8,770 matches
-
despre geografia politică și literară a ținutului dintre Prut și Nistru (Basarabia-drama sfâșierii, 2003 și Duminica Mare a lui Grigore Vieru, 2004). Theodor Codreanu este indiscutabil unul din spiritele cele mai sensibile la tragismul basarabean. Eseurile și articolele de atitudine probează cunoașterea în adâncime a temei, focalizată pe trei nuclee de interes: 1. teroarea istoriei; 2. conștiința basarabeană sfâșiată; 3. componenta cultural-literară. Toate trei se regăsesc, în proporții diferite, și în Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cercetare devenită obiect al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cei de azi și cei de ieri) nu renunță la luptă, continuând un război cu tot mai îndepărtate șanse de izbândă. O întoarcere sumară spre cât și cam ce știu instruiții obișnuiți, în materie de istorie literară și de Eminescu, probează că mitul (și cultul) lui Eminescu este un fenomen sănătos, departe de invenție și "făcătură", iar cartea lui Th. Codreanu pune mai bine lumina pe aceia care, martori implicați ori numai spectatori, au făcut posibile ori nu au putut preveni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice mult discutate, dl. Mihail Diaconescu și-a probat capacitatea de creator de universuri ficționale, ca și virtutea comprehensiunii momentelor astrale din istorie și nu doar pasiunea de colecționar de personaje, situații și conflicte din existența milenară a unui spațiu național determinat. Chiar dacă omul este "trestia gânditoare", pentru Mihail
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
posibilă a literaturii române. Modelul magic, rămasă, din păcate, neîncheiată. Mihail Diaconescu rămâne singular prin istoria convertită în epică. El alcătuiește deopotrivă o fenomenologie istorică și una a spiritului, cum observă Theodor Codreanu, a spațiului și a timpului, încercând să probeze, fie și prin ficțiune, continuitate arhetipală a ontologiei românești. Și o face convingător prin câteva romane ample, scrise nu neapărat cronologic, dar completându-se în ansamblu. Începutul s-ar face prin Călătoria spre zei și Depărtarea și timpul, "romane dacoromâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ansamblu a lui C.D. Zeletin este poezie în sens multidisciplinar" (p. 239). Este un prilej pentru autorul vasluian să argumenteze transdisciplinaritatea teoretizată de Basarab Nicolescu, apreciind cu dreptate că poezia lui C.D. Zeletin "este risipită peste tot în operă", probând prin tot ce a făcut, indiferent de domeniul de manifestare, "o acută conștiință a zării transdisciplinare a propriei personalități". Deloc întâmplător, unul dintre volumele sale, apărut aproape în același timp cu Teologia Dogmatică Ortodoxă, se numește Călătorie spre transparență (1977
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exista o bibliotecă de 20 000 de volume" și că acolo a prins "patima cititului". Unul din aceste volume, Dicționarul de maxime comentat, de Tudor Vianu, i-ar fi indus "gustul pentru reflecție". Trei calități, pe care ulterior le va proba pe larg, sunt neîndoielnice: perspicacitatea, luciditatea și siguranța. Tânărul Codreanu nu tatonează, nu oscilează, nu ezită. El "cade" aproape totdeauna pe ceea ce trebuie, pune ochii pe exemplele utile, spicuiește ceea ce se pretează tipului său de comentariu. Modul lui de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Criticând vehement pe suport eminescian invazia "prădătorilor", regimul cleptocratic, fără a se iluziona că "botezul magic" (prin aderarea la U.E.) schimbă radical, peste noapte, datele problemei. În fond, ca țară a formelor fără fond (cum sună un vechi diagnostic), România probează, paradoxal, că sarabanda formelor (preluate mimetic) se însoțește cu rezistența fondului. "Schimbările la față", câte au fost, dovedesc, de fapt, neschimbarea noastră. Soarta "formelor goale" este, vai, chiar soarta noastră. Încât, propunând această situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
măsluirile lui Titu Maiorescu în propriu-i jurnal, cabala francmasonică etc. Cartea lui Theodor Codreanu, rod al strădaniilor exploratorii întinse pe câteva decenii se citește pasional, ca un veritabil roman polițist; dar dincolo de spectaculos, de fidelitatea față de o zonă problematică, probată de-o viață, subliniem temeinicia documentării. Chiar dacă privim cu rezervă precizarea autorului că am avea de-a face cu o "sinteză finală". Aventura continuă... [...] "Bucovina literară", nr. 1-2, februarie 2012 Ion BELDEANU Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istorie a presei bârlădene 1870-2008”, Ed. PIM, Iași, 2008, pp. 418419) și a făcut parte din comitetul de conducere al revistei „Avânturi culturale”, apărută la Bârlad, în 1937(Ion N. Oprea, op. cit. pp. 256257), al cărei harnic colaborator a fost, probând o temeinică pregătire de specialitate și o frumoasă cultură generală. Pasiunea pentru filozofie și beletristică era tot atât de fierbinte ca și aceea pentru matematică, formând o făclie, cu care a luminat sufletul elevilor. El a desfășurat și activitate publicistică, aceasta fiind
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
În ceea ce mă privește, încă mai desfășor activitate pe mai multe planuri. Cu sănătatea, mă simt bine. De altfel, ieșirea mea la pensie pe cale medicală a pornit ca un protest, despre care nu voi reuși, în această epistolă, să-i probez temeinicia. Primește, din partea mea, cele mai sincere urări de sănătate și prosperitate. Al tău prieten și coleg, Iancu (uitase să pună dată scrisorii). * O felicitare: Iași, 29 XII 1972. Mulțumiri și cu aceeași dragoste îți doresc d-tale și familiei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a scris „despre iubitul nostru profesor Cucu Stan și despre colegii Brașoveanu și Mohonea”, încheind, „despre vreo întâlnire a seriei 1937 pe când?” * O scrisoare din Moinești, expediată la 1 noiembrie 1989 de către Dumitru către Alexandru mi se pare interesantă că probează, încă odată, că înainte de 1989 nu chiar se stătea rău cu mâncarea în RSR: „De Sfântul Dumitru ne-am pregătit cu de toate, ca în anii buni. Ne-au onorat cu prezența și cu felicitări bineînțeles, fratele de la Bârlad cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
puse pe hârtie, în dublu exemplar, și păstrate, strașnic îndosariate, cum nu prea facem noi, cei care nu prea suntem ordonați sau educați în păstrarea hârtiilor. La el orice înscris nu era o hârtie oarecare, ci un document valoros, ceea ce probează că am avut alături un om deosebit de cultivat. Locuia singur. Dar în casa lui mare, inclusiv la bucătărie și în atenansele gospodăriei totul era într-o ordine desăvârșită. Nici o hârtie, nici o carte împrăștiată. O selecta și ți-o oferea pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
grea înfrângere care îl va scoate, în perioada următoare, de pe scena politică. Poate pe drept sau de supărare din cauza rezultatului electoral obținut după ce s-a străduit să constituie România Mare, Ion I. C. Brătianu a afirmat că alegerile din 1919 „au probat mai mult libera manifestare decât bunul simț și inteligența politică”. Guvernarea izvorâtă din alegerile bazate pe votul universal a constituit expresia tendințelor de regenerare și reașezare a vieții politice din România pe coordonatele impuse de noul cadru de dezvoltare a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cursurilor sau la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor. ... Articolul 8 (1) Absolvirea cursurilor de calificare, recalificare sau perfecționare a șomerilor se face printr-un examen constind, după caz, dintr-o proba teoretică și una practica, sau numai proba practica. Proba teoretică se susține în fața comisiei de examinare constituite la direcția de muncă și protecție socială, iar proba practica, la locul de muncă unde s-a efectuat instruirea practica. ... (2) Comisia de examinare se numește de directorul direcției de
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107796_a_109125]
-
cursurilor sau la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor. ... Articolul 8 (1) Absolvirea cursurilor de calificare, recalificare sau perfecționare a șomerilor se face printr-un examen constind, după caz, dintr-o proba teoretică și una practica, sau numai proba practica. Proba teoretică se susține în fața comisiei de examinare constituite la direcția de muncă și protecție socială, iar proba practica, la locul de muncă unde s-a efectuat instruirea practica. ... (2) Comisia de examinare se numește de directorul direcției de
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107797_a_109126]
-
cursurilor sau la centrele de calificare, recalificare și perfecționare a șomerilor. ... Articolul 8 (1) Absolvirea cursurilor de calificare, recalificare sau perfecționare a șomerilor se face printr-un examen constind, după caz, dintr-o proba teoretică și una practica, sau numai proba practica. Proba teoretică se susține în fața comisiei de examinare constituite la direcția de muncă și protecție socială, iar proba practica, la locul de muncă unde s-a efectuat instruirea practica. ... (2) Comisia de examinare se numește de directorul direcției de
HOTĂRÎRE Nr. 288 din 20 aprilie 1991 *** Republicată privind calificarea, recalificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a şomerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107798_a_109127]
-
lor cu vreun document; ... b) sumele în valută efectivă (numerar) care depășesc 1.000 dolari S.U.A., dar pînă la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din țară pe baza unui document bancar (adeverință, certificat de valută etc.) care probează că suma a fost ridicată de la bancă. Aceste sume se înscriu de către destinatar în declarația vamală (art. 16 din regulament). 7. Persoanele fizice rezidente care scot din țară sume în valută efectivă (numerar) în limita de la pct. 6 de mai
NORMA Nr. V/371/21 din 6 iunie 1991 privind aplicarea prevederilor referitoare la sumele în valută şi în lei ce pot fi introduse şi scoase din România potrivit Regulamentului privind opera��iunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991 (art. 13, 14, 15, 16, 17, 18 şi 19). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107849_a_109178]
-
și 22 nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional. Articolul 24 Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor și indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele și serviciile și care nu pot fi probate. Articolul 25 Prețurile și tarifele trebuie indicate în mod vizibil și într-o formă neechivocă, ușor de citit. Articolul 26 (1) Comercializarea produselor și prestarea serviciilor se fac în locuri și în spații autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare. ... (2
ORDONANŢĂ nr. 21 din 21 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108227_a_109556]
-
și 22 nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional. Articolul 24 Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor și indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele și serviciile și care nu pot fi probate. Articolul 25 Prețurile și tarifele trebuie indicate în mod vizibil și într-o formă neechivocă, ușor de citit. Articolul 26 (1) Comercializarea produselor și prestarea serviciilor se fac în locuri și în spații autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare. ... (2
ORDONANŢĂ nr. 21 din 21 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108228_a_109557]
-
fost lipsa în instanță străină sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a luat hotărîrea; ... d) orice alt act, de natură să probeze, în completare, că hotărîrea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute de art. 167. ... Actele prevăzute în alin. 1 vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 162. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108441_a_109770]
-
pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor societății, scadente sau care vor ajunge la scadență, mai rămâne un disponibil de cel puțin 10% din cuantumul lor. ... (3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societății pot face opoziție în condițiile art. 62. ... Articolul 257 Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare anuale, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociaților care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceștia sunt obligați, potrivit
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106852_a_108181]
-
pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor societății, scadente sau care vor ajunge la scadență, mai rămâne un disponibil de cel puțin 10% din cuantumul lor. ... (3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societății pot face opoziție în condițiile art. 62. ... Articolul 257 Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare anuale, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociaților care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceștia sunt obligați, potrivit
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106850_a_108179]
-
I DISPOZIȚII GENERALE Lămurirea cauzei prin probe Articolul 62 În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe. Probele și aprecierea lor Articolul 63 (1) Constituie proba orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a savirsit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justă soluționare a cauzei. ... (2) Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
iulie 2003. Sarcina administrării probelor Articolul 65 (1) Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată. ... (2) La cererea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată, orice persoană care cunoaște vreo proba sau deține vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștința sau să le înfățișeze. ... Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor Articolul 66 (1) Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
de judecată. ... (2) La cererea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată, orice persoană care cunoaște vreo proba sau deține vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștința sau să le înfățișeze. ... Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor Articolul 66 (1) Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția. ... (2) În cazul când există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]