18,757 matches
-
penal actual constituie o normă de drept penal material, iar nu o normă de procedură penală. ... 167. La rândul său, Curtea Constituțională a arătat, în considerentele Deciziei nr. 358/2022, că prescripția răspunderii penale aparține dreptului penal material, iar nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale (paragraful 41). ... 168. Ca atare, aplicarea (pretins) greșită, într-o cauză pendinte, a dispozițiilor art. 5 din Codul penal, care se referă la norme de drept penal material (substanțial), precum cele
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fi remediată pe calea contestației în anulare. ... 169. Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, și nu a celor de drept penal material. ... 170. De asemenea, astfel cum s-a arătat în considerentele Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, contestația
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
referitoare la limita maximă a pedepsei (art. 6 din Codul penal) deciziile de neconstituționalitate pot fi valorificate în cauzele definitiv judecate și numai pe calea prevăzută de art. 595 din Codul de procedură penală, în toate celelalte situații unicul remediu procesual fiind acela al revizuirii, în limitele trasate prin Decizia nr. 126/2016. ... 198. Or, a admite valorificarea retroactivă, pe calea contestației în anulare, a unei norme de drept penal substanțial referitoare la prescripția răspunderii penale, declarate neconstituționale, echivalează cu extinderea sferei
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
echivalează cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate“. ... 202. În altă ordine de idei, Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă faptul că actul de jurisdicție constituțională urmează regulile prevăzute de legislația procesual civilă, cu derogările prevăzute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale ori desprinse din jurisprudența curții. Astfel, în conformitate cu dispozițiileart. 14 din acest act normativ, procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
inclusiv sub aspectul unei posibile erori materiale, instanța de recurs, cu unanimitate, pronunțându-se în limitele raportului, nu sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, fiind respectate garanțiile procesuale ce includ citarea părților și participarea procurorului, când este cazul. ... 22. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale în această materie. ... 23
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
nr. 935/2020 și nr. 967/2020 ca inadmisibilă. ... A.3. Excepția lipsei de interes Din această perspectivă se impune a fi observat că pentru a fi parte într-un proces este necesar să fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes legitim, născut și actual, personal și direct. Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală și interesul sunt două condiții distincte ale acțiunii civile, iar analiza lor se
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
proces este necesar să fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes legitim, născut și actual, personal și direct. Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală și interesul sunt două condiții distincte ale acțiunii civile, iar analiza lor se impune independent și consecutiv. "Interesul" este calificat unanim în doctrină și în jurisprudență ca fiind o condiție de exercițiu a acțiunii civile și de promovare a oricărei
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
-numitele „acțiuni populare“ (actio popularis) formulate de persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu sunt în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și care își întemeiază demersul procesual exclusiv pe teza vătămării interesului public. Aceeași concluzie se desprinde și din minuta întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, care a avut loc în perioada 17-18 octombrie
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
incumbă în primul rând părții reclamante, întrucât „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege“. Altfel spus, în raționamentul de susținere a acțiunii deduse judecății, sub aspectul calității procesuale active și interesului, reclamantele se întemeiază în mod esențial pe un argument nedemonstrat, anume acela că activitatea restaurantelor pe care le administrează ar fi condiționată exclusiv de suspendarea și anularea unor prevederi ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
anterior menționate au fost postate pe site-ul Instituției Prefectului - Județul Iași, al Direcției de Sănătate Publică Iași și al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturza“ al Județului Iași și, deși au incidență în raporturile juridice materiale și procesuale dintre părți, nu au fost atacate, instanța având obligația de a respecta și de a da deplină eficiență prevederilor acestora. Dincolo de aceste aspecte, ceea ce interesează nemijlocit în soluționarea acțiunii este faptul că prevederile contestate ale hotărârilor Guvernului nr.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în care instanța va înlătura susținerile anterioare, potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie, suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate. Având caracterul unei măsuri procesuale facultative, și nu obligatorii pentru instanță, suspendarea poate fi dispusă numai după verificarea condițiilor impuse de art. 14 și dovedirea faptului că este mai oportună neaplicarea temporară și provizorie a actului administrativ decât aplicarea acestuia. Conform dispozițiilor art. 14 din
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
alimentație publică în spații închise sau parțial închise fără înlăturarea formelor de protecție individuală (purtarea măștilor și/sau a mănușilor), dar care pot fi utilizate în celelalte situații, utilizate de populație pentru satisfacerea altor nevoi sociale. Reclamantele invocă în argumentarea poziției procesuale multiple argumente de ordin factual vizând lipsa unor date biostatistice din care să rezulte că spațiile de alimentație publică reprezintă focare de propagare a infectării, faptul că virusul a produs mai puține victime decât cele cauzate în mod obișnuit de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de atingere a indicelui de infectare de 3 persoane la 1.000 de locuitori, Curtea de apel constată că reclamantele își dovedesc atât vătămarea intereselor legitime, conform art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, fapt ce le justifică interesul procesual, fiind fără relevanță argumentele Guvernului pârât. De altfel, pârâtul se află într-o gravă confuzie, încetarea efectelor dispuse prin hotărârile de Guvern adoptate succesiv, pentru perioade de 30 de zile, nu înlătură dreptul de acces al reclamantelor la o instanță
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
HG nr. 856/2020, art. 6 pct. 2, 3 la HG nr. 967/2020 și art. 1 pct. 6, 7 la HG nr. 935/2020, ca neîntemeiată. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Afacerilor Interne în susținerea poziției procesuale a pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare în ceea ce privește soluția dată capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor actelor administrativ contestate și cu recurs în termen de 15 zile de la
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
averi și venituri legale se înțeleg acele cazuri în care marile averi depășesc veniturile legale cu cel puțin 100.000 euro. ... Articolul 4 Dreptul la apărare al persoanelor care se încadrează la art. 3 lit. c) este garantat în toate fazele procesuale de stabilire a modalităților de dobândire a averii. Capitolul II Acțiunea prealabilă Articolul 5 Se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Publice departamentul de verificare a marilor averi în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală. Articolul 6 (1) Direcția Regională Antifraudă Fiscală
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
la un proces echitabil și egalitatea în drepturi. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că accesul liber la justiție nu este un drept absolut, ci este supus unor condiționări. Totodată, drepturile procesuale trebuie exercitate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, sancțiunile procedurale având ca scop să atenționeze participanții la proces că trebuie să respecte aceste reguli, în vederea asigurării stabilității circuitului juridic civil. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
apar pe parcursul procesului indicii că actul ar putea fi fals, partea să nu piardă termenul. ... 9. Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, față de materia reglementată, se impune stabilirea unor termene și condiții procesuale pentru exercitarea drepturilor, care să asigure o desfășurare corespunzătoare a procesului. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
constrângere menite să garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele și condițiile după care trebuie să se desfășoare activitatea judiciară în cauzele civile. Ele îndeplinesc o dublă funcție: de a-i preveni pe participanții la procesul civil să respecte disciplina procesuală și de a-i sancționa pe cei care o încalcă. Acestea pot fi nulitatea, decăderea, perimarea, suspendarea cauzei, amenzile judiciare, prescripția dreptului de a cere executarea silită, despăgubirile pentru partea prejudiciată etc. (a se vedea Decizia nr. 377 din 31
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
Lauder Reut din București, apelant-contestator într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă o contestație la executare. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că norma criticată reglementează un remediu procesual aplicabil doar în cazul întrunirii cumulative a două cerințe legale - executarea obligației și dovedirea unor motive justificate pentru întârziere -, așadar un remediu aplicabil în exclusivitate debitorilor unei obligații de a face intuitu personae aflați în situația unei întârzieri justificate. Cu
DECIZIA nr. 395 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275444]
-
fără culpă, însă demersul său judiciar privind înlăturarea penalităților a fost respins pe motiv că nu a făcut dovada nici a îndeplinirii executării obligației și nici a unor motive temeinice care să justifice întârzierea. Restrângerea domeniului de aplicare al remediului procesual de reducere ori de înlăturare a penalității doar pentru categoria debitorilor aflați în situația unei întârzieri justificate în executare, cu excluderea celor aflați în imposibilitatea absolută și obiectivă de executare, reprezintă o veritabilă restricționare a accesului la justiție și are
DECIZIA nr. 395 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275444]
-
beneficiarii săi, în conformitate cu dispozițiile legale incidente; (11) are obligația de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de Beneficiar aferente operațiunilor pentru care a fost formulată / stabilită / identificată o neregulă gravă, precum și dacă s-a declanșat o acțiune procesuală / procedură litigioasă / alte acțiuni sau proceduri administrativ-jurisdicționale, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată; (12) are dreptul de a lua măsuri privind suspendarea plăților către Beneficiar în cazul depistării unei suspiciuni de fraudă; (13) are dreptul de a
GHID SPECIFIC din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274637]
-
vedere, pe deo parte, obiectul prezentului litigiu: „acțiune de reechilibrare a prestațiilor contractuale întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016“, iar, pe de altă parte, faptul că dosarul a fost înregistrat în primă instanță la 16 septembrie 2020 (în primul ciclu procesual), astfel încât devin incidente prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (...) ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016“. ... 25. Referitor la relevanța chestiunii de drept pentru soluționarea
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
rezultă că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... – Decizia nr. 466/2022, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
pe de o parte, obiectul prezentului litigiu: „acțiune de reechilibrare a prestațiilor contractuale întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016“, iar, pe de altă parte, faptul că dosarul a fost înregistrat în primă instanță la 16 septembrie 2020 (în primul ciclu procesual), astfel încât devin incidente prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (...) ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016“. Drept urmare, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct.
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]