4,155 matches
-
impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții de viață, de mediu fizic și social din școală este o impresionantă cerință psihopedagogică și medico socială necesară menținerii și perfecționării integrității și (perfecționării integrității) echilibrului morfofuncțional, psihomoral și social al elevului. Este important ca fiecare școlar să se acomodeze rapid și ușor noilor cerințe, să se conformeze acestora fără turbări biopsihosociale. Modul în
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea se referă la particularitățile capacității de învățare, la nivelul de organizare a activității, nivelul deprinderilor școlare. Elevii cu manifestări dezadaptive prezintă dificultăți de integrare și soluționare optimă în cadrul cerințelor școlare din cauza limbajului că
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mediului înconjurător environnement-ului în cadrul cărora o pondere însemnată revine înseși construcțiilor școlare. Creșterea, dezvoltarea și formarea psiho fizică normală a copilului sunt condiționate în bună măsură de instruirea și respectarea unui regim de muncă și odihnă sănătos potrivit unor cerințe psihopedagogice și medicale dozate rațional. Statutul de școlar al copilului impune o nouă distribuire a timpului său. Copilul de 6 ani școlar fiind, are încă nevoie de mișcare, de alegere, de joc liber în casă, în curte, în locuri special amenajate
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
ale complicațiilor cronice ale diabetului, este numai una parțială și de sector, nefiind pregătită pentru a oferi un „răspuns global” unui pacient care are nevoie de un ajutor holistic, deci nu numai de unul biomedical, ci și de o asistență psihopedagogică și psihologică. Pe baza experienței acumulate în funcționarea acestei unități pilot, Assal și Gfeller (2) au lansat în diabetologia clinică conceptul de „globalitate”, bazat pe modelul cibernetic al unei comunicări deschise (cu feed-back) dintre pacient-medic. Noi aderăm în întregime la
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
și multinivelară a diabeticilor, cât și o îmbunătățire a raportului cost-eficiență. De menționat că Unitatea de Tratament și Educație din Geneva a devenit centru colaborator OMS privind educația terapeutică a pacienților, iar mai târziu, din 1988 și centru pentru formarea psihopedagogică și psihologică a personalului echipei de îngrijire a pacienților diabetici. Este de remarcat luarea în sarcină, cu mult profesionalism, la acest centru, nu numai a aspectelor fiziopatologice dar și gestionarea aspectelor psihofiziologice și psihosociale ale apariției și ale evoluției pe
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
INIȚIATOR: ȘCOALA „VASILE CONTA” IAȘI Director: prof. Ionela Bărbuș Director adjunct: prof. Simona Gavrileț Coordonator program: prof. psihopedagog Loredana Stiuj Echipa de proiect: diriginții și Învățătorii școlii PARTENERI: Comitetul de părinți al Școlii „Vasile Conta” Iași Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Iași ONG „Salvați copiii!” filiala Iași LOC DE DESFĂȘURARE: Școala „Vasile Conta” Iași DURATA: 4 ani (2006 2010) FILOSOFIA PROIECTULUI: Nu e niciodată prea târziu să Înveți... ARGUMENT Școala este extrem de importantă. Dar ea nu este totul, ci numai o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție funcționează biunivoc deoarece una din trăsăturile majore ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
trăsăturile majore ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup, unde se întrepătrunde personalitatea profesorului cu cea a elevului. N. Mitrofan organizează pe însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
din „experiența sa” utilizând forme diverse de educare a părinților, bazate pe colaborare, iar cei care vor avea de câștigat sunt copiii, părinții și profesorii. Competențele specifice profesiunii didactice sunt: competența profesională - structurată pe trei dimensiuni: competența de specialitate, competența psihopedagogică și competența psihosocială și managerială; capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare directori, inspectori; competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate. Strategii creative în lucrul cu părinții: A . Metode, tehnici și exerciții creative
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Buzic propria familie. Cei doi copii, Mihaela și Liviu, s-au născut în Bârlad. Iar acum se bucură de privilegiul de a fi bunic. A scris și a publicat 10 cărți: 1. Preocupări pedagogice - o culegere de studii și cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori târzii - proză scurtă, versuri, aforisme și catrene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002. 4. Parfum de spini - proză
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mamși copil este foarte bunchiar daca comunicgreu cu copilul și manifestând preocupări constante pentru a-l sprijini la temele de acasă, încurajându-l și sacrificându-se pentru reușita lui. 4. Examenul somatic: Prezinto dezvoltare ponderală, toracicși de staturnormală. 5. Examenul psihopedagogic: La nivelul proceselor cognitive, dezvoltarea este corespunzătoare vârstei cronologice. Copilul este capabil, pe planul gândirii, sopereze cu simboluri verbale, completate însde vizualitate și concret. În realizarea diferitelor sarcini de învățare apar elemente ale gândirii intuitive, cu un anume deficit în
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
223 Anexa 7 Indicatori de evaluare/monitorizare a unei școli incluzive (exemple) 225 Anexa 8 Întrebări de clarificare a unui indicator (exemple) 226 Anexa 9 O comparație Între clasele tradiționale și cele diferențiate 227 Anexa 10 Sinteza modalităților de intervenție psihopedagogică și socială pentru persoanele cu dizabilități 229 Anexa 11 Categorii din domeniul cognitiv (conform taxonomiei lui Bloom) cu verbe pentru competență și rezultate 232 Anexa 12 Chestionar pentru identificarea tipului dominant de inteligență În Învățare 234 Anexa 13 Fișa de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului Într-o formă de Învățământ sau alta (specială sau obișnuită) aparține (de la caz la caz) În primul rând familiei, copilului și specialiștilor care evaluează și prezintă un anumit diagnostic psihopedagogic al copilului. Altfel spus, personalul din școlile publice este obligat să ofere servicii educaționale care să răspundă cerințelor populației școlare; pentru a avea succes și a-și atinge scopul și obiectivele În raport cu cerințele vieții sociale, școala trebuie să ofere o
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
procesul integrării constituie o acțiune complexă care, pe baza anumitor funcții și strategii, generează o fuziune esențială Între elementele sistemului personalității și elementele sistemului social, determinând o dinamică de dezvoltare și de proces simultan și reciproc”. Din punct de vedere psihopedagogic, integrarea poate fi privită sub un triplu aspect: ca obiectiv, ca proces, ca rezultat. Ca obiectiv, integrarea vizează realizarea unei concordanțe Între cerințe și manifestări, o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea (este vorba de dezvoltarea motivației, precizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
său, aflată În permanentă schimbare. Toate aceste idei, curente și practici pedagogice au acordat o atenție sporită accesului, participării și reușitei școlare a cât mai multor copii și au favorizat creșterea diversității În școli și nevoia de reflecție și reconstrucție psihopedagogică pe această direcție de evoluție a Învățământului modern 1. 1.4. Forme și modalități de Înțelegere a integrăriitc "1.4. Forme și modalități de Înțelegere a integrării" În Încercarea de a clasifica formele de integrare școlară a copiilor cu cerințe
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
itinerant, În colaborare cu Învățătorul/profesorii clasei; - activități de evaluare și de adaptare curriculară desfășurate de către profesorul de sprijin, de profesorul/Învățătorul itinerant În colaborare cu Învățătorul/profesorii clasei; - activități de intervenție recuperatorie individualizată (terapie logopedică, kinetoterapie, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică, educație senzorial-perceptivă etc.); - servicii pentru părinți (asistență la domiciliu, inițiere În problematica privind cerințele educative speciale, asistență psihologică); - servicii pentru personalul didactic (asistență metodică, psihologică și psihopedagogică din partea specialiștilor din școlile speciale/centrele de resurse). Integrarea școlară efectivă a copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
profesorii clasei; - activități de intervenție recuperatorie individualizată (terapie logopedică, kinetoterapie, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică, educație senzorial-perceptivă etc.); - servicii pentru părinți (asistență la domiciliu, inițiere În problematica privind cerințele educative speciale, asistență psihologică); - servicii pentru personalul didactic (asistență metodică, psihologică și psihopedagogică din partea specialiștilor din școlile speciale/centrele de resurse). Integrarea școlară efectivă a copiilor cu cerințe speciale presupune: - schimbări la nivel de școală, adică transformarea instituției școlare Într-o școală pentru toți; - o atitudine pedagogică 1 pozitivă a cadrelor didactice față de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
interesate și motivate să promoveze cât mai larg circulația informației cu privire la proiectele și inițiativele comunitare În domeniu; - Înființarea la nivel județean a unor structuri noi de evaluare/expertiză complexă a copiilor cu cerințe speciale, cu o componentă de evaluare preponderent psihopedagogică 2; acestea au preluat responsabilitatea evaluării și orientării școlare și școlar-profesionale a copiilor cu dizabilități de la celelalte comisii de evaluare existente anterior; - În anul 1995 a fost promulgată Legea Învățământului 3, care a permis considerarea/includerea Învățământului special ca parte
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În măsură să gestioneze schimbările de ordin didactic și metodologic din școlile obișnuite, devenite incluzive; - dezvoltarea și extinderea programelor de formare inițială și continuă pentru cadrele didactice 1; - ameliorarea procesului de identificare a cerințelor educaționale speciale În scopul eficientizării serviciilor psihopedagogice de recuperare, compensare și suport educațional. Unul dintre obiectivele prioritare de acțiune la nivel național, după măsurile reformiste din anii ’90, a constat În prevenirea și combaterea marginalizării și excluderii sociale prin Îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor defavorizate; astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a personalului didactic responsabil de educația diferitelor categorii de copii. Astfel, Mitrofan (1988) realizează schița unei profesiograme a cadrului didactic, În care diferitele caracteristici și aptitudini necesare unui educator sunt organizate pe următoarele dimensiuni: - pregătirea de specialitate; - pregătirea generală; - pregătirea psihopedagogică; - pregătirea psihosocială etc. Personalitatea pedagogică, În cadrul instructiv-educativ, este definită prin intermediul trăsăturilor de personalitate care dau stabilitate profilului psihologic profesional, și mai puțin prin intermediul stărilor. În cazul În care există dificultăți În manifestarea unor trăsături de personalitate menite să optimizeze activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevii integrați În școală; - să se implice În activitățile de pregătire continuă a cadrelor didactice din școală prin măsuri specifice de popularizare a experiențelor pozitive În domeniul incluziunii și integrării școlare și prin achiziția informațiilor de ultimă oră din literatura psihopedagogică de specialitate. Un argument În plus În favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale În școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
caracterului lor, de regulă anatomofiziologic, afecțiunile primare sunt mai rezistente la intervenția terapeutic-compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. În schimb, afecțiunile derivate (cu caracter secundar sau terțiar) sunt mai puțin rezistente, putând fi corectate, compensate sau chiar prevenite prin măsuri psihopedagogice adecvate, În special printr-un proces de Învățare compensatorie inițiat În perioada optimă - atunci când pot fi valorificate oportunitățile specifice perioadei de dezvoltare și acel maximum de resurse potențiale ale copilului. De asemenea, tulburările specifice ale procesului dezvoltării la persoanele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cerințe speciale - activitate continuă și complexătc "5.1. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale - activitate continuă și complexă" Evaluarea complexă a copiilor cu cerințe educative speciale corelează o serie de date obținute prin anamneză, diagnostic medical (clinic și paraclinic) și diagnostic psihopedagogic (folosind metode ca observația, convorbirea, chestionarul, ancheta, aplicarea unor teste sau probe experimentale, teste docimologice etc.). În urma acestei evaluări, se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se Întocmește un certificat de orientare școlară 1. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
aplicate sub forma unor jocuri. Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei și evaluarea prin prognoză a evoluției sale ulterioare, care va fi cu atât mai validă cu cât diagnosticul diferențial și etiologic este mai corect. La alcătuirea profilului psihopedagogic este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu nevoi speciale: - manifestările psihice se concretizează În răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea În intimitatea psihică și evaluarea ei; - au mai puține posibilități de a recepționa
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]