovietică, în închisori și lagărele de muncă ale Gulagului. Un alt motiv era chestiunea granițelor Poloniei postbelice. Stalin insista ca teritoriile anexate în 1939 să rămână în mâinile sovieticilor, iar polonezii să fie compensați cu teritorii cedate de Germania. Polonezii din occident conduși de Mikołajczyk, au refuzat această propunere, chiar și în condițiile în care Churchill amenința
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
și în condițiile în care Churchill amenința cu rupera relațiilor politice cu guvernul polonez în exil. Un al treilea motiv a fost insistența cu care Mikołajczyk cerea ca Stalin să se angajeze să nu impună un guvern comunist în Polonia postbelică. Problema fundamentală era aceea că liderii polonezi din exil doreau să păstreze independența țării lor, în timp ce Stalin era hotărât să controleze total viitoarea Polonie. Polonezii au ajuns la concluzia că Statele Unite și Regatul Unit îl sprijină pe Stalin, nu pe
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
aproape în întregime după ce bombardierele germane au demolat sistematic orașul. Insurecția din Varșovia a permis germanilor să distrugă o bună parte a Armatei Teritoriale, spre marea sadisfacție a lui Stalin, care a putut să-și impună guvernul comunist în Polonia postbelică fără să se teamă de o opoziție armată. În timp ce sovieticii înaintau prin Polonia la sfârșitul anului 1944, administrația germană s-a prăbușit. "Comitetul Polonez de Eliberare Națională (Polski Komitet Wyzwolenia Narodowego)" în frunte cu Bolesław Bierut, având susținerea comuniștilor, a
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
încă din 1943. Refuzul guvernului în exil de a accepta noua graniță răsăriteană i-a iritat pe aliați, în mod special pe Churchill, care a devenit mult mai puțin dornic să se opună propunerilor lui Stalin cu privire la compozitia noului guvern postbelic al Poloniei. Până în cele din urmă, exilul a pierdut pe ambele fronturi: Stalin a anexat teritoriile răsăritene și, în plus, a controlat total noul guvern de la Varșovia. Deși din rândul comuniștilor polonezi prosovietici a veni propunerea ca Polonia să fie
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
să rezolve odată pentru totdeauna problemele minorităților belorusă și ucrainiană, a retras în 1947 cetățenia mai multor membri ai acestelor etnii și a colaborat activ la expulzarea lor din regiunile sud-estice ale țării în Uniunea Sovietică (Operațiunea Vistula). În Polonia postbelică, singura minoritate semnificativă a rămas cea evreiască. Lista conducătorilor polonezi
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
a fost filmarea operei "Elektra" de către Götz Friedrich. A murit pe 14 august 1981, în vârstă de 87 de ani, la Salzburg, în timpul repetițiilor la "Elektra", de Richard Strauss. Fiul său, Karl-Heinz Böhm a fost un actor apreciat în perioada postbelică.
Karl Böhm () [Corola-website/Science/304960_a_306289]
-
Grigore Gafencu și Sebastian Șerbescu și chiar în revista Teatrul (condusă de Soare Z. Soare) În acești ani, împreună cu alți tineri intelectuali, scriitori, ziariști, artiști plastici și de alte profesiuni, creează un grup care se lasă antrenat de euforia anilor postbelici, când, după îndeplinirea năzuințelor naționale de întregire a țării, caută să definească noile căi de desăvârșire a noii lor patrii, în care urmau să trăiască. Opunându-se grupurilor radicale de stânga, care priveau cu interes experimentul sovietic, acest grup se
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Carpatin Român. Acesta a construit cabana Brav, devenită Caraiman. Asociația „Hai la drum!” fondată la 28 iunie 1939, cu sediul în București, a propagat ideea turismului activ în toate mediile sociale și a editat buletinul "Hai la drum!". În perioada postbelică, prima organizație de turism pe baze economico-sociale, a fost Turismul Popular (1948-1950), care apoi devine Federația de Turism Alpin. În 1957 se constituie Asociația Turiștilor din România, iar în 1968 Biroul de Turism pentru Tineret (BTT). Asociațiile de turism existente
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de deportare și anihilare a evreilor din Basarabia în lagărele și ghetourile din Transnistria, fasciștii au adunat circa 11.000 de evrei.În vara 1944 Basarabia și cu ea, Mărculești, au fost ocupate de armata sovietică în ofensivă. În perioada postbelică în timpul regimului sovietic (ca parte a Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești) orașul a fost repopulat, reconstruit și a luat din nou avânt economia și cultura așezării. Au fost construite noi obiective social-culturale. În anul 1952 localității i s-a conferit statutul
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
vecine: Imperiul Rus, Imperiul German și Imperiul Austro-Ungar. Țara renăscută ca A doua Republică Poloneză a fost obligată să-și croiască noile fontiere prin teritoriile foștilor săi ocupanți. Puterile occidentale, în momentul în care au început să traseze frontierele europene postbelice, după semanrea Tratatului de la Versailles, au făcut acest lucru într-un mod considerat la Varșovia defavolrabil polonezilor. Germania urma să păstreze o bună parte a cuceririlor sale în est. Frontiera apuseană a Poloniei rupea țara de bazinul carbonifer și de
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
București și autori ai unor lucrări de referință despre aromâni), Marcu Beza (diplomat român și scriitor), Constantin Papanace (ministru al Guvernului României, deputat și scriitor aromân), Athanasie Joja profesor universitar de filosofie și ministru al învățământului la București în perioada postbelica și mulți alții. Rolul școlilor românești (pentru care statul român a cheltuit sume importante) a fost crearea unei conștiințe naționale românești în rândul aromânilor. România a beneficiat de pe urma numeroșilor aromâni care s-au stabilit in România ca loiali cetățeni român
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
alegerilor prezidențiale, ceea ce a dus la victoria acestuia, cu 54,41% din voturi. La 6 decembrie 1996, s-a semnat un acord de solidaritate guvernamentală cu UDMR, trecându-se astfel la prima tranziție pașnică de putere în România din perioada postbelică. Potrivit acordurilor încheiate cu PD și UDMR, CDR dispunea de circa 61% din portofoliile guvernamentale, revenindu-i și postul de prim-ministru, în care a fost numit Victor Ciorbea, care în calitate de primar al Bucureștiului își câștigase o mare popularitate și
Convenția Democrată Română () [Corola-website/Science/306097_a_307426]
-
Scriitor prolific, după absolvirea Universității din München începe să publice o lungă serie de lucrări cu caracter filozofic. Prima dintre acestea, "Critica rațiunii cinice", este remarcată imediat de comentatori și atinge un tiraj nemaiîntâlnit la o lucrare filozofică în Germania postbelică. Volumul este de altfel tradus, până astăzi, în peste 30 de limbi. Stilul de o mare claritate și expresivitate al lucrării, dezbărat de jargonul filozofic fastidios al eseurilor de critică marxizantă cu care publicul fusese obișnuit până atunci, contribuie la
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
fost scăzute: șapte bombardiere au fost doborâte în timpul raidurilor aeriene, iar două avioane Spitfire au fost doborâte de focul propriilor baterii antiaeriene. Pe 11 septembrie, au fost stopate toate raidurile aeriene. Atât rapoartele antebelice ale spionajului polonez, cât și mărturiile postbelice ale unor generali naziști, în principal ale lui Wilhelm Keitel și Alfred Jodl, afirmă că pe frontul de vest existau în 1939 echivalentul a aproximativ 20 de divizii germane care trebuiau să facă față celor 90 de divizii franceze. 11
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
și englezilor a devenit evidentă după înfrângerea germanilor în [[bătălia de la Stalingrad]]. Între [[12 martie|12]] și [[19 martie]], [[Anthony Eden]] a căzut de acord cu [[Franklin Delano Roosevelt]] ca [[Linia Curzon]] să devină baza pentru viitoarea frontieră estică poloneză postbelică. În noiembrie [[1943]], [[cei trei mari]] (URSS, SUA și Regatul Unit) s-au întâlnit în cadrul [[Cnferința de la Teheran|Conferinței de la Teheran]]. Atât Roosevelt cât și Churchill căzuseră de acord în mod oficial ca granița răsăriteană a Poloniei postbelică să urmeze
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
estică poloneză postbelică. În noiembrie [[1943]], [[cei trei mari]] (URSS, SUA și Regatul Unit) s-au întâlnit în cadrul [[Cnferința de la Teheran|Conferinței de la Teheran]]. Atât Roosevelt cât și Churchill căzuseră de acord în mod oficial ca granița răsăriteană a Poloniei postbelică să urmeze cu aproximație [[Linia Curzon]]. Guvernul polonez nu fusese anunțat de această decizie. Singura declarație dată presei a fost: "Așteptăm ziua în care toate națiunile lumii vor trăi în pace, libere de tiranie, în conformitate cu nevoile și conștiința lor națională
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
numai satisfacerea intereselor sovietice. Guvernul polonez nu a fost invitat să participe nici măcar la discuțiile care priveau viitorul Poloniei și nu a fost informat asupra deciziilor care s-au luat la Ialta. Reprezentanții polonezi și-au prezentat argumentele cu privire la granițele postbelice ale țării la [[Conferința de la Potsdam]], unde cererile polonezilor pentru ocuparea unor teritorii care făcuseră parte până la război din Germania au fost acceptate. Teritoriile estice ale Poloniei, pe care Uniunea Sovietică le ocupase în [[1939]], cu excepția zonei orașului [[Białystok]], au
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
război mondial|expulzată]], iar în zonă au fost colonizați [[Strămutarea polonezilor după al doilea război mondial|polonezi expulzați la rândul lor din teritoriile cedate URSS-ului]]. Această mișcare amplă a populațiilor germană și poloneză s-au adăugat [[Migrația umană#Migrațiile postbelice|altor mișcări ale populațiilor]] pentru a forma cea mai mare migrație umană din timpurile moderne. Stalin a dat ordine ca luptătorii rezistenței poloneze să fie încarcerați sau deportați în lagărele [[Siberia|siberiene]] ale [[Gulag]]ului. Mulți polonezi cred că liderii
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
încetase să mai existe, Unter Krompach nu se mai numea „Alsókorompa” ci devenise „Dolna Krupa”, iar micul sat făcea parte din Cehoslovacia. După terminarea războiului, contesa Marie Henriette Chotek a început munca de a-și reface rozariul. Dar în condițiile postbelice, numărul celor care erau înteresați de trandafiri sau puteau să-și permită o asemenea îndeletnicire scăzuse dramatic. Pentru a reînvia interesul pentru trandafiri, pe lângă refacerea rozariului, ea a înființat la Dolná Krupá și o școală de creștere a trandafirilor. Dr.
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
Winston Churchill, au încercat să ajute la redeschiderea discuțiilor între Stalin și guvernul polonez în exil. Aceste eforturi au fost zădărnicite de câteva probleme nerezolvate. Una dintre cele mai importante era masacrul de la Katyn. O altă problemă era redesenarea granițelor postbelice ale Poloniei. Stalin a insistat ca teritoriile anexate de URSS după 1939, care aveau o importantă populație ucraineană și belarusă, să rămână în mâinile sovieticilor, iar polonezii să fie compensanți cu teritorii cedate de Germania. Mikołajczyk, a refuzat până la urmă
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]
-
ar fi fost suveranitatea Poloniei asupra teritoriilor răsăritene interbelice răpite de Uniunea Sovietică. O a treia problemă, asupra căreia insista primul ministru polonez, era cererea lui Mikołajczyk ca Stalin să se angajeze să nu impună un guvern comunist în Polonia postbelică. În noiembrie 1944, în ciuda neîncrederii în sovietici, Mikołajczyk a demisionat din guvernul din exil pentru a se reîntoarce în Polonia, unde urma să ocupe o funcție în noul guvern înființat sub auspiciile autorităților militare de ocupație sovietice. Numeroși polonezi din
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]