7,015 matches
-
proprietarul acesteia și își întemeiază apărarea pe această ipoteză. 87. În consecință, Curtea apreciază că reclamantul avea asupra apartamentelor un drept patrimonial care se analizează ca un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. (îi) Natura pretinsei încălcări 88. Curtea reamintește că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care tinde în principal să protejeze individul împotriva oricărei atingeri a dreptului său de proprietate de către stat, poate să implice și obligații pozitive care să impună unui
HOTĂRÂRE din 1 decembrie 2005 definitivă la 1 martie 2006, în Cauza Păduraru împotriva României*) (Cererea nr. 63.252/00). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178308_a_179637]
-
exercitării dreptului de proprietate, și anume a prerogativei dispoziției. Se mai susține că în acest fel sunt încălcate și principiile constituționale ale egalității în drepturi, garantării dreptului de proprietate și condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) și (2) din lege se susține că aceste prevederi legale recunosc valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de stat, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, ceea ce contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1
DECIZIE nr. 373 din 4 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art 2 alin. (2) teza finală şi ale art. 45 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177801_a_179130]
-
aflate în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Curtea constată că prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, nu au relevanță în cauză. II. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) și (2) din același act normativ, se constată că aceste prevederi legale au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și alin. (2) din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 373 din 4 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art 2 alin. (2) teza finală şi ale art. 45 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177801_a_179130]
-
aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită instanței de contencios constituțional să pronunțe o decizie prin care să constate că dispozițiile de lege sunt neconstituționale în măsura în care se aplică creanțelor născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că prin normele criticate legiuitorul nu sancționează toate actele încheiate de debitor în interval de 3 ani înainte de momentul deschiderii procedurii reorganizării judiciare, ci doar
DECIZIE nr. 386 din 9 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
S.A. din Mediaș, într-o cauză comercială având ca obiect anularea unor acte. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care prin actele menționate în cuprinsul acestora au fost prejudiciate creanțele născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos. Se consideră că dacă s-ar admite că în temeiul textelor de lege criticate se pot anula acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în vederea întregirii masei patrimoniale și satisfacerii unor creanțe născute ulterior actului pretins fraudulos
DECIZIE nr. 386 din 9 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
actului pretins fraudulos. Se consideră că dacă s-ar admite că în temeiul textelor de lege criticate se pot anula acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în vederea întregirii masei patrimoniale și satisfacerii unor creanțe născute ulterior actului pretins fraudulos, ar fi nesocotite dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază
DECIZIE nr. 386 din 9 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
concluziei că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale și convenționale privitoare la protecția proprietății, invocate de autorul prezentei excepții. Cât privește susținerea autorului excepției că textele criticate sunt neconstituționale în măsura în care se referă la creanțele născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos, Curtea constată că aceasta reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii, ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Asupra acestei chestiuni, instanța judecătorească în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate are competența exclusivă de a se
DECIZIE nr. 386 din 9 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 şi ale art. 61 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
clar și precis, unul dintre cazurile în care cererea de acordare a statutului de refugiat este considerată ca evident nefondată pe motivul neinvocării niciunei temeri de persecuție în sensul art. 2 alin. (1) din ordonanța criticată, nu contravin normelor Constituției pretins încălcate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 24 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 7.094/302/2005, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19
DECIZIE nr. 473 din 6 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178882_a_180211]
-
mai mult cu cât, potrivit art. 21 din aceeași ordonanță, petentul are posibilitatea contestării în fața instanțelor judecătorești a hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați, urmând a beneficia, pe tot parcursul acestei proceduri, de toate garanțiile necesare asigurării unui proces echitabil. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a textului legal indicat față de art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului apreciază că aceste norme nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 473 din 6 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178882_a_180211]
-
luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; Articolul 327 Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată. [...]" ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție 29. Reclamanta pretinde că i s-a încălcat dreptul de acces la justiție din cauza respingerii, de către instanțele interne, a celei de-a doua acțiuni în revendicare a sa, pe motiv că exista autoritate
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
judecat, este nevoie de o triplă identitate - de părți, de obiect și de cauză a celor două acțiuni (paragraful 27 de mai sus), Tribunalul Municipiului București a respins cea de-a doua acțiune în revendicare, fără a da explicații asupra pretinsei identități de cauză a celor două acțiuni (paragraful 21 de mai sus). 40. Curtea mai constată că, atunci când a statuat asupra recursului, Curtea Supremă de Justiție a respins afirmațiile reclamantei referitoare la lipsa de identitate de cauză, pe motiv că
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
posibilitatea clară și concretă de a avea acces la o instanță care să statueze asupra contestației sale referitoare la drepturi și obligații cu caracter civil. 44. În concluzie, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 45. Reclamanta consideră că apartamentele în cauză nu au devenit niciodată proprietatea statului. Mai mult, ea se plânge că nu se poate bucura de dreptul său de proprietate asupra acestor apartamente. Ea
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
expertiza ar fi trebuit să țină cont de valoarea chiriei stabilite de prevederile legale în vigoare la data respectivă. În ceea ce privește daunele morale, Guvernul consideră că suma solicitată este exagerată și că nu s-a stabilit nicio legătură de cauzalitate între pretinsul prejudiciu și o eventuală încălcare a dreptului reclamantei de a avea acces la justiție. În opinia sa, o eventuală constatare a încălcării art. 6 alin. 1 din Convenție ar constitui în sine o reparație echitabilă satisfăcătoare. 52. Curtea observă că
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
în speță, singurul temei ce trebuie reținut pentru acordarea satisfacției echitabile constă în faptul că reclamanta nu a beneficiat de un drept de acces la justiție pentru a-și revendica bunurile imobiliare, încălcându-se art. 6 din Convenție. 53. În ceea ce privește pretinsul prejudiciu material, Curtea nu poate specula la ce rezultat ar fi putut duce cea de-a doua acțiune în revendicare dacă încălcarea Convenției nu ar fi avut loc. Așadar, nu are motive pentru care să îi acorde reclamantei despăgubiri cu
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
dobânzii facilității de preț marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale. PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE: 1. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție; 2. hotărăște că nu se impune analiza pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1; 3. hotărăște: a) ca statul pârât să asigure, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, conform art. 44 alin. 2 din Convenție, și dacă reclamanta dorește acest lucru
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2006 definitivă la 26 aprilie 2006, în Cauza Lungoci împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179004_a_180333]
-
în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența să, prin care s-a stabilit, după cum s-a arătat, conformitatea dispozițiilor art. 21 din Ordonanță Guvernului nr. 25/2002 față de art. 15 alin. (2), art. 16 și 44 din Constituție, pretins a fi încălcate și în prezența cauza, se constată că nu au intervenit elemente noi care să impună modificarea jurisprudenței Curții în materie, astfel că soluția și considerentele amintite își mențin valabilitatea. În plus, în prezența cauza este invocată neconstituționalitatea
DECIZIE nr. 460 din 1 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, ale art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178491_a_179820]
-
se susține ca textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare, fără a arata care sunt motivele pretinsei neconstitutionalitati invocate. Tribunalul Galați - Secția comercială, maritima și fluviala, de contencios administrativ și fiscal apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIE nr. 426 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 120 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178514_a_179843]
-
a Legii nr. 10/2001 , au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la art. 15 alin. (2), respectiv art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, și cu o motivare asemănătoare. Astfel, în ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, că prevederile art. 46 alin. (1
DECIZIE nr. 424 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. c), art. 26 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
art. 46 alin. (2) din același act normativ [devenit art. 45 alin. (2)], aplicând principiul ocrotirii bunei-credințe și pe cel al aparenței de drept, nu consacră o soluție legislativă novatoare și, prin urmare, nu poate fi socotit retroactiv. Referitor la pretinsa încălcare, prin același text de lege, a dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, că dispozițiile
DECIZIE nr. 424 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. c), art. 26 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, iar pentru aceleași motive expuse în cuprinsul acestora nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția proprietății. Curtea mai constată că este neîntemeiată și critica art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr.
DECIZIE nr. 424 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. c), art. 26 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
mod părțile interesate să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime, iar în acest cadru, să beneficieze de toate garanțiile ce caracterizează dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală, respectiv a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, nu se aduce atingere, prin același text de lege, unicității și imparțialității justiției, astfel încât nu poate fi
DECIZIE nr. 424 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. c), art. 26 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
îngrădire a accesului liber la justiție. De asemenea, apreciază că nu se aduce atingere nici principiului unicității, imparțialității și egalității justiției, întrucât acest principiu nu privește competența instanțelor de judecată, ci egalitatea între cetățenii care recurg la justiție. Referitor la pretinsa încălcare a art. 127 din Constituție, arată că norma constituțională lasă la latitudinea legiuitorului posibilitatea de a reglementa situațiile în care desfășurarea judecății, pentru anumite rațiuni, să nu se realizeze în ședință publică. Instanța arată că dispozițiile de lege criticate
DECIZIE nr. 439 din 30 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178560_a_179889]
-
aceste dispoziții nu afectează măsurile deja luate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2005 , care a fost abrogată implicit, reglementând mai amplu și diferit aceeași materie (competența de revocare a organelor de conducere a spitalelor). Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind dreptul de liber acces la justiție, Curtea observă că dispozițiile analizate nu numai că nu interzic exercitarea acestui drept, dar, mai mult, autorul excepției a și făcut uz
DECIZIE nr. 462 din 6 iunie 2006 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179340_a_180669]
-
și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim. Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele: I. Critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 constă, în esență, în susținerea că "recunoașterea prin lege a subordonării interesului uneia dintre părți
DECIZIE nr. 464 din 6 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179154_a_180483]
-
excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, se apreciază că excepția de neconstituționalitate care vizează dispozițiile art. 12 din Legea nr. 137/2002 nu este motivată, nefiind precizate textele din Legea fundamentală pretins a fi încălcate. Totodată, se arată că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat în susținerea excepției, nu are nicio legătură cu textul de lege care formează obiectul excepției. În ceea ce privește excepția de
DECIZIE nr. 514 din 20 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179162_a_180491]