8,088 matches
-
metodă cvasi-stationara. Efectul inerției termice a clădirii în cazul răcirii intermitențe sau a opririi sistemului de răcire va fi luat în calcul prin introducerea unei ajustări a temperaturii interioare sau a unei corecții aplicate necesarului de frig calculat pentru cazul răcirii continue a clădirii. Folosirea unui "factor de utilizare a căldurii" transferate prin transmisie și prin ventilare permite luarea în considerare a faptului că numai o parte din aceasta căldură diminuează necesarul de frig. Partea neutilizata a acestui transfer de căldură
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
contrabalansat de nerespectarea perfectă a temperaturii prescrise la interior. Perioadă de calcul utilizată de metodă prezentată este de o lună. Calculele lunare oferă rezultate corecte la nivel anual, însă rezultatele obținute pentru lunile de început și sfârșit ale perioadei de răcire pot avea erori relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
utilizată de metodă prezentată este de o lună. Calculele lunare oferă rezultate corecte la nivel anual, însă rezultatele obținute pentru lunile de început și sfârșit ale perioadei de răcire pot avea erori relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
oferă rezultate corecte la nivel anual, însă rezultatele obținute pentru lunile de început și sfârșit ale perioadei de răcire pot avea erori relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și sfârșit ale perioadei de răcire pot avea erori relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție și emisie în sistemele de răcire; - energia introdusă în sistemele
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție și emisie în sistemele de răcire; - energia introdusă în sistemele de răcire; - ca un caz particular, energia primară produsă
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție și emisie în sistemele de răcire; - energia introdusă în sistemele de răcire; - ca un caz particular, energia primară produsă de aceste sisteme de răcire (de exemplu energie electrică ce rezultă dintr-un sistem de co sau trigenerare). Bilanțul de energie al fiecărui sistem cuprinde de asemenea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție și emisie în sistemele de răcire; - energia introdusă în sistemele de răcire; - ca un caz particular, energia primară produsă de aceste sisteme de răcire (de exemplu energie electrică ce rezultă dintr-un sistem de co sau trigenerare). Bilanțul de energie al fiecărui sistem cuprinde de asemenea și energia recuperată în sistem de la
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție și emisie în sistemele de răcire; - energia introdusă în sistemele de răcire; - ca un caz particular, energia primară produsă de aceste sisteme de răcire (de exemplu energie electrică ce rezultă dintr-un sistem de co sau trigenerare). Bilanțul de energie al fiecărui sistem cuprinde de asemenea și energia recuperată în sistem de la diverse surse și la diferite nivele. În diagramă din fig. 2.4
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
echipamentul de generare termodinamica a frigului GTF. Acest echipament absoarbe căldură din clădire, cu consum de energie primară introduse în sistem. Notații: Q(surse,R) - căldură totală pătrunsa în încăpere, provenită de la sursele de căldură, exterioare și interioare, în situația răcirii încăperilor, Q(s) - căldură provenită de la soare, Q(mt) - căldură degajata de sursele interioare; Q(Ți) - căldură totală schimbată de clădire cu exteriorul, prin transfer (poate avea și sens invers, în funcție de temperatură interioară și exterioară), Q(rec,cl) - căldură evacuată
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
interioare; Q(Ți) - căldură totală schimbată de clădire cu exteriorul, prin transfer (poate avea și sens invers, în funcție de temperatură interioară și exterioară), Q(rec,cl) - căldură evacuată la nivelul clădirii (de exemplu prin ventilare nocturnă; din punct de vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
poate avea și sens invers, în funcție de temperatură interioară și exterioară), Q(rec,cl) - căldură evacuată la nivelul clădirii (de exemplu prin ventilare nocturnă; din punct de vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
temperatură interioară și exterioară), Q(rec,cl) - căldură evacuată la nivelul clădirii (de exemplu prin ventilare nocturnă; din punct de vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
căldură evacuată la nivelul clădirii (de exemplu prin ventilare nocturnă; din punct de vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
vedere al răcirii se poate considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar) - energia consumată datorită încălzirii apei în rețelele de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zone, - clădirea poate fi divizată în mai multe zone interioare, fără a ține cont de cuplajul termic dintre zone. Partiționarea clădirii în "zone termice" este necesara în cazul următoarelor situații: a) spațiile sunt răcite pe cale mecanică și temperaturile prescrise pentru răcire diferă cu mai mult de 4 K; ... b) există mai multe sisteme de încălzire/răcire ce funcționează simultan și acoperă arii diferite în interiorul clădirii climatizate, ... c) Există mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cuplajul termic dintre zone. Partiționarea clădirii în "zone termice" este necesara în cazul următoarelor situații: a) spațiile sunt răcite pe cale mecanică și temperaturile prescrise pentru răcire diferă cu mai mult de 4 K; ... b) există mai multe sisteme de încălzire/răcire ce funcționează simultan și acoperă arii diferite în interiorul clădirii climatizate, ... c) Există mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă există un sistem de ventilare ce deservește mai mult de 80% din volumul clădirii (zonei
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
2.4.4.2.1 Calculul monozona Dacă se aplică ipoteza de calcul a clădirii formate dintr-o singură zona, iar zona respectivă cuprinde spații cu temperaturi prescrise diferite (cu diferențe mai mici de 4K), temperatura interioară în perioada de răcire se scrie că o medie ponderata dintre temperaturile interioare din aceleași zone f2ι(j) cu suprafețele pardoselilor zonelor j[A(p,j)]: 2Σ A(p,j)ι(i,j) j ι = --------------- (2.26) Σ A(p,j) j în care
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zone f2ι(j) cu suprafețele pardoselilor zonelor j[A(p,j)]: 2Σ A(p,j)ι(i,j) j ι = --------------- (2.26) Σ A(p,j) j în care: 2ι(i,j) - temperatura prescrisa a spațiului j în perioada de răcire, [°C]; A(p,j) - aria pardoselii utile a spațiului j, [mp]; Dacă se aplică procedura de calcul monozona iar zona respectivă cuprinde spații cu utilizări diferite (relativ la surse de căldură interioare, ore de iluminat, de ventilare, debite de ventilare etc.
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în considerare. Din acest motiv, calculul multizona fără cuplaj termic reprezintă o procedură de aplicare succesiva a calculului monozona. Cu toate acestea, condițiile la limita și inițiale pot fi cuplate, de exemplu, pentru cazul zonelor deservite de același sistem de răcire sau care au aceleași surse interioare de căldură. Pentru zonele deservite de același sistem de răcire, energia necesară este egală cu suma energiilor necesare calculate pentru fiecare zonă în parte (conform § 2.4.13). Pentru zonele care nu sunt deservite
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a calculului monozona. Cu toate acestea, condițiile la limita și inițiale pot fi cuplate, de exemplu, pentru cazul zonelor deservite de același sistem de răcire sau care au aceleași surse interioare de căldură. Pentru zonele deservite de același sistem de răcire, energia necesară este egală cu suma energiilor necesare calculate pentru fiecare zonă în parte (conform § 2.4.13). Pentru zonele care nu sunt deservite de același sistem de răcire, energia consumată este egală cu suma energiilor consumate (utilizate) calculate pentru
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
surse interioare de căldură. Pentru zonele deservite de același sistem de răcire, energia necesară este egală cu suma energiilor necesare calculate pentru fiecare zonă în parte (conform § 2.4.13). Pentru zonele care nu sunt deservite de același sistem de răcire, energia consumată este egală cu suma energiilor consumate (utilizate) calculate pentru fiecare zonă a clădirii în parte (conform § 2.4.13). ÎI.2.4.4.2.3 Calculul multizona, considerând cuplajul termic dintre zone Pentru calculul multizona care consideră cuplajul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cuplajul termic dintre zone, este luat în considerare orice transfer termic prin transmisie sau prin transport de aer interzone. Procedura de calcul pentru acest caz este detaliată în Anexa ÎI.2.B. ÎI.2.4.5 Necesarul de energie pentru răcire ÎI.2.4.5.1 Procedura de calcul Această procedură este utilizată pentru a obtine necesarul de energie pentru răcire pentru întreaga clădire sau pentru o zonă a acesteia, conform următoarelor etape de calcul: a) calculul transferului de căldură prin
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de calcul pentru acest caz este detaliată în Anexa ÎI.2.B. ÎI.2.4.5 Necesarul de energie pentru răcire ÎI.2.4.5.1 Procedura de calcul Această procedură este utilizată pentru a obtine necesarul de energie pentru răcire pentru întreaga clădire sau pentru o zonă a acesteia, conform următoarelor etape de calcul: a) calculul transferului de căldură prin transmisie, conform § 2.4.7; ... b) calculul transferului de căldură prin ventilare, conform § 2.4.8; ... c) calculul aporturilor de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]