9,297 matches
-
I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele moștenitor "adresă (...) întrebări asupra mersului afacerilor"1645. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 1889, la orele 1400, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară crucișătorul Elisabeta"1646. Avându-l pe bord pe principele Ferdinand, crucișătorul Elisabeta a ieșit pe mare la orele 1600, revenind în port la orele 1800. După vizita în port, la orele 1830 "avu loc un prânz de gală la care luară parte 60 persone între care d-nii Eugen Stătescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județean și comunal, protoiereul, muftiul, cadiul și mai mulți notabili"1647. La începutul acestei mese festive, președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Belcic, și primarul orașului Constanța, domnul Holban, au rostit câte un toast în onoarea regelui Carol I și a principelui moștenitor. În discursul său, regele Carol I răspundea urărilor celor doi demnitari și afirma: Un timp îndelungat a trecut de când n-am venit în Dobrogea. Cu atât mai mare este dar bucuria mea de a mă găsi astă-di împreună cu moștenitorul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
așa de strălucită cât și căldurosă, Ne-au arătat dragostea și devotamentul lor, pentru care vă mulțumesc din tot sufletul. Să trăiască Dobrogea și portul său Constanța!"1648 În seara zilei de 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor făcură o preumblare prin stradele iluminate forte frumos, și se opriră într-unul din pavilionele dupe bulevard, privind feerica iluminație a bulevardului, focurile de artificii din port și soarele electric al vaporului Elisabeta"1649. A doua zi dimineața, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din pavilionele dupe bulevard, privind feerica iluminație a bulevardului, focurile de artificii din port și soarele electric al vaporului Elisabeta"1649. A doua zi dimineața, la orele 1000, a avut loc defilarea trupelor din garnizoana Constanța în fața regelui și a principelui moștenitor. În după-amiaza zilei de 12 septembrie 1889, regele Carol I "visită casarmele" și "arestul preventiv, unde grațiă pe 14 osândiți"1650. De asemenea, la orele 1500, regele Carol I a participat la deschiderea târgului de vite amenajat la Anadalchioi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1500, regele Carol I a participat la deschiderea târgului de vite amenajat la Anadalchioi. În seara zilei de 12 septembrie 1889 s-a organizat o retragere cu torțe a trupelor din garnizoana Constanța, în onoarea regelui Carol I și a principelui moștenitor. Vizita celor doi conducători ai statului român la Constanța s-a încheiat în dimineața zilei de 13 septembrie 1889, când aceștia au plecat cu trenul regal din gara Constanța, îndreptându-se spre Cernavodă. Înaintea plecării din gara Constanța, "un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dimineața zilei de 13 septembrie 1889, când aceștia au plecat cu trenul regal din gara Constanța, îndreptându-se spre Cernavodă. Înaintea plecării din gara Constanța, "un public distins și numeros aștepta (...) ca să salute pe M. S Regele și pe A. S. Principele moștenitor. Superbe buchete de flori fură oferite M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1651. Vizita regelui Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand la Constanța venea după o perioadă în care se făcuseră eforturi importante pentru transformarea Constanței într-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din gara Constanța, îndreptându-se spre Cernavodă. Înaintea plecării din gara Constanța, "un public distins și numeros aștepta (...) ca să salute pe M. S Regele și pe A. S. Principele moștenitor. Superbe buchete de flori fură oferite M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1651. Vizita regelui Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand la Constanța venea după o perioadă în care se făcuseră eforturi importante pentru transformarea Constanței într-un important port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din gara Constanța, "un public distins și numeros aștepta (...) ca să salute pe M. S Regele și pe A. S. Principele moștenitor. Superbe buchete de flori fură oferite M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1651. Vizita regelui Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand la Constanța venea după o perioadă în care se făcuseră eforturi importante pentru transformarea Constanței într-un important port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport a mărfurilor ce erau exportate din România. La scurt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost desemnat de către participanți în persoana Alteței Sale Principele Grigore Mihail Sturdza. După desemnarea președintelui organizației studențești, în cadrul lucrărilor conferinței, "studenții au mers in corpore la statuia lui Ovidiu și au depus pe capul nemuritorului poet o cunună de lauri"1828. A doua zi a fost susținut "un concert
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ansamblului de poduri și viaducte de la Fetești-Cernavodă, purtând Marele Cordon al Coroanei României, se afla într-o barcă, sub pod, conform tradiției 1873. Alături de regele Carol I și regina Elisabeta, la festivitățile prilejuite de inaugurarea podului Carol I au participat principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, ducele și ducesa de Meiningen, principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, reprezentanți ai corpului diplomatic, miniștrii, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului, ziariști români și străini, și peste 20 000
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Coroanei României, se afla într-o barcă, sub pod, conform tradiției 1873. Alături de regele Carol I și regina Elisabeta, la festivitățile prilejuite de inaugurarea podului Carol I au participat principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, ducele și ducesa de Meiningen, principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, reprezentanți ai corpului diplomatic, miniștrii, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului, ziariști români și străini, și peste 20 000 de români veniți din toată țara1874. În cadrul discursului rostit cu prilejul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine acreditați pe lângă Mine, fruntașii oștirei Mele, înalții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine acreditați pe lângă Mine, fruntașii oștirei Mele, înalții demnitari ai Statului și corpului tehnic
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine acreditați pe lângă Mine, fruntașii oștirei Mele, înalții demnitari ai Statului și corpului tehnic"1876. În concluzie, în finalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
articolul dedicat acstui eveniment se afirma că "la 14 curent s-a făcut inaugurarea podului Regele Carol I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene, și a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene, și a unui public venit din toate părțile țării în număr de peste 20 000 de suflete"1882. După ceremonia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
finală fiind Constantinopolul 1902. Cu acest prilej, "capii tuturor autorităților locale și mai multe persoane de distincțiune au fost invitate pe bord de dl. agent al vapoarelor pentru orele 4 p. m. când s-a servit șampanie"1903. Au răspuns invitației "Principele Grigore Sturza, familia dlui general Manu, dnii generali Cantili, Rasti, Budiștean, Călinescu, familia Vârnav, dnii Refet Bey, Neuman și Benderli, consulii turc, austro-ungar și german"1904. În aceste condiții, "în salonul vaporului (...) s-au ținut trei toasturi, primul de dl.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construcția liniei ferate de la Canara, și a cuptoarelor de var. Aceste lucrări au fost finalizate la 31 martie 18961917. La 16 octombrie 1896 au fost organizate festivități de inaugurare a lucrărilor din portul Constanța, la acestea participând regele Carol I, principele moștenitor Ferdinand și membrii ai guvernului român. În discursul rostit cu această ocazie, regele Carol I afirma: "Serbarea de astăzi are o îndoită importanță căci, punând întâia piatră a noului port al Constanței, am pus și temelia pentru dezvoltarea noastră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sturza, de d. Stoicescu, ministrul Lucrărilor Publice și de mai mulți demnitari, s-a suit în tren și a plecat la cariera de la Canara de unde se extrage piatră pentru lucrările portului"1953. În același timp, "M. S. Regina, Altețele Lor Principele și Principesa României și Alteța Sa Imperială Marele Duce Boris Vladimirovici, însoțiți de suitele lor, de d. și dna. Eugeniu Stătescu și de d. Dinu I. Ghica, secretarul general al ministrului Afacerilor Străine, s-au îmbarcat pe crucișătorul "Elisabeta" pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1893 s-a construit o clădire nouă pentru spitalul comunal. Aceasta era situată pe strada Carol, în spatele Școlii Normale de Băieți 1962. În anul 1882 a fost construit hotelul Carol I de către o societate engleză, iar în anul 1884 principele Grigore Sturza și-a construit o vilă la Constanța 1963. În anul 1896 în orașul Constanța erau: 1 378 de clădiri, 130 de magazii, 32 de bordeie și 7 mori1964. Din 1896 până în 1905 în orașul Constanța s-au construit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe ajutorul nostru cu secretarul primăriei la comuna Rasova din plasa Medgidia, s-au făcut cheltuieli în sumă de 158 lei"2245. La 28 iunie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol privitor la vizita în România a "Alteței Sale Regale Principele Ferdinand, domnitorul principatului vecin al Bulgariei, împreună cu augusta sa soție, Alteța Sa Regală Principesa Maria Luiza"2246, cei doi oaspeți fiind "găzduiți în castelul Peleș, la Sinaia, reședința de vară a Majestăților Lor Regele și Regina"2247. Cu prilejul acestei vizite
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împreună cu colonelul Vinaroff și maiorul Radeff, au ca misiune de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decorația de onoare "Salvator al Bulgariei", pe care, până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii constănțeni apreciau că "faptul ne bucură, căci dovedește că nu există nici un motiv de răceală în relațiile dintre cele două state dunărene, că (...) strânsa prietenie ce a existat totdeauna între ambele popoare vecine continuă, cu toată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lei"2262. La 12 iulie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol referitor la "botezul vapoarelor "Regele Carol I" și "Principesa Maria""2263, eveniment petrecut la 1 iulie 1898 în portul Constanța în prezența regelui Carol I și a "Altețelor Lor Principele Ferdinand și Principesa Maria"2264. Sosind în portul Constanța "familia regală a fost primită (...) la debarcader, de domnii miniștrii cu doamnele (...) de autoritățile civile și militare și de un public foarte numeros"2265. Imediat după primire are loc trecerea în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
foarte numeros"2265. Imediat după primire are loc trecerea în revistă de către regele Carol I a trupelor aflate pe chei, ulterior, "Majestatea Sa, la braț cu A. S. R. Principesa Maria, se urcă pe puntea vaporului, fiind urmați de A. S. R. Principele Ferdinand, de domnul prim-ministru Sturdza, de domnii miniștrii A. Stolojan, M. Pherekyde, S. Haret, general Berindei, cu doamnele, și domnul ministru al Lucrărilor Publice, I. Brătianu, care cu domnii Saligny și Cotescu prezintă pe ofițerii bastimentelor și funcționarii superiori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]