4,647 matches
-
de observație și capacitate inventivă, prof.dr. Iosif Selmiciu a reușit să imprime un suflu activității disciplinei de Chimie Farmaceutică a Facultății de Farmacie din Iași, atât sub aspectul activității didactice cât și a celei de cercetare, deși condițiile materiale erau precare. Avea un talent pedagogic deosebit, reușind să capteze atenția auditoriului prin competență, profesionalism și dăruire. Cabinetul prof. univ. dr. doc. Selmiciu, în care a locuit pe toată durata șederii la Iași, era în același timp laborator, lăcaș de reculegere și sediul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ne chinuim o vreme să găsim loc de găuri într un pământ complet pietrificat, convenim din priviri să renunțăm la conceptul de cort ideal și amarăm pilonii de bine, de rău mai mult cu pietre peste ei, într-un echilibru precar. Producem un cort firav sprijinit într-o rână, îi explicăm lui Alfonso că nu e perfect, dar pentru o noapte e satisfăcător, mai ales dacă nu va ploua și nu va bate vântul și ne întoarcem cu toții la plasticul comunal
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu vizcacha care, de asemenea par mai simpatici decât sunt de fapt, apoi ne întoarcem spre casă unde mi-am lăsat bagajul. Pe drum suntem fugărite de un grup de nandu care aleargă zdruncinându-și corpul enorm, într-un echilibru precar, pe piciorușele firave. „Le e foame”, îmi explică Maria, care continuă să-mi povestească cum într-o după-amiază, plimbându-se singură prin fermă, a fost atacată de grupul de nandu înfometați, a alunecat pe pământul ud încercând să o ia
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se concentra asupra unor categoni de muncitori care aveau în comun următoarele caracteristici: 1) muncă fizică grea; 2) nivel de instruire scaizut; 3) mentalitate de grup colectivista. Altfel spus: muncă fizică dura (care presupunea forță mușchiulara), un nivel de instruire precar (acces limitat la informații) și o activitate colectivista (care estompa, așadar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om nou solicitat de Ceaușescu. De ce Berevoiesti? V. V. Caramelea și Alex. Bera explică în studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
1991, apartamentul este donat fiului său, Vacaru Silviu Marius, cu actul de donație nr. 17650. Mai înainte, pe 22.IX. 1991, Vasile Vacaru solicitase Primăriei Municipiului București (via Alexandru Bârlădeanu) repartizarea altei locuințe, cu motivația că situația să locativa este precară. Primăria i-a atribuit apartamentul din blocul D1, Piața Victoriei, situat la etajul I, având în compunere 5 camere. Pe 12.XII.1991, cu aprobarea P.M.B. nr. 213527/28.XI.1991, Vasile Vacaru efectuează un schimb de locuință cu dl.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu, una marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestuit termen. Din punctul meu de vedere, generalizarea nu are baze solide, nu toate personajele caragialiene țin de mahala, însă urba- nitatea societății românești la finele secolului XIX este una precară, în curs de formare. Definiția provincialismului la Alexandru Dragomir ne plasează într-un proces de imitație obstinată a conținuturilor produse într-un centru pres ti- gios, vehiculate ca forme cum sunt etichetele pretențioase preluate din franceza și legate cu „et
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
termenii lui Mihai Eminescu, o bouche d’ombre, în termenii întrebuin- țați de Victor Hugo. În contrast cu ușurătatea kunderiană a personajului, fraza este grea de semnificație și neliniș- titoare. Chiar dacă Nae nu are proprietatea termenilor ca multe dintre personajele caragialene alfabetizate precar la școala ideilor în general și a celor politice în particular, ceea ce pune în circulație nu este străin de gesticulația sa, de neastâmpărul său, de incapacitatea sa de a se fixa, atât în spațiu cât și în discurs. Imediat ce interlocutorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
României va milita pentru edificarea unei identități naționale tari prin violen- tarea istoriei, și chiar mai mult prin extazul catastrofei ca expresie a sublimului. Mijloacele violente indiferent de consecințe constituie pentru Emil Cioran modalitatea de legitimare istorică a unei identități precare. În mod cert, Nae nu este capabil să intervină efectiv în mersul istoriei, dar o poate face fictiv prin interpretarea pe care o dă eve- nimentelor integrându-le unui scenariu apocaliptic. Există însă și o formulă pozitivă a accelerării istoriei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
respecta- bilitatea familiei burgheze. De aici exagerările își urmează cursul firesc, noțiunea de Republică dobândește o accep- ție hilară, prin consfințirea dreptului de a nu avea nicio obligație, cu anularea oricărei forme de fiscalitate și de responsabilitate în fața legii. Nivelul precar al înțelegerii funcționării mecanismelor economice și legislative explică enormitățile ulterioare, însă la acest fapt se adaugă carac- terul enorm al viziunii rezultat dintr-o deficitară gestiune a imaginarului, fapt pe care Michel Adam îl așază sub semnul prostiei. „La première
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se situează în zona for- mării opiniilor politice. Ceea ce Leonida recunoaște este ceea ce secolul introduce în ecuație prin lectura gazetei, dar și a cărților de popularizare a științei și a filozofiei : caracterul speculativ al ideilor. Astfel, oameni cu o educație precară „intră la idei”, participă la un mind game care le depășește posibilitățile cognitive aruncându-i în confuzie, iar nevroza devine explicabilă. Oricât de improvizate și rudimentare sunt mijloacele explicative de care dispune Leonida ele posedă relevanță. În economia modernității, subiectul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Dar pumnalul d-tale tot principii moderne este ?... Care va să zică toporul tot prin- cipii moderne, ai ?” Violența este aici instrumentalizată clar, coborâtă din planul abstract al motivației politice a unui gest criminal la planul concret al corpului delict : pumnal, topor. Conținuturile precare pe care clișeul le vehiculează nu mai au nicio relevanță. Nu acest conținut diminuat, cât clișeul este echivalat mecanic prin transpo- ziția pe care metafora o presupune. Însă sensul metaforei este invers, merge dinspre abstract spre concret, metafora este explicativă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dacă nu marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestui termen. Generalizarea, însă, ar trebui relativizată, nu toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
român trăitor la Montevideo, care făcuse atâta cinste țării. Știam că Eugen Coșeriu se născuse în 1921 în comuna Mihăileni, județul Bălți, studiase filologia la Iași și filozofia la Milano. În Italia își câștiga existența lucrând ca ziarist, în condiții precare, ceea ce l-a determinat să se gândească la o plecare în Africa de Sud sau... Afganistan. Noroc de consulul uruguayan din Milano care i-a propus să meargă la Montevideo. Avea să mărturisească ulterior că plecarea în Uruguay a fost "o hotărâre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se Îmbolnăvea grav micuțul fiu al omului respectiv și preocuparea de a-i aduce cei mai buni medici de la oraș anula orice alte considerațiuni. Deci - una peste alta - tata prefera să lase toată situația gospodăriei Într-o stare de echilibru precar (nu lipsită de un oarecare umor plăcut), În timp ce mama Își găsea multă alinare În speranța că lumea iluzorie a bătrânei ei doici nu va fi zdruncinată. Mama știa foarte bine cât de dureros este să-ți fie spulberate iluziile. Cea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
muzeu. Restul galeriei de tablouri compensa sărăcia vestibulului. Mr. Cummings era un maestru al apusurilor de soare. Micile lui acuarele, achiziționate În diverse perioade la prețul de cinci sau zece ruble bucata, de către locatarii casei, au avut o existență destul de precară, fiind mutate În unghere tot mai Întunecate până ce au fost În cele din urmă total eclipsate de vreun animal sălbatic din porțelan lucios sau o fotografie recent Înrămată. După ce am Învățat nu numai să desenez cuburi și conuri, ci să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pentru cei care fuseseră împroprietăriți, dar până în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă din disperare. Cu starea materială destul de precară, părinții abia au închegat, în vara în care s-au mutat, un fel de bucătărie de vară, în „satul” nou, bucătărie în care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un staul pentru oi. În vreo
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Am recitit în întregime Primul Manifest Suprarealist și, lucru curios și adesea repetabil la mine, a fost ca și cum l-aș fi citit pentru prima oară. Ascultă ce a scris: „Totul depinde de credința în viață, în ceea ce viața are mai precar, înțelegându-se prin asta viața reală, de faptul că la sfârșit această credință se pierde. Omul, acest visător definitiv, zi de zi mai nemulțumit de soarta lui, face cu greutate înconjurul obiectelor sale la care a fost dus să se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
speriați cumva de sărăcia în care ne zbatem) s-au obișnuit (conform principiului economiei de piață) întâi să evalueze și apoi să acționeze! Dar în procesul muncii artistice acest principiu nu poate fi totdeauna valabil. Evident că de condițiile materiale precare nu trebuie întrebați nici regizorul, nici dirijorul, care se zbat în aceleași condiții și care trebuie să scoată de la interpret tot ce are mai valoros, să-l determine să dea la iveală toate datele cu care a fost înzestrat și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
un asemenea act artistic de amploare a fost încredințată bagheta unui debutant la pupitrul orchestrei. Putea fi acesta un risc asumat! În acest sens însă, îmi amintesc de un angajament al actualului director care a luat conducerea într-o situație precară în 1990, care spunea atunci că: trebuie să ne asumăm uneori și unele riscuri când promovăm pe cineva pe scenă! Iată că rezultatul final al acestei tentative, care se practică destul de timid, a fost o reușită din mai multe puncte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vechi, iar catedra strâmbă era acoperită cu o pânză roșie. Soba veche din cărămidă era lipită cu lut amestecat cu balegă. Iarna, în clasă era foarte cald. Aerul greu de la fumul pe care îl scotea soba dar și de la igiena precară a celor câțiva copii de vârste diferite. Ferestrele 165 nu se deschideau niciodată și nimeni nu se gândea să aerisească încăperea. Erau cincisprezece copii în tot satul, în clase diferite și la grădiniță. Învățătorul navetist din Fundoaia, din toamnă nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru paza depozitului de muniții, după evacuarea materialui din depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot mai precară, ochii femeielor nu se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru paza depozitului de muniții, după evacuarea materialui din depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot mai precară, ochii femeielor nu se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ca azil pentru „vagabonzi” și unde erau Îngrămădite câte 12-15 persoane Într-o singură Încăpere; apreciind că „era un spectacol demn de a fi pus sub ochii ziariștilor umanitariști, care făceau să răsune În presa străină declarații Împotriva Guvernului”. Situația precară a evreilor era cunoscută și de cancelarul Consulatului francez din Iași, Castaing, care constata că evreii nu au nici un mijloc vizibil de existență și de care ar fi de dorit ca țara să poată fi descotorosită”. Artizanul Întregii campanii de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și că Petre Carp nu ar avea putință, fiind la cârmă, să impună țării o politică hotărât potrivnică simțământului public”. În timp ce În țară se organizau acțiuni progermane, erau publicate știri de pe front, care prezentau victoriile obținute de Germania și situația precară a armatelor Antantei, stiri ce nu puteau mulțumi poporul. Toate informările venite din zona frontului au indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe punte era cam aceeași, pentru cei ce o aleseseră ca mod principal de existență, fie că pescuiau, transportau mărfuri, explorau teritorii sau se luptau. Furtunile devastatoare, valurile imense, stâncile neprevăzute, defecțiunile fatale, pierderea reperelor de orientare, erorile și cunoștințele precare de navigație, bolile inevitabile, greutățile cotidiene, toate, la un loc, au format drama vieții și a morții în eposul marin al epocilor marilor corăbii. Omnipotența incomensurabilă a elementelor naturii și disproporționata fragilitate umană au marcat destinul oricărui marinar din trecut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]