3,588 matches
-
Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca și cum lovirea ar deveni permisă, dacă nu chiar o normă aprobată de la catedră. Am putea considera aici că teoria "asocierii diferențiale", bine cunoscută în criminologie (Cusson, 2000), este o explicație suficientă. În mare, această teorie s-ar putea rezuma prin proverbul: Cine se aseamănă se adună". Altfel spus, elevii care cauzează cel mai des dezordine se asociază mai frecvent între ei. Prin urmare, sunt mai frecvent victime fiindcă duc o viață mai riscantă și sunt loviți tocmai fiindcă, în fond, sunt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-se ca fiind cel mai bun abecedar tipărit până atunci, de pe care au învățat și adulți să scrie și să citească. Această „cărțulie” cuprindea trei părți: literele mici de mână și de tipar; cuvinte, silabe, propoziții; istorioare morale, fabule, poezii, proverbe. În afară de aceste trei secțiuni, abecedarul mai cuprindea și prezentarea în paralel a alfabetului latin cu cel chirilic, texte tipărite cu litere chirilice, câteva rugăciuni și o tabelă de calcul până la 100. Ceea ce ține de originalitatea și de calitatea lucrării este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și de a-și da părerea cu oarecare încongiur și răzămându-se pe autoritatea altora. În toate împrejurările, și la câștig și la pagubă, și la veselie și la întristare, el scăpa cu o poveste, cu o anecdotă, ori cu un proverb. El nu cita din Sfânta Scriptură, ci se răzăma pe nesecatele comori de nțelepciune ale poporului”. (48, p. 128 ) Cum am putea să nu credem aceste afirmații ale prietenului Slavici, atât de sincere și dezinteresate. Se pare că trebuie să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
reconsiderare a problemei. Vom încerca în paginile ce urmează să selectăm doar o parte din multitudinea de expresii și structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
scuza; p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
este agitat, preocupat, confuz seara și când o întrebare nu își găsește răspunsul sau o problemă soluția, dimineața, lucrurile par adesea mai clare, ba chiar persoana în cauză are o «intuiție» genială, ca și cum visul i-ar fi adus - inconștient - soluția. Proverbul care afirmă că «noaptea este un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare și de revelare, visul mai permite anticiparea anumitor situații. Jung
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
din viața sa psihică inconștientă (Freud, ???, p. 105). La întrebarea «de unde ne vine această cunoaștere inconștientă?», Freud răspunde: Această cunoaștere ne vine din diverse surse, din povești și mituri, din farse și ghidușii, din folclor, adică din studiul moravurilor, obiceiurilor, proverbelor și cântecelor diferitelor popoare, din limbajul poetic și din limbajul comun (Freud, ????, p. 105). Prin urmare, simbolul servește la reprezentarea, într-un mod analogic, a unei reprezentări refulate. Expresia simbolică este adesea inofensivă, întrucât nu are semnificație, în stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să găsească soluția, cheia unui mister, să înțeleagă cauzele unei situații problematice. Sat, oraș Mediul joacă adesea un rol preponderent în simbolistica visului. Astfel, semnificațiile date sunt diametral opuse dacă acțiunea se derulează la țară sau, dimpotrivă, într-un oraș. Proverbul englezesc «Dumnezeu a făcut satul, iar omul a făcut orașul» permite sesizarea evidentă a oricărei diferențe de sens dintre cele două spații. Natură, sat Visele ce se derulează la țară confruntă persoana cu adevărata sa natură, o duc la origini
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în A doua epistolă a lui Ioan 1,7: ,, Căci în lume s-au răspîndit mulți amăgitori, care nu mărturisesc că Iisus Cristos vine în trup.” Da de unde jupîne amăgitor și scornitor, noi urmașii lui Iosius cel adevărat avem un proverb care spune că hoțul strigă totdeauna hoții! Îndrăcitul Irineu care a scris despre ei, i-a acuzat de cele mai infame practici se-xuale și hedoniste chiar dacă Tora este plină de asemenea blăstămății, considerîn- du-i întruchiparea răului pe pământ și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
află locul și în povestirea scurtă, în anecdotă și în epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe ori rezultatul unor parafrazări după proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de texte versificate, caricaturile sunt destul de reușite. Cel mai adesea acestea ilustrează alegerile de deputați pentru Dietă, divergențele politice și moravurile familiale. În 1865 și 1866 Iosif Vulcan a editat „Calendariul «Umoristului»”. Tradiția inaugurată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
-B. Massillon, incluse în Mângăietorul celor întristați, celor bolnavi și celor bătrâni sau Adunare de meditații (I-II, 1850). Selectează, de asemenea, două culegeri, Din confesiile Sfântului Augustin (I, 1851) și Din meditațiile Sfântului Augustin (I-III, 1851). Se adaugă Proverbele lui Solomon (1852) și Ecclisiastul (1852), traduceri modernizate lingvistic ale vechilor texte biblice. Încercând să împace monahismul cu viața societății, asceza cu slujirea nației, D.R. a cultivat numeroase relații cu pesonalități culturale, politice și ecleziastice sau cu diplomați străini, bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
celor întristați, celor bolnavi și celor bătrâni sau Adunare de meditații, I-II, București, 1850; ed. Iași, 1859; Chateaubriand, Geniul hristianismului, I-II, București, 1850-1851; Din confesiile Sfântului Augustin, I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
alarmă trăgea și Mircea Eliade: "Mahalaua a creat pînă acum un stil grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-a face cu nici o demnitate umană." Despre cel
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al dumneavoastră. +++ Epilog Jurați să-i lăsați pe competitorii dumneavoastră să vă concureze și faceți tot ceea ce puteți să nu fiți propriul adversar. +++ Ideea 16. Bătrân prea repede și dăștept prea târziu Bunicul meu era un emigrant din Europa și proverbul lui preferat din țara de origine suna astfel: „vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Litera „ă” reflecta pronunția lui stricată, dar mesajul era clar și concis. Referitor la stimularea oamenilor, el credea cu tărie că provocarea este
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
că două capete sunt mai bune ca unul și că atunci când vorbim nu facem decât să învățăm ceea ce știm deja. Când punem întrebări și ascultăm, atunci învățăm și ne dezvoltăm. +++ În casetă +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, notați proverbul preferat al bunicului meu: „Vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Apoi urmați-mi de a ține acest carton la vedere pentru a vă aduce aminte să întrebați, să întrebați și să întrebați încă o dată. De fapt, decideți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
acest cartonaș vă va aduce aminte că dumneavoastră sunteți cel la care se raportează membrii echipei pentru a contrabalansa aspectele negative din viața lor și pentru a crea un mediu încrezător în care să lucreze. +++ +++ Epilog Așa cum spune un vechi proverb: „Dacă crezi că poți, poți, dacă crezi că nu poți, nu poți”. Rolul dumneavoastră este să fiți o persoană care îi inspiră pe oameni să poată. +++ Ideea 64. Nu fiți un Știe-tot Ca lideri, ne înșelăm deseori dacă ne închipuim
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care l-ați putea adapta. +++ Epilog Deciziile care implică oameni sunt cele mai dificile. Luați cele mai bune hotărâri posibil, și faceți-o rapid. Folosiți principiul OELM drept ajutor. +++ Ideea 80. Integritatea e atunci când știu două persoane Există un vechi proverb care spune că singura cale prin care doi oameni pot ține un secret este unul dintre ei să fie mort. În momentul în care ați lăsat să vă scape informații delicate sau ați împărtășit un secret unei alte persoane, este
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
împărțirea profitului, dacă este plănuită corect, poate fi o investiție, nu o cheltuială. Ar putea fi o modalitate concretă de a le arăta oamenilor că performanța lor este necesară și că succesul le poate fi direct răsplătit. Există un vechi proverb chinezesc care spune: „Atunci când bei apă, nu uita de oamenii care te-au ajutat să sapi fântâna”. Uneori, chiar și contribuțiile financiare modeste pot genera un sentiment de mândrie și entuziasm ce pot deveni contagioase pentru întreaga companie. Asemenea distribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
respectivă, vom deveni geniali. Cu cât stimulăm mai mult acea inteligență cu atât vom obține mai mult dar și reciproca este la fel de valabilă, dacă lași mintea - te lasă. Ea devine din ce în ce mai puțin performantă. De ce se întâmplă acest lucru? Există un proverb: cu cât știi mai mult cu atât îți dai seama cât de puține știi. Cunoașterea are o structură arborescentă. Un nou domeniu deschide alte semne de întrebare, alte idei, alte perspective iar cu cât te adâncești în studiu cu atât
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
politică sau în cultură, trimite întotdeauna la evenimente care ocupă topul performanțelor. L-S. Mercier constată că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin destinele personajelor" [Tiutiuca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
important al bărbatului francez sunt femeile; ele constituie, cum menționează R.Barthes în Mythologies [p.26-32], terenul de vânătoare al bărbaților. Femeile fac parte din bunurile franceze, "gestiunea lor" este o tehnică națională ancorată într-o veche tradiție, comentată în proverbe, cântece, ilustrata în literatura, teatru și cinema, în viața privată a oamenilor iluștri. Bărbații francezi declina doar la superlativ calitățile concetățenelor lor, care sunt perfecte la masă, la bucătărie, la birou, în pat. Valorizarea femeilor de către francezi, fini cunoscători, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Corneliu Moldovanu, directorul Teatrului Național din București, Ion Minulescu, directorul general al Artelor, Isaiia Răcăciuni, E. Lovinescu, un descoperitor de talente, Mihail Dragomirescu, Ion Sân-Giorgiu, V. Al. Jean, Eugen Botez, Octavian Goga, A. L. Zissu. Revista mai publică Pilde și proverbe de Artur Enășescu, versuri de Constantin Argeșanu și o cronică la piesa Apostolii de Liviu Rebreanu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285346_a_286675]
-
Poèmes juifs și Nouveaux poèmes juifs. Biblia, Thora, textele talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice” (1907). Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul rămân ca sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul publicistului e cel întruchipat mai înainte de 1900 de cărturarul medic Iuliu Barasch, pe urma căruia A. a fondat, la rându-i, mai multe periodice cu caracter științific și educativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive” de persuasiune. Pedagog de vocație, autorul încerca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]