3,419 matches
-
constatării stării de incompatibilitate. 30. În ceea ce privește calitatea legii, respectiv claritatea și previzibilitatea acesteia, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul prevederii legale, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (a se vedea și Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
pot proveni bunurile (a se vedea în acest sens Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007). 20. În ceea ce privește critica referitoare la aspectul lipsei de claritate și previzibilitate, se constată că prin Decizia nr. 73 din 27 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 10 februarie 2011, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 29 stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului
DECIZIE nr. 215 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272316_a_273645]
-
aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea. Astfel, în Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. Există multe legi care se servesc, prin
DECIZIE nr. 215 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272316_a_273645]
-
judecată pentru săvârșirea a trei fapte prevăzute de art. 253^1 din Codul penal din 1969. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate nu sunt suficient de riguros formulate, lipsindu-le claritatea și previzibilitatea, astfel încât destinatarul normei nu este atenționat asupra faptului că este pasibil de o sancțiune penală ori de câte ori emite un act sau participă la luarea unei decizii în beneficiul uneia dintre persoanele prevăzute de text, chiar dacă a respectat toate dispozițiile prevăzute de
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
intereselor legale ale unei persoane, în condițiile în care toate atribuțiile sunt exercitate în mod corect. Lipsa unei definiții coerente a noțiunii de conflict de interese, precum și contradicțiile existente între Codul penal și Legea nr. 161/2003 sporesc lipsa de previzibilitate a normelor de lege criticate. 6. În continuare arată că textele de lege criticate consacră o prezumție absolută de vinovăție, pentru reținerea infracțiunii fiind suficient să se constate că funcționarul public a emis un act sau a participat la luarea
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
prin natura lor îngrădesc autoarei excepției de neconstituționalitate posibilitatea de a se apăra, prevalându-se de toate garanțiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil. 11. În continuare apreciază că dispozițiile de lege criticate întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate pe care un act normativ trebuie să le îndeplinească. Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție arată că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În acest
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii. 17. De asemenea, Curtea observă că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragraful 16, cu privire la art. 1 alin. (5) din Constituție, a reținut
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
în acest mod, prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. 6. De asemenea, autorii consideră că dispozițiile de lege criticate încalcă atât prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), cât și alin. (5), în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât funcționarul public nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător, și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii și cazurilor de modificare și/sau suspendare a raporturilor de serviciu, de selecționare, pregătire, obținere a
DECIZIE nr. 244 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272765_a_274094]
-
competența legiuitorului să stabilească aspecte care privesc modul de desfășurare a urmăririi penale, în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. 43. Referitor la previzibilitate, Avocatul Poporului face trimitere la deciziile nr. 65 din 25 februarie 2015 și nr. 1 din 11 ianuarie 2012, ocazii cu care Curtea Constituțională a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, prin acestea numărându-se
DECIZIE nr. 236 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272416_a_273745]
-
Avocatul Poporului face trimitere la deciziile nr. 65 din 25 februarie 2015 și nr. 1 din 11 ianuarie 2012, ocazii cu care Curtea Constituțională a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, prin acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care
DECIZIE nr. 236 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272416_a_273745]
-
conteste toate textele din Legea nr. 360/2002 , care au mai rămas cu o oarecare relevanță". În acest sens, autorul apreciază, în esență, că art. 59 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 este o normă lipsită de claritate și previzibilitate și nu conține suficiente standarde care să ofere o minimă garanție împotriva arbitrariului, deoarece nu precizează cine poate stabili și aplica sancțiunea disciplinară. De asemenea, consideră că textul criticat nu impune obligația de motivare a actului prin care se stabilește
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
este definită. Totodată, nu sunt menționate reguli de constituire, organizare, funcționare și consultare a consiliilor de disciplină. 5. Referitor la dispozițiile art. 59 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 , autorul excepției arată că acestea sunt lipsite de claritate și previzibilitate, deoarece nu definesc termenii de "șef unitate" și "unitate", fiind imposibil a se determina persoana care are această calitate. De asemenea, textul nu conține reguli privind desemnarea polițiștilor în vederea efectuării cercetării prealabile. Ca atare, susține autorul excepției, în lipsa acestor reguli
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
autorul excepției, în lipsa acestor reguli, "șeful unității" poate desemna discreționar persoana care să efectueze cercetarea prealabilă. Cât privește alineatele (8) și (9) ale art. 59 din Legea nr. 360/2002 , se apreciază că aceste dispoziții sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu este precizat subiectul destinatar al normei, respectiv subiectul obligat să pună în aplicare dispoziția legală. 6. În continuare, autorul excepției arată că dispozițiile art. 60 alin. (2) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 sunt
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
400/2004 privind cercetarea disciplinară - act infralegal, netransparent și sustras de la aducerea la cunoștința publică -, atunci art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 , care face trimitere la un ordin de ministru, este o normă lipsită de previzibilitate. Ca atare, autorul apreciază că atât art. 60 alin. (2), cât și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , completate cu art. 15 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, contravin accesului liber la justiție și art. 126
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat. În final, cu privire la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , autorul excepției de neconstituționalitate arată că aceste dispoziții sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât persoanele care au stabilit și aplicat sancțiunea "nu pot fi determinate din ��ntregul text al legii". 7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal arată, pe de o parte, că instanța de contencios constituțional
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
reclamantului, nu era publicat în Monitorul Oficial al României și nici nu se afla în evidența oficială a legislației României. Ca atare, nefiind publicat în Monitorul Oficial al României, ordinul menționat nu îndeplinea, în sens material, exigențele de accesibilitate și previzibilitate ale unui act normativ. 18. Tribunalul Ilfov - Secția civilă, prin Sentința civilă nr. 92 din 15 februarie 2012, a respins acțiunea reclamantului, reținând că Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 400/2004 a fost adoptat în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin
DECIZIE nr. 539 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1), (3), (8) şi (9), art. 60 alin. (2) coroborat cu art. 15 alin. (1) lit. c), art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării acestor norme prin Legea nr. 81/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274554_a_275883]
-
autorii excepției susțin că, prin maniera de reglementare a drepturilor salariale ce li se cuvin, s-a înfrânt principiul securității juridice sau al stabilității raporturilor juridice. Acest principiu se corelează cu cel al încrederii legitime. Totodată, consideră că este afectată previzibilitatea normei de drept. 16. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale și internaționale invocate de autorii excepției. 17. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
29 octombrie 2015, se abrogă." 22. Autorii excepției consideră că dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea normelor de drept, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile emiterii ordonanțelor de urgență
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
cu situația care a determinat-o. 35. În sfârșit, examinând critica de neconstituționalitate vizând respectarea principiului securității juridice sub aspectul caracterului previzibil al normei, Curtea reține că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
de neconstituționalitate formulată va privi soluția normativă consacrată în cele două acte. 5. Neconstituționalitatea art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 se datorează, în opinia autorului sesizării, redactării defectuoase, neclare și imprecise, de natură să afecteze accesibilitatea și previzibilitatea constrângerii și să genereze instabilitate, contrar principiului securității raporturilor juridice. Sintagma "oricărei funcții obținute prin susținere politică" cuprinsă în textul legal antereferit are o formulare vagă și imprecisă, întrucât permite interpretarea conform căreia funcția de președinte al Camerei ar fi
DECIZIE nr. 468 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 50/2016 privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274621_a_275950]
-
considerată vinovată de săvârșirea infracțiunii din care provin bunurile ce constituie obiect material al infracțiunii de spălare de bani este cercetată și urmărită încă o dată pentru însușirea acelorași bunuri, Curtea a arătat că dispozițiile legale criticate sub aspectul lipsei de previzibilitate sunt constituționale, deoarece acestea stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune. Pentru ca principiul non bis in idem să-și găsească aplicarea, persoana în cauză trebuie să fi
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
astfel încălcat principiul separației puterilor în stat. 11. În același timp, în măsura în care sunt afectate titluri executorii obținute în urma soluționării unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, se aduce atingere principiului neretroactivității legii civile, precum și principiului securității juridice și al previzibilității legii. În legătură cu acest din urmă aspect, arată că justițiabilii, având în vedere contextul legislativ care exista în momentul începerii procedurilor judiciare pentru recuperarea taxelor percepute în mod ilegal se bazau pe corectitudinea statului în conduita sa raportată la restituirea ce
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
cu ocazia soluționării unei cauze penale. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că exigențele principiului securității juridice nu se limitează la interzicerea retroactivității legii, ci ele sunt mult mai largi și implică accesul la legislația aplicabilă și previzibilitatea acestei legislații, obligația administrației fiscale de a-și defini în mod clar exigențele și de a-și respecta angajamentele luate și dreptul la interpretarea unitară a legii. Astfel, pentru a fi respectat principiul securității juridice este necesar ca legislația să
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
jurisprudența să fie unitară. Cu alte cuvinte, pentru a asigura deplina eficiență a principiului, toate cele trei puteri ale statului trebuie să își dea concursul. 6. În ceea ce privește dispozițiile de lege criticate susține că acestea nu se bucură de accesibilitate și previzibilitate. Astfel, noțiunea de "prejudiciu" nu este definită, determinând incertitudine în stabilirea acestuia. Arată că opțiunea legiuitorului din anul 2005 a fost aceea de a adopta un element de referință de tipul monedei euro la determinarea prejudiciului, deși România nu se
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
nu constituie motive de neconstituționalitate ale dispozițiilor legale criticate, deoarece nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea modului de aplicare a legii într-o cauză concretă. 14. Avocatul Poporului, în ceea ce privește termenul "prejudiciu", consideră că acesta nu contravine principiului clarității și previzibilității legii, fiind stabilit de către instanța de judecată, în baza probelor administrate în timpul procesului. Totodată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze existența sau inexistența, respectiv întinderea prejudiciului, după caz, instanța urmând ca, în temeiul competenței sale constituționale, să decidă asupra
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]