27,702 matches
-
de a fi utili, privîndu-i de autoritatea necesară în ocazii importante"17. Și mai departe citită, această pagină din Discorsi poate fi un rechizitoriu deghizat contra contemporanilor care l-au eliminat din scena cetății și care, complexați și vicioși, au preferat ruina patriei decît să suporte concurența unui om plin de calități. De altfel, în retorica acestor texte, nota polemică subiacentă e percepută ca fiind generată de conștiința valorii sinelui în luptă cu imperfecțiunea altora. Cu atît mai necesară pentru el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aici, mefiența față de oameni nu e totală, cîtă vreme autorul Principelui distinge categoria "omului de bine", "pildă de imitat". I se pare nedemn ca oamenilor să le placă robia și supunerea oarbă, în cazul acesta absolutismul principelui e meritat. De preferat să fie mai mult temut decît iubit și nu invers, principele trebuie să-și regleze comportamentul știind că, de la natură, oamenii "sînt nerecunoscători, schimbători, prefăcuți și ascunși, că fug de primejdii și sînt lacomi de cîștig" etc., etc. Perfecțiunea nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar nu au vrut s-o facă. Nu le-a plăcut niciodată să asculte de sfatul pe care înțelepții din zilele noastre sînt oricînd gata să ți-l dea16, și anume că este bine să folosești avantajul timpului; dimpotrivă, au preferat să folosească avantajul vitejiei și al înțelepciunii lor; căci timpul împinge înaintea lui orice lucru, și așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă de asmenea răul și apoi binele. Dar să revenim la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o cîștige cu ai altora, judecînd că nu este o victorie adevărată aceea pe care o cîștigi cu arme străine. Nu voi șovăi niciodată să amintesc exemplul lui Cezar Borgia și al
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de greu de suportat, încît a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci și soldații și poporul; căci poporul iubea liniștea și de aceea îi plăcea ca un principe să fie cumpătat, pe cînd soldații preferau un principe cutezător, crud și lacom. Ei voiau de asemenea ca acesta să facă uz de însușirile lor, împotriva poporului, pentru ca la rîndul lor, ei să obțină o soldă îndoită și să-și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea. Se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în genunchi în fața caleștii și au oprit caii de mai multe ori; nu se vedeau și nu se auzeau decît plînsete. CAPITOLUL III [Despre principatele mixte] Secolul al XV-lea, în care a trăit Machiavelli, ținea încă de barbarie: erau preferate atunci funesta glorie a cuceritorilor și acele acțiuni în forță, care impuneau un anumit respect prin grandoarea lor, blîndeții și echității, clemenței și tuturor celorlalte virtuți; astăzi văd că umanitatea este preferată tuturor calităților unui cuceritor și lumea nu prea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
contrară propriilor sale interese. A pus să fie înecată o doamnă din Veneția, de care abuzase; dar cîte cruzimi nu s-au comis din ordinul lui! Cine ar putea număra toate crimele sale? Acesta este omul pe care Machiavelli îl preferă tuturor celorlalți oameni însemnați ai vremii și eroilor antichității, găsind viața și activitatea lui demne de a servi ca exemplu celor pe care șansa, destinul, îi duc la mărire. Trebuie însă să-l combat pe Machiavelli și mai în detaliu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-i fie rușine să se arate altora exact așa cum este, și să evite mereu examenul propriei conștiințe! CAPITOLUL XIII [Despre trupe auxiliare, mixte și proprii] Machiavelli împinge hiperbola pînă la un punct extrem, susținînd că un principe prudent ar prefera să piară cu trupele sale, decît să învingă cu ajutor străin. Cred că un om în pericol de a se îneca nu mai apleacă urechea la cei care-i spun că ar fi nedemn de el să-și datoreze viața
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cel puțin, prin această dureroasă operație, restul corpului. Machiavelli tratează ca pe o bagatelă lucruri atît de grave, serioase, importante. Pentru el, viața oamenilor nu valorează nimic; interesul, acest unic zeu pe care-l adoră, este cel care contează; el preferă cruzimea clemenței și-i sfătuiește pe aceia care au ajuns de curînd suverani să disprețuiască mai mult decît ceilalți reputația de a fi sîngeroși. Călăii sînt cei care-i așează pe tron pe eroii lui Machiavelli și tot ei îi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ocazia care a dezvoltat germenele răutății din ei. Se găsesc oameni care au, pe lîngă mult spirit, flexibilitate și talent, sufletul cel mai întunecat și cel mai ingrat; există alții care strîng în ei toate calitățile inimii. Principii prudenți au preferat, de obicei, pe cei la care dominau calitățile inimii pentru a-i folosi în interiorul țării. Dimpotrivă, i-au ales pe cei care aveau mai multă abilitate, pentru a-i folosi la negocieri. Căci, dacă nu este vorba decît de a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altfel, interesele celor mari cer întotdeuna ca ei să recompenseze cu generozitate și să pedepsească cu clemență, căci miniștrii care-și dau seama că virtutea va fi cheia norocului lor, cu siguranță că nu vor recurge la crimă și vor prefera, firesc, binefacerile stăpînului lor coruperii de către străini. Calea dreptății și înțelepciunea lumii se acordă perfect în privința acestui subiect, și este imprudent și nedrept să pui la o periculoasă încercare atașamentul miniștrilor, lipsindu-i de recompense și de generozitatea princiară. Există
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
așa, contrabalansate de mari defecte, și că omul inteligent trebuie să știe să tragă din toate un profit. De aceea (dacă nu-i vorba de încălcarea îndatoririlor cu rea-voință), ei păstrează miniștrii, cu trăsăturile lor, bune și rele, și îi preferă pe cei pe care-i cunosc foarte bine celor noi, pe care i-ar putea avea, procedînd astfel aproape la fel ca niște iscusiți muzicieni, care preferă să cînte la instrumente cărora le cunosc și părțile bune și părțile rele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu rea-voință), ei păstrează miniștrii, cu trăsăturile lor, bune și rele, și îi preferă pe cei pe care-i cunosc foarte bine celor noi, pe care i-ar putea avea, procedînd astfel aproape la fel ca niște iscusiți muzicieni, care preferă să cînte la instrumente cărora le cunosc și părțile bune și părțile rele, decît la unele noi, a căror capacitate le este necunoscută. CAPITOLUL XXIII [Cum trebuie să te ferești de lingușitori] Nu este carte de morală sau de istorie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în faptul că prezentul ne afectează mai mult decît trecutul, iar cînd găsim ceea ce ne satisface, nu mergem mai departe." Presupune oare Machiavelli că dintre doi oameni la fel de valoroși și de înțelepți într-ale guvernării, o întreagă națiune îl va prefera pe uzurpator în locul principelui legitim? sau vrea să spună: dintre un suveran lipsit de virtuți și un ins care, plin de îndrăzneală și foarte capabil, îi fură celuilalt tronul? Ci prima supoziție nu poate fi nicidecum cea a autorului nostru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi aliat împotriva puterii romane, niciodată aceasta n-ar fi putut înfrînge aceste imperii; o alianță înțelept concertată și un război energic purtat ar fi făcut să eșueze aceste proiecte ambițioase, a căror împlinire a îngenunchiat universul. Este prudent să preferi răul mai mic răului mai mare, după cum prudent este să alegi calea cea mai sigură, excluzînd-o pe aceea care e nesigură. Este, deci, mai bine ca un principe să se angajeze într-un război ofensiv, atunci cînd poate opta între
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
000 de persoane", nivel mediu al ultimilor ani ai secolului al XX-lea). Dar iată că, începând din mai 2005, bazându-se pe primele rezultate ale recensământului parțial din 2004, Gilles de Robien, pe atunci ministru al Echipamentului, contestă tendințele preferate de INSEE și declară că Franța ar putea număra în 2050 cu unsprezece milioane de suflete mai mult decât s-a prevăzut, fie aproximativ 75 milioane de locuitori. Gilles Pison, director de cercetare la Institutul național de studii demografice (INED
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
salariat și primește doi candidați, un șomer pe durată scurtă și un șomer pe durată lungă, decide să recruteze persoana având mai puțină vechime în șomaj, căci ea emite un semnal pozitiv celălalt candidat după toate probabilitățile, n-a fost preferat de alți patroni iar perioada sa de inactivitate mai scurtă nu i-a alterat calificările. Șomajul, pentru persoana care regăsește repede un loc de muncă, nu e decât un moment pasager; pentru cea care n-are șansa de a fi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
inactivitate. Efectul lucrător descurajat urmează o altă logică, aceea a retragerii din viața activă nu din proprie voință ci de ciudă. Acest comportament este clasic în preajma vârstei de pensionare când persoana resimte că din cauza vârstei șansele sale de a fi preferat cu ocazia unui interviu pentru angajare sunt foarte slabe, chiar nule. Să mai menționăm, în sfârșit, că ieșirile din inactivitate pentru un loc de muncă sunt independente de conjunctură pentru lucrătorii stabili și în funcție de conjunctură pentru serviciile precare. Ceea ce întărește
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
educației este foarte slab. Creșterea demografică ce rezultă de aici provoacă o îmbunătățire progresivă a tehnologiilor de producție. Creșterea venitului indusă favorizează și ea fertilitatea (regim post-malthusianist). Dimpotrivă, îndată ce progresul tehnic mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită duce la o creștere regulată (Galor și Weil
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este în special dependentă de impactul dezvoltării noilor tehnologii și în fine cea a coeficientului de capital provine foarte mult din rata de investiții. Rămân deci multe incertitudini și, după scenariile preferate de fiecare componentă, concluziile sunt mai mult sau mai puțin alarmiste în privința consecințelor economice ale îmbătrânirii populației. În încheiere, să subliniem că legătura între demografie și creștere nu trebuie să fie necunoscută. Desigur creșterea oferă o idee foarte redusă asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țări europene scoate în evidență că o treime dintre femeile interogate au avut mai puțini copii decât și-ar fi dorit. Femeile în cauză, în vârstă de la 40 la 64 de ani, au avut 2,08 copii deși ar fi preferat să aibă 2,33. Din 100 de femei chestionate, 55 au avut numărul dorit de copii, 10 au avut mai mulți și 35 au avut mai puțini, în special în cazul femeilor celor mai calificate, ceea ce merge mână în mână
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fertilității sale. Dar este oare suficient? În multe privințe, trebuie întărită această politică, considerată ca o investiție pe termen lung. Unii propun restaurarea în Franța a unei adevărate politici familiale voluntariste (echitate orizontală), în timp ce în aceste ultime decenii a fost preferată politica socială (echitate verticală) (ibid.).Ar trebui de fapt să fie readus coeficientul familial al impozitării la nivelul său anterior, să fie atribuite burse de studii copiilor aprținând familiilor numeroase și să fie facilitată libera alegere a bărbaților și femeilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se face la 65 de ani (orice ieșire înainte de 65 de ani scade pensia pe când orice ieșire după o îmbunătățește). În Japonia, unde vârsta de pensionare este de 65 de ani din 1988, valorile culturale sunt în favoarea muncii seniorilor. Japonezii preferă să-și păstreze o activitate, dovadă a utilității lor pentru colectivitate chiar dacă, e adevărat, valoarea mică a pensiilor incită la continuarea activității. Plata pentru vechime a determinat apariția unei practici originale: firmele îi reangajează pe cei ieșiți recent la pensie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în anticipație și, pe de altă parte, cei care au acționat în caz de urgență, regimul fiind deja în deficit și populația activă în stagnare (Franța, Germania). Ținând cont de dificultățile politice și tehnice, o succesiune de reforme a fost preferată unei reforme radicale. A reforma un sistem depinde într-adevăr de fenomenul de path dependance (Pierson, 1994). Reforma nu poate fi decât progresivă, pentru că ea este determinată de configurațiile instituționale și păstrează o logică moștenită din trecut. Coalițiile de interese
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
chiar dacă a fost completat peste tot de capitalizare, în mod facultativ (Statele Unite, Germania, Franța) sau obligatoriu (Suedia). Reforme sistemice sau parametrice Unele țări (Suedia, Italia) au ales o refacere completă a sistemului lor (reforma sistemică), pe când altele (Germania, Franța) au preferat să asigure echilibrul financiar pe termen lung ajustând parametrii de funcționare ai regimului lor (reforma parametrică). În Franța, pentru regimul general, reforma Balladur (1993) a prelungit durata legală de cotizare pentru a beneficia de procentul deplin (40 de ani față de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]